3,622 matches
-
până acum, doar mărunte chestiuni marginale. Acești critici mizează pe actualitate. În cazul tematicii germane, actualitatea e, ce noroc, îndeajuns de elastică, întinzându-se cu decenii îndărăt. Așa încât nici unui roman ce tratează chestiuni germane din trecutul mai îndepărtat - despre perioada postbelică, despre miracolul redresării economice ori anii ’68 - critica literară nu-i reproșează că vorbește despre lucruri de mult trecute. Căci astfel de romane garantează două comuniuni: cea existentă încă de pe-atunci, la care cei de-acum, prin lectură, se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ține un curs despre literatura engleză contemporană, cum ați caracteriza-o pe Iris Murdoch: o continuatoare - în coordonate moderne - a romanului rea list englez, o ex ponentă a realismului simbolic, o reprezentantă a roma nului psihologic post-proustian sau a existențialismului postbelic? Sau (cum) altfel? I.M. Într-adevăr, ezit în fața etichetărilor în critica literară. Eu sunt o romancieră de tradiție engleză și europeană. Strămoșii mei sunt Jane Austen, Dostoievski, Tolstoi, Henry James, Proust și alții. Nu sunt o realistă simbolică și nici o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ridicat patria noastră pe culmi înalte de progres și civilizație». Este vorba de cei 40 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă, împliniți și serbați de curând, în acest an, de întreaga perioadă literară postbelică, din care ultimele două decenii vor fi desemnate de istoricii literari viitori drept Epoca Ceaușescu.“ („O înaltă apreciere, un generos îndemn“, Flacăra, 30 noiembrie 1984) PITUȚ Gheorghe „Căci el stă-n sufletul mulțimii Ca un neobosit izvor În muntele nemuritor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de înaltă clasă, academicianul Constantin Ciopraga și-a dedicat întreaga viață culturii și literaturii, fiind figură emblematică a Iașului cultural postbelic. S-a născut la 12 mai 1916, la Pașcani, județul Iași. A urmat școala primară și gimnaziul în orașul natal, între anii 1927-1932. Din 1933 a fost elev la Liceul „Nicu Gane“ din Fălticeni, pe care la absolvit în 1937
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
distins ca un vocațional creator de climate. Îi datorăm apariția revistei „Cronica“, care a schimbat fundamental atmosfera culturală a Iașului. De numele lui Corneliu Ștefanache se leagă o ctitorie pe care cultura ieșeană i-o datorează: cea mai bună serie postbelică a revistei „Convorbiri literare“, pe care a construit-o, în vremuri deloc prielnice liberalismului gazetăresc, în perioada când i-a fost redactor șef (din ianuarie 1972 până în martie 1976). A riscat mereu, reușind să impună o serie de scriitori și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În institutele de istorie. Nu e nimic nici În muzeele orașului. Cu greu găsești o carte [pe acest subiect] În librăriile grecești. Nimic. Ca și cum noi [= evreii] n-am fi fost aici niciodată” <endnote id="(257, p. 237)"/>. Revenind la România postbelică, voi da câteva exemple de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe acest subiect] În librăriile grecești. Nimic. Ca și cum noi [= evreii] n-am fi fost aici niciodată” <endnote id="(257, p. 237)"/>. Revenind la România postbelică, voi da câteva exemple de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a fost exclusă de cenzură din edițiile de după război ale volumului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se punea un om. Când butoiul era rostogolit pe uliță, cuiele Înțepau victima și ei obțineau sângele” <endnote id="(70, p. 129)"/>. Credințe similare (inclusiv folosirea „instrumentului” de colectare a sângelui : butoiul sau albia cu cuie) au supraviețuit În epoca postbelică și În sud-estul Europei : În Bulgaria (Sofia) și Grecia (Salonic), după cum mă asigură colegi antropologi din aceste țări. „De Vinerea Mare - sună o credință grecească - acei crucificatori [ai lui Isus] pun copii creștini Într-o albie cu piroane Înfipte În linie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor polonezi spre SUA, Europa de Vest și Palestina. Până În septem brie 1946, au fugit din Polonia 100.000 de evrei <endnote id="(582, pp. 32-34 ; 784, pp. 196-197)"/>. Zvonuri privind „omorul ritual” practicat, chipurile, de evrei au circulat și În România postbelică (de pildă, la Iași, În 1946), dar nu sunt atestate mișcări violente antievreiești <endnote id=" (797)"/>. Tot imediat după război, În septembrie 1948, evreii au fost acuzați de infanticid și În estul Ungariei, la Hajdúnánás. Este un orășel aflat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
