3,212 matches
-
de eclipsă. Tot așa, Virgil Carianopol 7, avangardist la debut, apoi tradiționalist, Dragoș Vrânceanu 8, tradiționalist cu note moderniste. Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu aduc ipostaze interesante în perceperea lumii generând sateliți în contextul perioadei 1960-1975. Geo Dumitrescu publică în 1941 placheta "Aritmetică", situându-se sub semnul inconformismului. În 1946, publicând "Libertatea de-a trage cu pușca", reia zece din poemele publicate în primul volum și extinde atitudinea de frondă și aici, accentuând persiflarea a tot ce ține de convenție. Poetul își
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cluj-Napoca, 2010, coord. Mihaela Ursa. Traduceri: Marele secret al zilelor de naștere de Jean-Claude Marie (2003); Reprezentarea lumii la copil de Jean Piaget (2004). Membră a Uniunii Scriitorilor Români (din 1990) și a PEN-club internațional (din 2003). Centripetismul tematic al plachetei de debut (Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982) a Marianei Codruț pare a fi reprezentat de asumarea unei feminități ce-și interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esențiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicatețe, fragilitate; pe de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tehnică și reclamă internațională la Combinatul de Utilaj Greu Iași (1983-1989), redactor-șef (1990-1991), apoi director al cotidianului 24: ORE și director general al Trustului de presă 24: ORE (din 1991). Debut publicistic în revista "Cronica" (1974) și editorial cu placheta de versuri După sentimente (1979). Cărți de poezie publicate: Play Back (ființa lucrurilor), Editura Albatros, București, 1983; Înțelepciunea Semnelor, Editura Junimea, Iași, 1989; Clopote pentru amândoi, Editura Moldova, Iași, 1995; Noi (despre cealaltă parte a lumii), Editura 24: ORE, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu ruj, Princeps Edit, Iași, 2010; Submarinul karmei, Princeps Edit, Iași, 2011; Caii din Perugia, Editura Paralela 45, Pitești, 2012. Autor al monografiei Mișcarea în infinit a lui Grigore Vieru, Princeps Edit, Iași, 2011. Erijându-se, încă din primele sale plachete de poezii (Primul val, Editura Alfa, Iași, 2004, Îngerii mint femeile, Pre-press Adi Center, Iași, 2007, Galeria de artă vie, Pre-press Adi Center, Iași, 2007), într-un estet, id est un îndrăgostit deopotrivă de perfecțiunea feminină, cea a artei și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Doctorat în filologie (2005). Redactor la Editura Polirom (2001-2002), apoi la Editura Institutul European (2002-2009), preparator (din 2003) și asistent universitar (din 2011) la Catedra de Literatură comparată și estetică a Facultății de Litere a Universității ieșene. Debutează editorial cu placheta Nimic nou sub soare (1995). Colaborează cu numeroase recenzii, eseuri și articole la "Dialog", "Outopos", "Timpul", "Ziua", "Vatra", "Viața românească", "Convorbiri literare" etc. Volume de versuri: Nimic nou sub soare, Editura Aleph, Piatra Neamț, 1995; Fragmente din războiul urban, Editura Outopos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, licențiat al Facultății de Filologie, Universitatea "Al. I. Cuza", promoția 1963. Profesor de latină (1963-1966), redactor la revista "Cronica" (1966-1968), apoi la revista "Luceafărul" (1968-1993) și la Editura Cartea Românească. Debutează publicistic în "Iașul literar" (1959), iar editorial cu placheta de versuri Poziția aștrilor (1967). Colaborează cu numeroase eseuri și articole în presa literară românească. Volume de versuri: Călătoria de seară, E.P.L., București, 1969; Imnuri către amurg, Cartea Românească, București, 1970; Poeme de dragoste, 1975; Zodia Leului, Editura Cartea Românească
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
limba și literatura română la Liceul industrial nr 5, Iași (1988-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române și Muzeul "V. Pogor" (1990-1996). Redactor la revista "Dacia literară" (din 1996). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" și "Luceafărul" (1982), iar editorial în placheta colectivă Invocații (1986). Cărți de poezii: Procesiunea de păpuși, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Melancolia pietrei, Editura Junimea, Iași, 2003, 2005; Grația viespilor/La grâce des guêpes, (cu o prefață de Emanuela Ilie), Editura Junimea, Iași, 2009; Fiul Sunetului/ The Son
