5,805 matches
-
structurală dominantă. În multe părți ale lumii, cum ar fi Orientul Mijlociu, statele tind să se îndepărteze foarte mult de normele nucleului liberal. Totuși, în perioada de după Războiul Rece, putem afirma în mod plauzibil că destule mari puteri se apropie de postura de membru al unei uniuni liberale, dornice de pace, încât sistemul ca întreg să depășească punctul critic. După acest precedent, devine rațională cercetarea ipotezei potrivit căreia colapsul sovietic reprezintă, într-adevăr, una dintre căile către schimbarea structurală în sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1991, pp. 30-31 (ed. I, 1893) În Regulile metodei sociologice (1895), el face din această opțiune o regulă a metodei. De pildă, crima trebuie definită prin efectele ei juridico-judiciare, adică prin pedeapsă. Sociologia are, din acest punct de vedere, o postură științifică analogă celei a fizicii: pentru a descrie un fenomen ("electricitatea", de exemplu), omul de știință îi observă efectele introducând măsuri. Prin acest mijloc, fizica poate spune ce "este" electricitatea. Cu alte cuvinte, electricitatea nu este altceva decât ceea ce produce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu o oarecare imagine interioară, ci apariția unei forme mai tari decât forța sa de refuz". Gaëtan Picon, L'Écrivain et son ombre. Introduction à une esthétique de la littérature, Gallimard, Paris, 1953, pp. 22-25. Psihologul René Passeron subliniază analogia între postura artistului și cea a Dumnezeului Creator: omul artist știe că însuși creatul este condiția creației sale. Și, prin definiție, creatul nu poate fi cunoscut dinainte. Iminența, chiar urgența muncii creatoare ar consta în asta: mulți pictori nu știu dinainte ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Păstrând o anumită trăsătură de "magician", care face să se nască o lume ca prin vrajă, munca de creație este, în sensul propriu al termenului, eficace. Și, pentru a-și menține rangul, la rândul lor, profetul și preotul împrumută din postura artistului formulele "secrete" și practicile "sacre", dătătoare de sens și creatoare de forme. "Meseria" lor constă în a se adresa publicului, chemân-du-l să intre în sfera artei și a emoției artistice, nu pentru a-și încorpora lucrul și a se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb, în a nega existența ambivalențelor sau a opozițiilor precedente. Dacă, într-adevăr, cultura generează un consens, cum ar putea fi ea traversată de clivaje diferențiatoare și sursă de inegalități? "A cultiva
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
face imposibilă confruntarea cu alte gusturi, mai puțin generalizate, deci mai puțin puternice. Elemente de dispută Este important să prezentăm elementele din cauza cărora o paradigmă nu este acceptată în mod uniform de toți cercetătorii. Unele opinii sunt ireconciliabile cu altele. Postura sociologului • Absența istoricizării Bourdieu atacă, din anii 1960, viziunea atomistică și mecanicistă asupra pieței, care reduce agenții "la puncte materiale interșanjabile și care face să dispară diferențele dintre agenți" (1997, p. 55). Însă tocmai acestea din urmă justifică specificul activității
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reflecții privitoare la originea istorică a cererii și la concepția culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru nu înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar) și să deducă de aici, într-un mod statistic și probabilist, practicile și gusturile lor (Bourdieu, 1979). Această reducere a individului la date este cu totul străină de postura sociologiei interacționiste americane, mai ales în respingerea metodelor cantitative (Gilmore, 1990). De asemenea, unii filozofi ai artei, reprezentanți ai filozofiei analitice americane, îl taxează pe Bourdieu drept eliminativist, în sensul că nu vrea să caute distincții formale între opere, care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului (Heinich, 1998). Cum poate fi înțeles "regimul de singularitate", constitutiv lumii artistice, dacă gustul, singularul sunt o iluzie? Heinich expune ceea ce trebuie să fie o postură de "ireducție" (preluând un termen al lui Latour), constând în refuzul "reducerii la general" a practicilor individuale. În plus, Bourdieu scrie că orice acțiune este interesată și animată de calcul: ea este "obiectiv economică" (1994, p. 209). Totuși, unul dintre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu Hans Haake (Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de firmă cu pretenția lui de a se îngriji de "nevoile" statului, retragerea sau neintervenția puterilor publice. Trece astfel de la postura obiectivistă la postura normativă și militantă. Cea de-a doua este în acord cu o poziție dominantă superioară a sociologului, care, prin mijloace de obiectivare, "domină" socialul. Devine el însuși un dominant, iar de teoriile sale despre dominație profită numai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de firmă cu pretenția lui de a se îngriji de "nevoile" statului, retragerea sau neintervenția puterilor publice. Trece astfel de la postura obiectivistă la postura normativă și militantă. Cea de-a doua este în acord cu o poziție dominantă superioară a sociologului, care, prin mijloace de obiectivare, "domină" socialul. Devine el însuși un dominant, iar de teoriile sale despre dominație profită numai dominanții care au