linșat și un polițist evreu, pe motiv că arestase câțiva pogromiști. Au trebuit să intervină trupele sovietice pentru a limita proporțiile pogromului de la Miskolc <endnote id="(138)"/>. Tulburări violente Împotriva evreilor acuzați de infanticid au avut loc și În Slovacia postbelică : la Pre½ov și Topol’țany (În 1945) și la Bratislava (În 1946 și 1948). La 24 septembrie 1945, de pildă, În localitatea slovacă Topol’țany, un doctor evreu-ungur (Károly Berger) a fost acuzat că a Încercat, prin vaccinare, să omoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrem nu vrem. Este ca și cum ei ar descinde dintr-o altă specie de maimuțe decât noi...” <endnote id="(512, p. 130)"/>. Într-o carte recentă, Alexandra Laignel-Lavastine a Încercat să demonstreze că Emil Cioran, chiar și În eseul său „filosemit” postbelic (Un peuple de solitaires, 1956), ar fi susținut că evreul nu e om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Poliție”. o. „A nu se confunda partidul cu unele elemente ale sale” Până ce comuniștii vor trece la deratizarea, dezinsecția și dzinfecția formațiunii lor politice, fuseseră nevoiți să primească În rândurile lor chiar și cele mai declasate elemente ale societății românești postbelice precum: hoți, tâlhari, asasini, violatori, mardeiași de mahala, șuți, borfași ș.a dar și ex-legionari, cuziști, etc. După ce aceștia le vor rezolva toate problemele murdare, inclusiv prin uciderea unui mare număr de oameni, pe la Începutul anilor ’50 ai secolului al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spus că la „Cuza Vodă” din Huși s-au școlit popi?! Negarea existenței unei forțe supraumane care a făcut, face și va face legile În Univers era o practică extrem de uzuală În „paradisul” ateu comunist cu care ne procopsiseră alianțele postbelice de genul celei dintre Churchill și Stalin. Fiind de serviciu pe corectat și Înlăturat cuvinte, propoziții, fraze și chiar capitole Întregi, lui P. Necula i-a venit la mână numărul 2 al revistei „Zorile” a Liceului „Cuza Vodă” din Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tema “ Cheltuielile de producție și calculul prețului de cost în cooperativele agricole de producție” având conducător științific pe prof.dr.doc. D-tru Rusu. A fost titularul disciplinei Contabilitatea unităților agricole, pe care a onorat-o, timp de peste 27 de ani. Învățământul universitar postbelic este strâns legat și de personalitatea conf. dr. ing. Ion Agache. El a căutat să consolideze o adevărată școală de economiști. Sub îndrumarea sa competentă s-a format un mare număr de specialiști în domeniul contabilității. A elaborat cursuri de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
funcționând și ca pedagog la Liceul Internat C. Negruzzi Iași. Ca student a avut ca profesor , dar și îndrumător și sfătuitor pe academician prof.dr.doc. Petre Jitariu, una din personalitățile cele mai de seamă care au reprezentat Universitatea ieșeană în perioada postbelică. Sub influența prof. Petre Jitariu și-a format o temeinică orientare științifică în Biologie, deosebit de importantă în toată activitatea ulterioară, didactică și științifică. Acad.prof.dr.doc. Petre Jitariu l-a remarcat “ca un element cu reale calități de cercetare și cu frumoase
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
vinde farmacia din Iași, în 1924, și se stabilește definitiv la București. Cu sprijinul unor prieteni, creează o nouă industrie de medicamente sub numele de Chemix, pe care o conduce cu mult profesionalism până în 1928, în pofida unor dificultăți inerente perioadei postbelice. Între 1929-1931 a fost farmacist șef al Depozitului de medicamente al Casei Centrale de Asigurări Sociale. Ministerul Sănătății apreciind cunoștințele și capacitatea profesională a lui Carol Konya, îl numește director al Institutului ChimicoFarmaceutic. Pe lângă o conducere exemplară, și-a dobândit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Tiberiu (19242001), Iași, aprilie 2002, 3 p. mss (în arhiva autorului) PORUMBESCU, NICOLAE (1918-1999) ARHITECT Arhitectul și profesorul Nicolae Porumbescu a pus bazele învățământului ieșean de arhitectură și a marcat, în mare măsură, prin personalitatea și creația sa, arhitectura românească postbelică. S-a născut la 21 octombrie 1918, în București. Primii ani de școală îi urmează la Școala primară nr. 23 din București, apoi este bursier la Liceul Mihai Viteazul din aceeași localitate. Simțindu-se atras de nobila artă a arhitecturii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
