3,620 matches
-
fi cu șurub, cu palete în rotor sau cu angrenaje. Un compresor cu șurub sau elicoidal este un tip de compresor de gaz care utilizează un mecanism de deplasare rotativ. Ele sunt de obicei folosite pentru a înlocui compresoarele cu piston, acolo unde sunt necesare volume mari de aer de înaltă presiune, fie pentru aplicații industriale mari sau de a folosi unelte pneumatice de mare putere, cum ar fi ciocane de abataj. Un compresor cu șurub este format din două rotoare
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
care monitorizează toate caracteristicile la un motor de aviație. Funcția principala a este de a asigura o funcționare optimă conformă regimului de zbor. FADEC sunt folosite de majoritatea motoarelor de aviație și au trend ascendent de implementare la motoarele cu piston care echipează aeronave și elicoptere. Pentru a fi certificat, un FADEC trebuie să nu prezinte sub nici o formă, mod de acces override. Aceasta înseamnă interconectarea și autorizarea modului de lucru de către ordinator, pe baza performanțelor și a comenzii. Dacă apare
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
Chiulasa este componenta motorului care se montează deasupra cilindrului cu scopul de a crea un spațiu închis între partea superioară a pistonului și pereții interiori ai cilindrului. Se confecționeză prin turnare din fontă aliată sau din aliaje de aluminiu. O chiulasă poate fi individuală, pe fiecare cilindru, comună pentru toți cilindri sau grupată pentru mai mulți cilindri. Chiulasa apare ca un capac
Chiulasă () [Corola-website/Science/311570_a_312899]
-
aliată sau din aliaje de aluminiu. O chiulasă poate fi individuală, pe fiecare cilindru, comună pentru toți cilindri sau grupată pentru mai mulți cilindri. Chiulasa apare ca un capac al cilindrului având o cavitate în partea inferioară, cavitate care împreună cu pistonul aflat la punctul mort interior și pereții cilindrului formează camera de ardere. Forma chiulasei diferă după tipul motorului. Chiulasele comune pentru o linie de cilindri au practicat un locaș pentru traductorul termometrului de apă și o cavitate pentru termostat. Cele
Chiulasă () [Corola-website/Science/311570_a_312899]
-
în sistemul de răcire și o supapa specială situată de obicei în capacul radiatorului se ridică datorită presiuni și este expulzat-a apă(vapori de apă fierbinți)acesta este penultimul stadiu, după care urmeaza calarea( ovalizarea chiuloasei cilindrilo și topirea pistonului) motorului sau griparea (se sudează pistonul de cilindru) foarte important este de reținut în caz că apa este expulzata afară prin supapa de siguranță nu se v-a opri motorul deoarece este posibilă griparea acestuia se v-a lasă motorul la relanti
Instalația de răcire a motoarelor cu ardere internă () [Corola-website/Science/311655_a_312984]
-
supapa specială situată de obicei în capacul radiatorului se ridică datorită presiuni și este expulzat-a apă(vapori de apă fierbinți)acesta este penultimul stadiu, după care urmeaza calarea( ovalizarea chiuloasei cilindrilo și topirea pistonului) motorului sau griparea (se sudează pistonul de cilindru) foarte important este de reținut în caz că apa este expulzata afară prin supapa de siguranță nu se v-a opri motorul deoarece este posibilă griparea acestuia se v-a lasă motorul la relanti sau puțin mai turat și se
Instalația de răcire a motoarelor cu ardere internă () [Corola-website/Science/311655_a_312984]
-
echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
efectuat pentru a trece de la una la alta este independent de drumul ales (pentru a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
astfel de sistem este un vas închis încălzit. Perechea de parametri conjugați semnificativă este T-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Transformarea politropică apare când exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare) este constant și este o generalizare a transformărilor
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
transformare) este constant și este o generalizare a transformărilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis, dar care poate schimba cu mediul ambiant atât lucru mecanic, cât și căldură. Lucrul mecanic produs de piston este obținut atât din căldura provenită din mediul ambiant, cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Din relațiile pentru transformarea politropică: La gazul perfect capacitatea termică masică
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ. În mod obișnuit, motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling funcționează prin utilizarea unei
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
termică (petrolul lampant „ieftin și disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilități. Încurajați de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm și o cursă a pistonului de 25 mm, au pornit un program de dezvoltare. În mod uimitor, activitatea a continuat și în perioada celui de al doilea război mondial, astfel că la sfârșitul anului 1940 s-a finalizat motorul "Type 10" care era destul de performant
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
pentru generarea energiei electrice conform planului inițial. Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A, B și C, ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică la un cilindru cu diametrul de 55 mm și o cursă a pistonului de 27 mm la modelul "MP1002CA". Producția primului lot a început în anul 1951, dar a devenit clar că nu se putea produce la un preț acceptabil pe piață, lucru la care s-a adăugat apariția aparatelor radio cu tranzistor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil, iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii, în timp ce mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului. Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune, temperatură și volum. Gazul fiind în spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
și destinderea alternativă a gazului. Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune, temperatură și volum. Gazul fiind în spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La răcirea gazului presiunea scade, deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers, rezultând un excedent energie mecanică. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate, adică
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La răcirea gazului presiunea scade, deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers, rezultând un excedent energie mecanică. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate, adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare, ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de explozie. Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul și heliul prezintă și alte avantaje vizavi de aer. Dacă un capăt al cilindrului este deschis, funcționarea este puțin diferită. În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește, în partea încălzită se produce dilatarea, mărirea presiunii, care are ca rezultat mișcarea pistonului. La atingerea suprafeței reci, volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
avantaje vizavi de aer. Dacă un capăt al cilindrului este deschis, funcționarea este puțin diferită. În momentul în care volumul închis între piston și cilindru se încălzește, în partea încălzită se produce dilatarea, mărirea presiunii, care are ca rezultat mișcarea pistonului. La atingerea suprafeței reci, volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în sens invers. În concluzie, motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone, cea caldă și cea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
între piston și cilindru se încălzește, în partea încălzită se produce dilatarea, mărirea presiunii, care are ca rezultat mișcarea pistonului. La atingerea suprafeței reci, volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice și astfel se produce mișcarea pistonului în sens invers. În concluzie, motorul Stirling utilizează diferența de temperatură dintre cele două zone, cea caldă și cea rece, pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei mașini pentru conversia energiei termice
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
adevăratul motor Stirling și o altă mașină de aer cald. În baza celor spuse, multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta și gama cu piston de refulare fără segmenți, acesta și suprafața cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. Această rezolvare se regăsește adesea la modele de mici dimensiuni și de tip LTD unde pierderile de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
un randament efectiv corespunzător mai mic. Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte. Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulți cilindri separați, de diferite temperaturi, sunt legați între ei. Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
temperaturi, sunt legați între ei. Tipul Beta și Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece situate in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte mari
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]