KorAP: Find »[drukola/base=pluralitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...113 114 115 ...117 >

2,913 matches

Corola-website/Law/277149_a_278478

contrară. ... (2) Mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovadă până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă. Articolul 274 Pluralitatea de exemplare (1) Înscrisul sub semnătură privată, care constată un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai dacă a fost făcut în atâtea exemplare originale câte părți cu interese contrare sunt. ... (2) Un singur exemplar original este suficient pentru toate persoanele

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/277149_a_278478]
același interes. ... (3) Fiecare exemplar original trebuie să facă mențiune despre numărul originalelor ce au fost făcute. Lipsa acestei mențiuni nu poate fi opusă însă de cel care a executat, în ceea ce îl privește, obligația constatată în acel înscris. ... (4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este cerută când părțile, de comun acord, au depus singurul original la un terț ales de ele. ... Articolul 275 Formalitatea "bun și aprobat" (1) Înscrisul sub semnătură privată, prin care o singură parte se obligă către o

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/277149_a_278478]
Corola-website/Law/271665_a_272994

persoanelor. Interpretând gramatical cuvintele și expresiile folosite în conținutul art. 371 din Codul penal, se ajunge la concluzia că pluralul folosit în două rânduri de către legiuitor nu este întâmplător, creând în opinia apărării o condiție de existență a acestei infracțiuni - pluralitatea pasivă ce este vizată, fie de violențe, fie de amenințări sau atingeri grave aduse demnității. Aplicând criteriul per a contrario se ajunge la concluzia că violențele comise în public împotriva unei persoane sau amenințările ori atingerile grave aduse demnității unei

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Aceasta a fost și interpretarea dată art. 321 din Codul penal anterior de către instanțele naționale, prin Decizia penală nr. 627/1984 a Tribunalului Hunedoara, publicată în Revista Română de Drept nr. 5/1985, statuându

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
Codul penal aduce atingere unor valori sociale diferite de cele care ocrotesc obiectul juridic special al infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 din Codul penal ori de amenințare prevăzută de art. 206 din Codul penal, astfel încât pluralitatea de subiecți pasivi împotriva cărora trebuie să fie îndreptată acțiunea circumscrisă elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal este necesară. S-a apreciat că această interpretare se impune cu atât mai mult cu

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii fiind necesară pluralitate de subiecți pasivi. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană ca subiect pasiv, a făcut-o în titlul I intitulat "Infracțiuni contra persoanei" în cap. II "Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății". În unanimitate, s-a arătat că

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de acces [lit. b)] în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 360-364. Cu toate acestea, în niciun moment nu s-a pus problema ca tipicitatea art. 365 alin. (1) din Codul penal să fie condiționată de existența unei pluralități de dispozitive, programe informatice, parole etc. Aceasta, deși art. 365 alin. (2) din Codul penal folosește singularul atunci când face vorbire despre deținerea de dispozitive, programe, parole etc.; - art. 386 alin. (1) din Codul penal în care se face vorbire despre

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
centrul orașului, provocând astfel indignare și spaimă în rândul cetățenilor aflați la fața locului. Elementul esențial rămâne, la fel ca în legislația penală anterioară, tulburarea ordinii și liniștii publice prin acțiunile din structura laturii obiective, și nu aspectul legat de pluralitatea subiecților pasivi secundari. În măsura în care acțiunea de lovire, amenințare etc. este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
orice act de violență îndreptat împotriva oricărei persoane, și nu neapărat mai multe acte de violență împotriva mai multor persoane. 2. Legiuitorul folosește aceeași tehnică legislativă și în cazul altor norme de incriminare, fără a se putea trage concluzia că pluralitatea constituie o condiție necesară pentru existența infracțiunii. Spre exemplu: art. 197 din Codul penal (relele tratamente aplicate minorului) - "Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
că, respectând principiul simetriei juridice, nici în cazul infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu este necesar ca violența să privească în mod direct mai multe persoane. Dacă s-ar adopta această condiție, ar fi necesară nu numai pluralitatea pasivă, pluralul ar trebui aplicat și în ceea ce privește actele concrete ale făptuitorului (exprimarea legii este "prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor"), ceea ce ar presupune minimum două acte de lovire sau de

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
liniștea publică. Această concluzie se desprinde și din examinarea ansamblului dispozițiilor Părții speciale a Codului penal, care se referă explicit la "două sau mai multe persoane" ori la "mai multe persoane", în ipotezele în care acțiunea este comisă împotriva unei pluralități de persoane sau urmarea se produce față de o pluralitate de persoane. Astfel: - Conform art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, constituie infracțiunea de omor calificat omorul săvârșit "asupra a două sau mai multor persoane". - Varianta agravată a infracțiunii

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
ansamblului dispozițiilor Părții speciale a Codului penal, care se referă explicit la "două sau mai multe persoane" ori la "mai multe persoane", în ipotezele în care acțiunea este comisă împotriva unei pluralități de persoane sau urmarea se produce față de o pluralitate de persoane. Astfel: - Conform art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal, constituie infracțiunea de omor calificat omorul săvârșit "asupra a două sau mai multor persoane". - Varianta agravată a infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută în art. 192 alin

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
agravată a infracțiunii de înlesnire a evadării prevăzută în art. 286 alin. (2) lit. b) din Codul penal se referă la înlesnirea evadării "a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare". Prin urmare, în Partea specială a Codului penal, pluralitatea de persoane este reglementată de legiuitor prin utilizarea expresiilor "două sau mai multe persoane" ori "mai multe persoane", iar nu prin utilizarea pluralului. b) A interpreta dispozițiile art. 371 din Codul penal în sensul că fapta nu este incriminată în

