4,496 matches
-
Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici (6984-7000) La Cetatea Neamț: Manoil (6965-6975); cu Ciopei 6965; cu Isaia ot Neamț (6966-6974) Ivan Bouren (6975-6976) care a fost și comis. Albul (6976-6978) Arbure (6979-6984) tatăl portarului Luca A. Dajbog (6987-6982) Micotă (6995-7003) cu Reațeș. Eremia (7005-) cu Dragoș, până sub Bgd. V. Fără titlu. Manoil (6965-6975); Albul (6968-6975); La Novgorod. Roman Oanță (6975-6976) Fete (6978-6984) cu Vâlcea. Dragoș (6987-6992), cu Micotă, care trece la Neamț. Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
peste județii țării, mai mare peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan-Vodă. Soliman vine de la Scutari. În August 1474 Soliman era la Sofia Fine Dechemvrie 1474 Soliman pătrunde în Moldova. la 10 Ian. 1475 într-o Marți dimineața Ștefan atacă în față cu secuii, în flanc el însuși, și în spate portarul Sucevei. Marți Miercuri Joi Vineri, Turcii au fugit, unii au ajuns până la apa Smilei s-au înecat în Siret și Dunăre. Zilele anilor 1474-1475 S 1 Ian. 1474 D 2 Ianuarie D 9 D 16 D 23 D 30 Ian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Maica Precista, care mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălvinco Logofăt Dobru 1457-67 Diaci: Borcea, Mateaiș, Alexa Toma 68-73 Efrem Huru din Suceava Tăut 79 Iasiia Sușman, Bârlad Andronic Suceava Vulpe -" Costea Suceava Petrea Ponici portar Sucevii 1457 Oană Pârc. Roman 57-58 Șendrea 1469 Fete 60-66 + Izvoru Apei 1473 Dragoș 69-74 Luca Arbore 99 Ion Sacară 77-81 + cu Ciortorovski 81 Șandru 81 Goian Albu-vornic 1457-61 + Hrean 73-84 Dragoș-Boul 83-84 Radu Gangur pârc Orhei 70-91 Vlaicu-pârc. Hotin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu Negru Pârc. Neamț Ion Boureanu la Cetatea Albă Stanciu și fiul " Roman Oanță său " Chilia Isaiia și Buhtea eresuri; când strănuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dintre boierii, care sperau o creștere a averii și privilegii mai multe de la noul voievod, i-au dat sprijinul lor. În Țara de Jos, tânărului Ștefan, care nu avea mai mult de 22 de ani, i s-au alăturat Șendrea, portarul Sucevii, împreună cu fratele său Ivanco, și alte rude ale viitorului domn care aveau moșii în ținuturile din sudul Moldovei. Cu ajutorul călăreților din Țara de Jos, oastea lui Ștefan s-a ridicat la 5000-6000 oameni, cifră deloc neglijabilă pentru vremea respectivă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt scufundate de o furtună dezlănțuită în Marea Neagră. „Foametea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și se vor pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat apărătorilor, care erau conduși de Luca Arbure, cerându-le să capituleze. Portarul Sucevii i-a răspuns astfel regelui: „Află sigur că noi, domnului nostru și cetății sale, nu-i putem fi trădători, căci al nostru domn, Ștefan voievod, este în câmp cu oastea sa; dacă vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovean la Constantinopol. La întoarcerea în țară, solul polon Lanczkoronski se întâlnește cu domnul Moldovei. Domnului nu i-au plăcut unele cuvinte spuse de sol și se poate că, datorită acestui incident, Ștefan a ordonat represalii la granița cu Polonia. Portarul Arbore i-a spus starostelui de Halici că Ștefan dorește să cucerească Haliciul și să distrugă celelalte cetăți din regiune. În decembrie 1501, ajungea la Cracovia solia lui Ștefan cel Mare. Domnul se scuza că nu l-a felicitat la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn nou. Turcul venea nu cu puținii turci și și-a așezat tabăra pe malul Dunării. Regele mai știa că există o mare discordie între boierii români, unii dorind să-l ridice domn pe Bogdan, alții pe Herborush (Arbure) căpitanul (portarul) Sucevii, acesta din urmă reușind să fugă din cetate. Este greu de crezut că unul dintre cei mai credincioși și mai vrednici boieri ai lui Ștefan cel Mare să fi dorit să ajungă domn. Mai întâi că nu era os
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gotică. În urma unor săpături la Pobrata, s-a ajuns la concluzia că biserica veche a fost zidită din porunca lui Ștefan cel Mare, ceea ce înseamnă că numărul ctitoriilor se ridică la 34. În timpul domniei lui Ștefan, logofătul Ion Tăutu și portarul Luca Arbure au ridicat și ei câte o biserică, la Bălinești și la Arbore. Ținând seama de toate aceste informații nu este greșit să se spună că în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost ridicate 36 de biserici, tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