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
abil, într-o serie de alteri de proveniență mitologică; modalitatea de a corporaliza într-o dicțiune deja recognoscibilă, dar niciodată manieristă inefabilul trăirii poetice sau religioase, iată doar câteva dintre atuurile care o recomandă drept o poetă de prim raft. Placheta sa de debut (Procesiunea de păpuși, Editura Helicon, Timișoara, 1996) anunța un univers poetic marcat de o angoasă insolvabilă; pe de o parte, în carte domina obsesia thanaticului, pe de alta, conștiința inutilității oricărei tentative de a înlătura măștile și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946), pentru care obține Premiul Fundațiilor Regale. Colaborează cu versuri și articole la "Kalende", "Caiete de poezie" (suplimentul "Revistei Fundației Regale"), "Tribuna", "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Adevărul literar și artistic", "Ateneu", "Dacia literară" etc. Volume de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tg. Mureș (din 2003). Deține câteva premii literare, obținute exclusiv pentru haiku-uri: Premiul Național de debut la Festivalul Internațional Sighetul Marmației (1997); Premiul pentru debut în haiku Colocviul Național de Haiku, Constanța (2003). După ce a debutat editorial cu o plachetă intitulată Viața mea cu lună (Editura Cronica, Iași, 1997), cuprinzând poeme de respirație scurtă și cu alonjă sentimentală, Rafila Radu a publicat două cărți tributare pasiunii orientale, reflectate în structuri poematice fixe haiku, tanka, renga: Fuga în haiku (Sedcom Libris
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Întreprinderea Mecanică Nicolina din Iași (1975-1978) și tehnician la Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova (1990) și al editurilor Tipomoldova și Edict Production (1999). Debutează cu versuri în "Cronica" (1977), iar editorial cu placheta Poeme (1980). Colaborează și la "Poezia", "Dacia literară", "Caiete botoșănene", "Convorbiri literare", "24 ore" (1990). Volume de versuri: Poeme, Iași, 1980; Credință și frig, București, 1990; Hierofanie, Iași, 1991; Amintirile verbului, Editura Moldova, Iași, 1992; Cameră cu magnolii (cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cultură al Județului Iași (1999). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2000). Realizator al emisiunii "Convorbiri literare" de la Studioul de Radiodifuziune Iași (din 2004). Debutează cu versuri la "Miorița", revista liceului din Târgu Frumos (1969), iar editorial cu placheta de versuri Întoarcerea menestrelului (1979). Publică apoi un substanțial grup de poeme intitulat Nopțile Șeherazadei, în volumul colectiv Intonații (1989). Colaborează la revistele "Alma Mater", "Ateneu", "Antiteze", "Cronica", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "Dacia literară", "Dialog", "Oglinda literară", "Porto-Franco", "Poezia" etc. Volume de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Membru fondator al Alianței Civice și președinte al Filialei Iași a Alianței Civice. Secretar al Asociației Scriitorilor Iași (1997-2000). Debutează cu versuri în revista "Cronica" (1968) și editorial cu placheta de versuri Inel cu Enigmă (1970). Colaborează cu versuri, articole și studii în periodice din țară ("Cronica", "Ateneu", "Luceafărul", România literară", "Convorbiri literare", "Poesis", "Timpul") și din străinătate ("Ethos", "Limite" din Paris, "Mele" din Honolulu, "Agora" din Philadelphia, "Observator" din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Iași (1951-1955). Ziarist la "Flacăra Iașului" (1955-1957), bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" (1957-1959), redactor, ulterior secretar general de redacție la "Iașul nou", "Iașul literar" și "Convorbiri literare" (1959-1990). Debut publicistic la "Iașul nou" (1952) și editorial cu placheta Fluierul (1959). Colaborează la "Cronica", "Luceafărul", "România literară", "Argeș", "Tribuna" ș.a. Cărți de poezie: Florile cornului tânăr, prefață de Otilia Cazimir, Editura Pentru Literatură, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, Editura Pentru Literatură, București, 1966; Alcor (antologie), Editura Tineretului, București, 1967; Iarnă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
jurnal. Publică și poezii în „Dreptatea”, semnând cu pseudonimul Delamarina, sub care este îndeobște cunoscut. Grav bolnav de tuberculoză, a murit la moșia mamei sale. A fost înmormântat la Lugoj. V.-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
