7,887 matches
-
de motive că împrumutul se face anume pentru acoperirea acelui deficit, deoarece cestiunea pretinsei cifre a lui este încă pendentă înaintea înaltei Curți de Conturi, sau, daca nu, cel puțin a se amâna dezbaterea pentru o zi sau două. După porunca d-lui prim-ministru însă Senatul n-a primit propunerea d-lui Manolache Costache și a votat împrumutul. Vom reproduce pentru lămurirea deplină a cititorilor asupra acestui caracteristic vot de mare viteză cuvintele rostite în privința acestui împrumut de dd. Mavrogheni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are nici o cauză constituțională de a se retrage. Într-un chip admitem și noi aceasta. D-lui n-are nici un motiv de a se retrage pe cât timp patrioții [î]și exercită atât de bine virtuțile lor cam neconforme celor zece porunci, pe cât timp țara și Coroana, prin neintervenire constituțională, îngăduie liberul exercițiu al unor asemenea virtuți. Cumulul a câte zece funcții e în orice caz o virtute; între atribuțiile martiriului modern intră pensiile reversibile și scabroasele afaceri, mărturisite în Senat de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi demisionat, întrucât nu a fost de acord cu acțiunea întreprinsă în Cehoslovacia. Numitul ISTRATE CRĂCIUN, în vârstă de 68 de ani, agricultor, domiciliat în comuna Măldeni, necunoscut cu antecedente politice, afirmă că ceea ce se întâmplă în Cehoslovacia este o poruncă dumnezeiască, că se apropie sfârșitul lumii și că se împlinesc cei 2.000 ani. Cută C. Marin, din comuna Măldăeni, în vârsta de 62 ani, membru P.N.L., s-a exprimat vulgar la adresa poporului sovietic, deoarece din cauza lui va începe un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate eroului; i se adresează o rugăminte sau o poruncă, el fiind trimis undeva, sau lăsat să plece (mijlocirea, momentul de legătură). X) Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea (contraacțiunea incipientă). XI) Eroul pleacă de acasă (plecarea). XII) Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Regulamentul din 10 iunie 1855 dispunea, în art. 1, că „toate birourile telegrafice sunt sub directa atârnare a biroului centralu din Iași; la el au a să adresa pentru toate cererile și raporturile lor și sunt datoare a îndeplini toate poruncile sale”. Adaosul din septembrie 1855 la acest regulament prevedea sporirea considerabilă a atribuțiilor biroului central, care obținea dreptul de a dirija toate lucrările telegrafice, drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și unde anume sunt ascunse armile și un feliu de tunuri ce se lucrase acolo din porunca proprietarilor”. Investigațiile colonelului Eller au stabilit că „armile s-au lucrat acolo de către meșterii d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își stoarce aserviții pentru confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor străin lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moscalilor, care den multă îndemnare a vrăjmașilor fără de nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă îndemnare a Tomii îi venia, nici universalului ce Vlasie stegarul la mitropolitul Antim pă taină adusese cu poruncă dă zahareale și alte lucruri necăzute și necuviincioase, nicidecum nu s-au supus [...] nicidecum cu firea nu s-au alunecat, ci la cele ce vremea cea viitoare vrea aduce, cu grijă și pururia gândia”. Așadar, incertitudini în privința tăriei și planurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a ajunge la conacul său de la Gherghița și, în schimbul unor mari sume de bani, a smuls porunca de a se opri acolo; s-a mutat apoi lângă Urlați, loc care permitea fie contactul cu trupele ruse în drumul domnitorului spre sudul Moldovei, fie retragerea în Transilvania (alternativă pe care o negociase încă din ianuarie 1711); intră în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi asigurat că vor fi date „uneltele cuvenite [arme - n.n.] la vreme, de boieri”. Evident, am înfăptui o eroare dacă din aceste mărturisiri am trage concluzia că acei polonezi l-au urmat, de pildă, pe un Zaharia Moldovan „din poruncă” sau pentru că „i-a chemat”, pășind pe urmele sale fără să cunoască scopul „buntului”. În această privința, interogatoriile ne pot lesne duce în eroare, de vreme ce polonezii arestați n-aveau nici un motiv să facă mărturisiri de natură să le agraveze situația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la o conlucrare amiabilă. Cererile lui N. Bălcescu privitoare la drepturile românilor au fost preluate de Bystrzanowski „ca să ceară și el aceia pentru slavi”. La mijlocul lunii iulie, N. Bălcescu nota satisfăcut că „Bem e cu totul pentru noi”, că primise poruncă, dictată chiar de Bălcescu, să conlucreze cu românii și că legiunea poloneză a refuzat să meargă contra lui Avram Iancu. La 1 iulie, N. Bălcescu comunica lui Ion Ghica cum Bem ceruse „a face pace cu românii” lui Avram Iancu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se opune un nondrept, care este de asemenea opera oamenilor 118. Concepția lui Austin despre drept poate fi rezumată astfel: "orice lege sau regulă (luată cu cea mai largă semnificație care se poate da pe bună dreptate termenului) este o poruncă. Sau, mai curând, legile sau regulile, numite astfel pe drept cuvânt, sunt specii ale poruncii"119. Austin explică pe larg conceptul de poruncă pe care îl distinge de alte semnificații ale dorinței, precum rugămințile, cererile sau îndemnurile: dacă cineva exprimă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept poate fi rezumată astfel: "orice lege sau regulă (luată cu cea mai largă semnificație care se poate da pe bună dreptate termenului) este o poruncă. Sau, mai curând, legile sau regulile, numite astfel pe drept cuvânt, sunt specii ale poruncii"119. Austin explică pe larg conceptul de poruncă pe care îl distinge de alte semnificații ale dorinței, precum rugămințile, cererile sau îndemnurile: dacă cineva exprimă sau comunică dorința sa ca altcineva să facă o acțiune sau să se abțină să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