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologului, care, prin mijloace de obiectivare, "domină" socialul. Devine el însuși un dominant, iar de teoriile sale despre dominație profită numai dominanții care au acces la cercetările lui. În definitiv, critica acestei paradigme rămâne în mare parte limitată la o postură de metodă, încât ne putem întreba dacă ea este operativă pe planul anchetelor empirice, dacă nu-și ascunde presupozițiile ideologice relative la valoarea individului, la experiența și alegerile lui. Capitolul 13 Cultura ca "lume" Paradigma de "lume" propune un punct
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu doar o exclude, ci chiar o distruge pe prima. Îi place să se pună pe judecat profiturile, să decidă că o anumită muncă nu este destul de remunerată, că alta este remunerată prea mult; îi place să se pună în postura de ponderator și să facă, după cum spune domnul Billault, să oscileze pendulul civilizației în partea opusă libertății individualismului. În consecință, el lovește întreaga comunitate cu o contribuție pentru a face un cadou, sub numele de prime, exportatorilor unor produse de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
căreia i-a dedicat întreaga viață se află în evidentă relație de continuitate, încerc să văd care dintre observațiile referitoare la prima tentativă eseistică rămân valabile și pentru cea de-a doua. Consideram, atunci, că primele Zece eseuri abandonează complet postura specializării ce l-a impus pe autor și ca practician, și ca dascăl al atâtor generații de studenți, spre a opera (păstrez termenul tehnic!) într-un perimetru cu totul nou, pe care l-am putea denumi, apelând la o figură
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în afara preocupărilor induse de patologie. O morfologie mamară ideală, care să în-trunească acordul unanim privind forma și volumul, n-a fost descrisă pentru că sânul este baza unei viziuni personale. Forma sânilor poate fi considerată în funcție de circumstanțe (corp îmbrăcat, nud, în postura alăptării sau în context erotic) sau din punct de vedere etnic. Datorită modificărilor impuse de vârstă, este posibil ca structura parenchimului mamar să fie mai bine imaginată asemănând-o cu un coronament a cărui complexitate este afectată de anotimpuri: dezvoltarea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe un alt tărâm, ale cărui "contururi" sânt imposibil de trasat? În această a treia ipostază a răspunderii, eu care sânt chemat să răspund nu mai sânt decât libertate; eu nu mai sânt și nu mai sânt întrebat decât în postura de purtător al libertății primite. Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află și iubirea de libertate. Cel ce mi-a dăruit libertatea nu-mi dictează și atitudinea față de ea. Răspunderea la acest nivel are sens
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe un corp străin. Ce căutam noi în ea? m-am întrebat de atâtea ori. Pe Wald îl aruncase acolo Istoria. Fiu al unui negustoraș de nasturi din Dudești, se trezise în prima tinerețe "ilegalist". Mi-l imaginam greu în postura asta, lipind afișe și luând parte la întîlniri clandestine. Nu i se potrivea deloc. Așa cum nu se potrivea cu sensibilitatea și cu vioiciunea lui mentală uniforma ideologică pe care o vreme a fost nevoit s-o poarte. Numai că valul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apune de Siret și despărțitoare Umbrăreștilor de Biliești”; - o pricină juridică, ce se desfășoară între anii 1833 și 1835, are ca protagoniști pe banul Neculai Sion, pe de o parte, și pe răzeșii din dreapta Siretului, pe de alta, primul în postura de jeluitor, iar ultimii de pârâți, din „megieșitele sate, Suraia, Umbrărești și Slobozia”; din amănuntele redate de document rezultă că era vorba de sate ce aparțineau la data respectivă ținutului Putna; - mai clar găsim atestată existența (parțială) a satului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
simpli cu sprijinul stăpânilor de sate, ori al altor mari dregători ce vizau, la rândul lor, asemenea stăpâniri. Se ridicau și ajungeau în slujbe mărunte de stat mulți locuitori din zonă, pe care îi întâlnim în diferite documente, fie în postura de beneficiari ai unor mici privilegii, inclusiv dreptul de stăpânire individuală, fie în aceea de donatori sau vânzători de ocine nealese încă și, cei mai mulți, în calitate de martori la numeroasele tranzacții privind transmiteri de stăpâniri, elemente sociale ce intensifică și grăbesc procesul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la Umbrărești, doar logofătul Manolache este mai bine cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal, inclusiv vel căpitan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a primit stăpânirea. Așa că, pentru reconstituirea modului de transmitere, ne vedem obligați de situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta, la rândul său, ținuse pe Nastasia, fiica marelui vornic Ion Racoviță, din a doua căsătorie cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu a fost a copiilor, ci lipsa sănătății a fost cauza neîmplinirilor. Gavril Conachi a deținut înalte funcții de stat, urcând de la dregătoria de ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă înstăpânire, aceea a servajului la un anumit stăpân, elemente ce aparțin înaltei clase boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns mare vornic, și, mai ales, pe Vasile Costache, mare comis, mare paharnic și, în cele din urmă, mare vornic al Țării de Jos. Primul menționat, în calitate de cumpărator sau beneficiar al unor danii, a fost Mitre Apostol
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră la casele lor în primăvară, probabil că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]