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
caracteristici (violența asupra persoanelor, violențe asupra bunurilor, amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor). Elementul esențial rămâne, la fel ca în legislația penală anterioară, tulburarea ordinii și liniștii publice prin acțiunile din structura laturii obiective, și nu aspectul legat de pluralitatea subiecților pasivi secundari. În măsura în care acțiunea de lovire, amenințare etc. este îndreptată împotriva unei singure persoane, împrejurarea că fapta este comisă în public nu va conduce automat la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, atâta vreme cât nu se identifică

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
desemnează orice act de violenț�� îndreptat împotriva oricărei persoane, și nu neapărat mai multe acte de violență împotriva mai multor persoane. Legiuitorul folosește aceeași tehnică legislativă și în cazul altor norme de incriminare, fără a se putea trage concluzia că pluralitatea constituie o condiție necesară pentru existența infracțiunii. Spre exemplu: - art. 365 alin. (1) din Codul penal incriminează, printre altele, distribuirea de dispozitive sau programe informatice [lit. a)], parole ori coduri de acces [lit. b)] în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
parole ori coduri de acces [lit. b)] în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 360-364. Cu toate acestea, în niciun moment nu s-a pus problema ca tipicitatea art. 365 alin. (1) să fie condiționată de existența unei pluralități de dispozitive, programe informatice, parole etc. Aceasta deși art. 365 alin. (2) folosește singularul atunci când face vorbire despre deținerea de dispozitive, programe, parole etc.; - în conținutul art. 386 alin. (1) din Codul penal se face vorbire despre oferirea sau darea

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
aduse demnității persoanei, tulbură ordinea și liniștea publică, cât și faptei persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică. În Partea specială a Codului penal, pluralitatea de persoane este reglementată de legiuitor prin utilizarea expresiilor "două sau mai multe persoane" ori "mai multe persoane", iar nu prin utilizarea pluralului. În sensul concluziei exprimate, exemplificăm infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. f

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
Corola-website/Law/272313_a_273642

Legea nr. 78/2000 , mai exact, dacă, având în vedere susținerile sale privind afectarea fondurilor din cele două bugete, cel a Uniunii Europene și, respectiv, cel de stat, consideră că ne aflăm în prezența unei unități sau, dimpotrivă, a unei pluralități de infracțiuni, reprezentantul Ministerului Public a precizat că, în cadrul doctrinei și practicii mai vechi, la stabilirea acestui aspect nu era avut în vedere numărul de patrimonii afectate, însă în doctrina și practica judiciară mai recentă s-a susținut că, atunci când

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
doctrinei și practicii mai vechi, la stabilirea acestui aspect nu era avut în vedere numărul de patrimonii afectate, însă în doctrina și practica judiciară mai recentă s-a susținut că, atunci când sunt afectate mai multe patrimonii, ar trebui reținută o pluralitate de infracțiuni. Cu toate acestea, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că ceea ce determină reținerea la încadrarea juridică a unei pluralități de infracțiuni nu este numărul patrimoniilor lezate, ci împrejurarea că dispozițiile

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
că, atunci când sunt afectate mai multe patrimonii, ar trebui reținută o pluralitate de infracțiuni. Cu toate acestea, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că ceea ce determină reținerea la încadrarea juridică a unei pluralități de infracțiuni nu este numărul patrimoniilor lezate, ci împrejurarea că dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 protejează doar valorile și relațiile sociale legate de patrimoniul Uniunii Europene, cu consecința că, pentru partea de fonduri prejudiciate din bugetul

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
să judece recursul în interesul legii, dacă în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, trebuie reținută o unitate sau o pluralitate de infracțiuni, reprezentantul Ministerului Public a arătat că, pentru motivele expuse oral, dar și în baza argumentelor menționate în scris în cuprinsul Sesizării nr. 16.868/2862/III-5/2015, se impune reținerea în concurs ideal a infracțiunii prevăzute de art.

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
cauze cu minori, în Dosarul nr. 2.025/54/2012, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 389/A din 29 octombrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală), Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că pluralitatea de patrimonii lezate printr-o acțiune ilicită unică nu este de natură a atrage eo ipso incidența unui concurs ideal de infracțiuni. A mai apreciat că, exceptând infracțiunile complexe al căror obiect juridic secundar îl constituie relații sociale ce ocrotesc

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
Legea nr. 78/2000 , cât și cea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 din Codul penal din 1969, în considerarea faptului că raporturile contractuale se derulează cu o singură autoritate contractantă. 32. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că pluralitatea de patrimonii lezate printr-o acțiune ilicită unică nu este de natură să atragă, în toate cazurile, incidența unui concurs ideal de infracțiuni. 33. O pluralitate de persoane vătămate printr-o acțiune/inacțiune unică are aptitudinea de a determina reținerea

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
cu o singură autoritate contractantă. 32. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că pluralitatea de patrimonii lezate printr-o acțiune ilicită unică nu este de natură să atragă, în toate cazurile, incidența unui concurs ideal de infracțiuni. 33. O pluralitate de persoane vătămate printr-o acțiune/inacțiune unică are aptitudinea de a determina reținerea unui concurs ideal de infracțiuni (într-un număr corespunzător numărului de victime) doar în materia infracțiunilor contra persoanei, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, în virtutea valorilor sociale

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
fapta de înșelăciune și/sau de obținere ilegală de fonduri nu poate fi reținută în concurs ideal cu infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , fiind imposibilă identificarea a două valori sociale distincte care să justifice pluralitatea de infracțiuni, iar o astfel de încadrare juridică ar pune în discuție conformitatea acesteia, din perspectiva principiului non bis in idem. 50. În plus, se consideră că argumentele prezentate anterior, la paragrafele 23-43, care pledează pentru reținerea doar a infracțiunii

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]