regulă (luată cu cea mai largă semnificație care se poate da pe bună dreptate termenului) este o poruncă. Sau, mai curând, legile sau regulile, numite astfel pe drept cuvânt, sunt specii ale poruncii"119. Austin explică pe larg conceptul de poruncă pe care îl distinge de alte semnificații ale dorinței, precum rugămințile, cererile sau îndemnurile: dacă cineva exprimă sau comunică dorința sa ca altcineva să facă o acțiune sau să se abțină să o facă și dacă acesta va fi pedepsit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exprimă sau comunică dorința sa ca altcineva să facă o acțiune sau să se abțină să o facă și dacă acesta va fi pedepsit cu un rău în cazul în care nu se supune dorinței sale, dorința acestuia este o poruncă. Dar dacă acea persoană nu poate sau nu este pregătită ori hotărâtă să producă o vătămare celui care nu se supune dorinței sale, exprimarea acelei dorinței nu este o poruncă, nici chiar dacă este afirmată prin fraze răstite, pe ton imperativ
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu se supune dorinței sale, dorința acestuia este o poruncă. Dar dacă acea persoană nu poate sau nu este pregătită ori hotărâtă să producă o vătămare celui care nu se supune dorinței sale, exprimarea acelei dorinței nu este o poruncă, nici chiar dacă este afirmată prin fraze răstite, pe ton imperativ. În schimb, dacă cineva este capabil și pregătit să facă rău celui care nu se supune dorinței sale, comunicarea dorinței sale reprezintă o poruncă, chiar dacă, din politețe, este afirmată sub
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exprimarea acelei dorinței nu este o poruncă, nici chiar dacă este afirmată prin fraze răstite, pe ton imperativ. În schimb, dacă cineva este capabil și pregătit să facă rău celui care nu se supune dorinței sale, comunicarea dorinței sale reprezintă o poruncă, chiar dacă, din politețe, este afirmată sub formă de cerere sau rugăminte 120. Austin arată că poruncile sunt de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
imperativ. În schimb, dacă cineva este capabil și pregătit să facă rău celui care nu se supune dorinței sale, comunicarea dorinței sale reprezintă o poruncă, chiar dacă, din politețe, este afirmată sub formă de cerere sau rugăminte 120. Austin arată că poruncile sunt de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se supune dorinței sale, comunicarea dorinței sale reprezintă o poruncă, chiar dacă, din politețe, este afirmată sub formă de cerere sau rugăminte 120. Austin arată că poruncile sunt de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu orice poruncă este lege, dar orice lege este o poruncă. Legea este acea specie a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formă de cerere sau rugăminte 120. Austin arată că poruncile sunt de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu orice poruncă este lege, dar orice lege este o poruncă. Legea este acea specie a poruncii care are un caracter general, adică nu prescrie un act izolat, ci un tip de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu orice poruncă este lege, dar orice lege este o poruncă. Legea este acea specie a poruncii care are un caracter general, adică nu prescrie un act izolat, ci un tip de conduită 122. Definiția pe care a dat-o Austin obligației legale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu orice poruncă este lege, dar orice lege este o poruncă. Legea este acea specie a poruncii care are un caracter general, adică nu prescrie un act izolat, ci un tip de conduită 122. Definiția pe care a dat-o Austin obligației legale decurge din definiția legii: cineva are o obligație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121. El precizează astfel că, nu orice poruncă este lege, dar orice lege este o poruncă. Legea este acea specie a poruncii care are un caracter general, adică nu prescrie un act izolat, ci un tip de conduită 122. Definiția pe care a dat-o Austin obligației legale decurge din definiția legii: cineva are o obligație legală, dacă este unul dintre destinatarii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
adică magistraților, dreptul de a face ordine noi atunci când sunt prezentate cazuri inedite sau dificile. Atunci judecătorii fac reguli noi sau adaptează unele vechi, iar suveranul fie le respinge creațiile, fie le acceptă tacit. Austin a susținut cu fermitate că porunca și obligația sunt corelative și se susțin reciproc, dar și că un comportament este obligatoriu doar atunci când comportamentul ilicit corespunzător este asociat cu o sancțiune. Prin urmare, porunca, obligația și sancțiunea sunt termeni legați ombilical, care semnifică aceeași noțiune, fiecare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
respinge creațiile, fie le acceptă tacit. Austin a susținut cu fermitate că porunca și obligația sunt corelative și se susțin reciproc, dar și că un comportament este obligatoriu doar atunci când comportamentul ilicit corespunzător este asociat cu o sancțiune. Prin urmare, porunca, obligația și sancțiunea sunt termeni legați ombilical, care semnifică aceeași noțiune, fiecare denotând o parte diferită a acelei noțiuni și conotând restul. Gândind legea ca unitate a acestor trei termeni, Austin lasă puțin loc în teoria sa conceptului fundamental de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]