2,904 matches
-
de acumulare cu o lungime de 0,3 și, respectiv, 0,5 km, cu lățimea de baraj de 130-150 m și adâncimi de 3,0-2,8 m. Bazinul râului este situat pe malul stâng al Nistrului în partea sudică a Podișului Podoliei. Cotele absolute ale cumpenelor de apă variază între 150 și 270 de metri. Suprafața este deluroasă, dezmembrată de multe vâlcele și ravene. Dealurile au versanți domoli, fiind acoperite cu vegetație de stepă, cu cernoziomuri. O mare parte din suprafața
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conserva habitate naturale de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante aparțin bazinelor hidrografice ale Ticușului (cu afluentul de stânga râul Mălei) și Homorodului (cu
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Reconstituirea teritoriului istorico-geografic al principatului Moldovei este problematică deoarece acest teritoriu astăzi transfrontalier face parte din: Morfostructural, teritoriul regiunii istorice Moldova este constituit - de la vest spre est, de: În sensul acelor de ceasornic, limitele sale sunt date de următoarele morfo-structuri: Podișul Podoliei la nord, nord-est și est, continuarea Câmpiei Mării Negre la est, Marea Neagră în sud-est, Delta Dunării, Podișul Dobrogei, structurile de continuare ale Câmpiei Române, Subcarpaților de Curbură și Carpaților Orientali la sud. Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
teritoriul regiunii istorice Moldova este constituit - de la vest spre est, de: În sensul acelor de ceasornic, limitele sale sunt date de următoarele morfo-structuri: Podișul Podoliei la nord, nord-est și est, continuarea Câmpiei Mării Negre la est, Marea Neagră în sud-est, Delta Dunării, Podișul Dobrogei, structurile de continuare ale Câmpiei Române, Subcarpaților de Curbură și Carpaților Orientali la sud. Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt: În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul și refluxul populațiilor
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Situl include cinci lacuri: Bacău ÎI, Galbeni, Lilieci, Răcăciuni și Berești, ultimele patru fiind declarate rezervații naturale. Aria protejată (cu o suprafață de 5.576 hectare) este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, la confluenta Bistriței cu Șiretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
Dumbrăveni este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul conservării mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală este situată în sud-vestul județului Constanța (în Podișul Negru Vodă), pe teritoriile administrative ale comunelor Deleni și Dumbrăveni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Dumbrăveni” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 2.056 ha. și include rezervațiile naturale: Pădurea Dumbrăveni, Locul fosilifer Credința și Pereții calcaroși de la Petroșani. Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase cu vegetație
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată este o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști ameliorate, cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
de viitor construcția unei crame proprii, dar și a unei unități de cazare pentru turiști. Alira cultiva doar trei soiuri de vin: Merlot, Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră. Brandurile produse la Aliman sunt: Regiunea viticola Colinele Dobrogei face parte din Podișul Dobrogean, delimitat clar între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Zona aleasă de Marc Dworkin pentru viitoarea podgorie Alira a fost, inițial, un mare lan de porumb. Decizia a fost influențată de poziția sud-estică a dealurilor, de performanță solului și
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei, România. Unitate morfologica și hidrografica, se suprapune văii și versanților râului Siret de la intrarea sa în România pe la Vășcăuți și până la ieșirea să în spațiul Câmpiei Șiretului. Din punct de vedere funcțional este o regiune anizotropa care se desfășoară
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
este o regiune anizotropa care se desfășoară alungit și care, prezintă centre de polarizare dispuse axial. Pentru arealul din care face parte, are rolul de axa de gravitație regională majoră din mai multe motive: Dacă partea nordică împarte aproape median Podișul Sucevei - fiind o subunitate a acestuia, în aval de confluenta cu Moldova porțiunea sudică include terminațiile estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
axa de gravitație regională majoră din mai multe motive: Dacă partea nordică împarte aproape median Podișul Sucevei - fiind o subunitate a acestuia, în aval de confluenta cu Moldova porțiunea sudică include terminațiile estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
Dacă partea nordică împarte aproape median Podișul Sucevei - fiind o subunitate a acestuia, în aval de confluenta cu Moldova porțiunea sudică include terminațiile estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea de nord și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter de depresiune-culoar, culoarul are o lungime de peste 100 km, are o lărgime de 10
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea de nord și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter de depresiune-culoar, culoarul are o lungime de peste 100 km, are o lărgime de 10 - 13 km în zonele de confluenta cu
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]