Editura Fundației Culturale Române. Debutează în 1968 cu critică literară la „Amfiteatru” și cu poezie la „Luceafărul”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Cronica”, „Munca”, „Revue roumaine” ș.a. Prima carte de autor, placheta Fiord imaginar (1978), e urmată de studiul Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări (1980), după care V. revine susținut și precumpănitor la poezie, cu Gardienii luminii (1982), Amintiri dintr-o popicărie (1983), Ucide-mă, fericire (1984), Haltă în paradis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Alvard et Stéphane Lupasco, Benrath, Lyon, A la Tête d'Or, și New York, George Wittenborn Inc., 1959 (reeditare a prefaței din catalogul expoziției lui Frédéric Benrath, Galerie Prismes, Paris, 1956); textul lui Stéphane Lupasco a fost publicat separat într-o plachetă, de Babel Editeur, Mazamet, 1985, în 20 exemplare ilustrate cu o acvaforte a lui Benrath și 200 exemplare conținînd reproducerea unui tablou de Benrath; acest text a fost apoi publicat sub titlul Sur la peinture abstraite, Mazamet, Babel Editeur, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este student la Institutul Pedagogic, iar în 1971 termină Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Funcționează ca realizator la Televiziunea Română din 1968 până în 1993, când devine consilier în Ministerul Culturii. Debutează la „Luceafărul” în 1960, iar editorial, în placheta colectivă Trei zboruri (alături de Ion Lupu și Ștefan Stănescu). Încă de la început se remarcă în versurile lui M. o înclinație aparte pentru temele cu rezonanță dramatică, pentru momentele limită din existența umană. O conștiință poetică mutilată de experiența războiului se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
fel sau altul ideologiei exprimate în comentarii nutrite mai întâi de un naiv entuziasm față de regimul fascist și mișcarea legionară, apoi de adânca durere cauzată de ciuntirea din 1940 a Ardealului. P. debutează editorial în 1939, cu Gânduri de totdeauna, plachetă ce trădează încordarea experimentului, formele lirice oscilând între confesiune, dialog și epica de inspirație legendară. Tema iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
Orizont”) ș.a. Semnează și cu pseudonimele Sebastian Crăciunescu, Gr. Pătășanu. Este unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului Altarul cărții din Timișoara (1933), iar în 1936 al Asociației Scriitorilor Români din Banat, al cărei secretar general și apoi vicepreședinte a fost. Placheta de debut a lui P., Glasul sufletului și al trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind de Aron Cotruș, și exprimă oarecum simplist durerea, revolta și speranțele celor înrobiți. Volumul anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
extravazarea proteică în interstiții pe cale sistemică. Concomitent edemul tisular crește continuu și antrenează tot cortegiul de disfuncții organice. MSOF este un fenomen autodistructiv interesând în primul rând celulele de reacție și în ultima instanță tot fondul celular al organismului. Neutrofilele, plachetele și fibrina formează trombi agregați în organele implicate, determinând ocluzia capilară și hipoperfuzia microvasculară. Există date conform cărora celulele inflamatorii circulante determină în MSOF leziuni prin inducerea unei inflamații excesive, depășite. Neutrofilele activate pentru lupta împotriva microorganismelor invadatoare au un
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
metaboliți reactivi de oxigen și de a elibera enzime granulare puternice le face un candidat principal ca mediatori ai autolizei autologe. Neutrofilele lezează barierele endoteliale, pot crește permeabilitatea microvasculară și pot determina acumularea de edeme caracteristice pentru MSOF (288). Intervenția plachetelor în eliberarea mediatorilor de inflamație pare să fie mai mică comparativ cu a neutrofilelor (6). În mod normal, un număr de neutrofile staționează de-a lungul pereților vaselor mici, mai ales în circuitul cu presiune mică din circulația pulmonară și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre Răsărit (1900), trimite vag la țara biblică, pierdută; într-o a doua, A. versifică povețe pentru școlarii săi (Copiii și cartea, 1901). Discret, sentimental, poetul cântă, în manierea sfârșitului de veac, durerea neamului căruia îi aparține (Lădița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]