3,630 matches
-
în componența structurilor atributive, încît un adjectiv poate ilustra contextual oricare dintre cele trei tipuri. Distribuirea substantivelor la cele trei declinări se realizează în funcție de desinențele de la genitiv singular și de la nominativ plural, unele dintre substantivele de declinare tare cunoscînd la plural și fenomenul umlaut. La verb, repartizarea la conjugarea tare sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spre analitism ca la romanici, încît doar islandeza a păstrat sistemul complet din limba-bază, iar germana, deși are o flexiune bogată, cu patru cazuri, numărul desinențelor atașate substantivului sînt puține (la singular, genitivul masculin și neutru cu -s și, la plural, dativul feminin și neutru cu -n), existînd numeroase cazuri de sincretism. Articolul însă are desinențe cazuale mai nu-meroase și la fel adjectivul cînd urmează declinarea tare și, nefiind precedat de un articol sau de un adjectiv pronominal cu terminațiile articolului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de persoana a doua, la singular și la plural, dar engleza veche avea forme diferite la cele două numere, sing. thou [ðau], pl. ye [ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de persoana a doua, la singular și la plural, dar engleza veche avea forme diferite la cele două numere, sing. thou [ðau], pl. ye [ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis, fiindcă numai contextul poate stabili valoarea formei you. O situație similară există în suedeză, unde pronumele personal de persoana a doua, du
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formule de reverență, însă aici ele nu au fost pronominalizate ca în română, spaniolă și portugheză. Între simplificările produse în perioada tîrzie a germanicii comune a fost pierderea dualului, încît categoria numărului a rămas reprezentată doar de singular și de plural, situația fiind preluată de limbile germanice. Din perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
e)r (katt katter [kat: ΄kat:er] "pisică", lektion lektioner [lek:΄∫u:n lek:΄∫u:ner] "lecție", sko skor [(u: (u:r] "pantof"), -n (äpple äpplen [΄ep:le ΄ep:len] "măr"). Unele substantive suedeze (majoritatea de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r/mu:der mödrar] "mamă", bok böcker [bu:k bök:er] "carte", hand händer "mînă"). Sistemul mijloacelor de marcare a pluralului în limba germană cuprinde elemente asemănătoare, precum desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe ΄kyxən] "bucătărie", Zeitung Zeitungen [΄tsaitu( ΄tsaitu(en] "revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe ΄kyxən] "bucătărie", Zeitung Zeitungen [΄tsaitu( ΄tsaitu(en] "revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tsaitu(en] "revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de exemplu, există posibilități de marcare simplă (måned måneder [΄m
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări ale vocalelor din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantive englezești realizează pluralul prin modificări ale vocalelor din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile desinențe germanice: child children [t(aild ΄t(ildrən], ox oxen [(ks ΄(ksən], precum și brethren [΄breðrin] "frați de comunitate" de la singularul brother [΄br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile desinențe germanice: child children [t(aild ΄t(ildrən], ox oxen [(ks ΄(ksən], precum și brethren [΄breðrin] "frați de comunitate" de la singularul brother [΄br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
n. das), iar neerlandeza și limbile nordice, una pentru genul comun (m. + f.) și alta pentru neutru (neer. de [də] / het [ət], dan. -en [-ən] / -et [-əð], sued. -(e)n / -(e)t, norv. -en, la f. și -a / -et. La plural, engleza are aceeași formă a articolului hotărît (the), dar și alte limbi germanice au tot o singură formă pentru toate genurile: germana (die), neerlandeza (de). În norvegiană, există o formă generală -ene pentru articolul hotărît plural, dar unele neutre primesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]