satisfăcut!) În afară de statele socialiste, în perioada menționată RDG începuse sa încropească relații cu state occidentale, în Berlin apărând și primele reprezentanțe diplomatice ale acestora. Avea în schimb solide relații politice, economice și cultural-științifice cu țările "lumii a treia". Destinele Germaniei postbelice fuseseră stabilite prin Acordurile de la Potsdam, din iulie-august 1945,care dădeau drepturi depline Consiliului de control aliat al celor patru mari puteri și nu ofereau posibilități prea mari de "manevră" autorităților din RDG. Situația "de facto" stabilită cu Berlinul occidental
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și ca pedagog la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași. Ca student a avut ca profesor, dar și îndrumător și sfătuitor pe academician prof.dr.doc. Petre Jitariu, una din personalitățile cele mai de seamă care au reprezentat Universitatea ieșeană în perioada postbelică. Sub influența prof. Petre Jitariu și-a format o temeinică orientare științifică în Biologie, deosebit de importantă în toată activitatea ulterioară, didactică și științifică. Acad.prof.dr.doc. Petre Jitariu l-a remarcat „ca un element cu reale calități de cercetare și cu frumoase
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966. Activitatea la Observator s-a axat pe repunerea lui în stare de funcționare, fiind distrus, mai ales din cauza războiului. El a căutat să realizeze un minim accesibil în condițiile postbelice. A reînființat la Observator stația meteorologică și stația seismografică. De asemenea, a introdus, pentru prima dată la Iași, fotografia astronomică și sa preocupat de fotometrie stelară vizuală extrafocală. S-a îngrijit de șlefuirea și parabolizarea cu mijloace proprii a unei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ales, cât de schimbați păreau amândoi în comparație cu ei înșiși, cei adevărați), adormeam din nou, cu o imensă senzație de despovărare în suflet, fericit. * Într-o seară, pe când ne întorceam de la Operă (a merge la operă avea, în Clujul primilor ani postbelici, o semnificație, deopotrivă, culturală și mondenă), tata m-a luat deoparte (sau eram numai noi doi?) și mi-a spus că, mai târziu, când voi crește mare, îmi va spune de ce bea (în anii aceia, într-adevăr, întrecea adeseori măsura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Duminică, dimineața, îngusta, lunga și pustia, la acea oră matinală, rue Grenelle pare un coșmar liniștitor. * Parisul sfârșitului de secol XX e nu numai minunatul oraș pe care îl știu sau de care am auzit, dar și - rezultat al eforturilor postbelice tenace și inteligente - unul perfect organizat, neînchipuit de confortabil; într-atât, încât aproape te miri întâlnind pe străzi oameni bătrâni. Curați, îngrijiți cei mai mulți dintre ei. Dar totuși bătrâni. „Te pomenești că se și moare la Paris”, exclamă preșcolarul din mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a Teatrului Național a găzduit, miercuri, 14 mai a.c., festivitatea de decernare a celui mai înalt titlu academic: Doctor Honoris causa al Universității de Arte George Enescu din Iași, unuia din cei mai reprezentativi artiști de Operă români din perioada postbelică: Artistului emerit David Ohanesian. Atenția Senatului Academiei de Arte ieșene, îndreptată spre prețuirea celor care au dus faima talentelor noastre și a școlii de canto românești în toate centrele importante ale lumii merită aplauzele noastre. Publicul spectator, compus îmbucurător din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
satisfăcut!). În afară de statele socialiste, în perioada menționată, RDG începuse să încropească relații cu state occidentale, în Berlin apărând și primele reprezentanțe diplomatice ale acestora. Avea în schimb solide relații politice, economice și cultural-științifice cu țările "lumii a treia". Destinele Germaniei postbelice fuseseră stabilite prin Acordurile de la Potsdam, din iulie-august 1945, care dădeau drepturi depline Consiliului de control aliat al celor patru mari puteri și nu ofereau posibilități prea mari de "manevră" autorităților din RDG. Situația de facto stabilită cu Berlinul occidental
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în stare, a jucat un rol imens în procesul formării sale. Succesele acestea nu însemnau nimic; un cuvânt de aprobare venit din partea lui G. Mărgărit, asta putea să însemne totul.” Parcă n-ar mai fi nimic de adăogat. Pentru Iașul postbelic și în chip special pentru Labiș, G. Mărgărit a însemnat probabil ceea ce au însemnat cândva Maiorescu și Ibrăileanu pentru Eminescu, Sadoveanu, Topîrceanu. Nici o conjunctură politică sau materială nu i-a dat însă prilejul lui Mărgărit să fondeze o societate ca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]