volan, am parcurs drumul până la ambasadă, timp în care am încercat să aflu opiniile colegului despre Peru, Lima, viața din ambasadă. Suntem puțini acum în misiune: tovarășul ambasador cu soția, eu, singur, lucrătorul de la S-4, singur și Dobre, șofer, portar, administrator, cu soția, femeie de serviciu. În clădire mai locuiesc doi tehnicieni de la ARO Câmpulung-Muscel. Presupun că sediul ambasadei este mare, dacă avem și spații de locuit pentru tehnicieni. Ambasada are o clădire destul de mare, un parc dotat cu piscină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe care este încadrat fiecare și a dispozițiilor primite de la instituția care i-a trimis; personalul tehnico-administrativ, aparține numai de M.A.E. și are obligații precise, tot în funcție de fișa postului. În cazul ambasadei noastre, Dobre este șofer, administrator, magazioner, portar și, eventual, dacă se pricepe, instalator, electrician etc. Deci, în concepția ministerului, dacă i se va aduce la cunoștință cazul pe care îl dezbatem acum, singurul responsabil de cele întâmplate, de posibilul pericol în care a fost pusă clădirea ambasadei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
regulilor de protocol românești, diplomatul își așteaptă oaspetele în salon, nu la poartă. Ca atare, după părerea mea, dacă poarta chiar a rămas deschisă, fapt de care eu personal nu sunt convins, singurul vinovat este persoana care are și misiunea portarului. Tovarășe diplomat, mă întrerupse ambasadorul, repet, tovarășul Ceaușescu ne-a trimis aici să apărăm ambasada, indiferent de ce grad avem fiecare. Tovarășe ambasador, cu tot respectul ce vi-l port, în calitate de reprezentant al șefului statului român, vă rog să-mi permiteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
consulul nu încasase suma obligatorie, de altfel înscrisă în pașaport, din cauza, probabil, a posibilei mese la restaurant în Lima oferite și fostului consul, fie funcționarul își însușise suma încasată, dar rămasă netrecută în registrul operațiunilor consulare. Deci, mă gândeam eu, portarul misiunii îl turnase pe consul ambasadorului, de această dată existând cel puțin suspiciunea unei posibile infracțiuni. Când am avut convingerea că nu greșeam în ceea ce privește scăparea, voită sau nevoită, a fostului lucrător consular, am decis că este corect să îl informez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
domnului Iliescu până la autoturismul parcat în fața intrării din Paris și după plecarea acestuia, din obișnuință, am folosit respectiva intrare. Când am deschis ușa grea de metal, pe lângă urechea dreaptă, am auzit un șuierat, apoi geamul de la locul de muncă al portarului se sparse și un cartuș se izbi de pereți, după care milițianul din post mă lămuri: Pe cartușul ăsta cred că a fost scris numele dumneavoastră, vă era destinat, noi până acum nu am avut un tir atât de precis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
zicem că redacția revistei "Conta", prin influențele pe care le are la nivelul Academiei Suedeze, (că eu am fost o dată la Stockholm în interes de serviciu, prin 1995! și am prieteni acolo începând cu casiera de la metrou și terminând cu portarul de la Kom Hotel!), te propune la premiul Nobel și îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Dragul meu prieten, înainte de a spune fraza de început din irealul ceremonial, te rog să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Dragul meu prieten, înainte de a spune fraza de început din irealul ceremonial, te rog să mi-i prezinți pe casiera de la metrou și pe portarul hotelului. Ca să avem și noi "o protecție", acolo... Ți-a fost vreodată rușine că ești poet și nu altceva, om de afaceri, de exemplu? În ce relație ești cu banii? Dacă ai avea toți banii din lume, ce ai face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
El se retrăgea foarte des În această grădină. Grădina este Împrejmuită cu zid de piatră de vreo 3 m Înălțime. Batem În poarta de metal foarte Înaltă prin care nu se zărește nimic. Iată, că se deschide poarta. Este un portar arab. Părintele David vorbește cu el și ne dă voie să intrăm. Lângă zidul de piatră, În interiorul grădinii, este aleea pe care merg toți vizitatorii. Între copaci și alee mai este un gard protector din fier forjat prin care privești
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]