3,550 matches
-
am trecut de vârsta fragedă a copilăriei, am lăsat în urmă lumea de vis a basmului, cu tot farmecul ei. Din cărți, poveștile curg lin ca apa cea neobosită, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi... Cărțile bibliotecii reprezintă o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Când citesc o carte, îmi este greu să mă dezlipesc de ea, pentru că tainele cititului mă atrag, parcă legându-mă de carte pentru veșnicie. Citește
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
După configurația zonelor de relief cu altitudini mari sau în cele dispuse în pante, întâlnim satele risipite predominant în zonele montane, adunate sau răsfirate. Legătura dintre gospodăriile țărănești în acest tip de sate se face prin drumuri de țară și poteci. Un exemplu de sat tipic adunat / îngrămădit este în localitatea Bicaz - Chei cu patru sate cu particularități caracteristice zonei. Satele răsfirate, amplasate de obicei lângă un râu sau vale întâlnite în depresiunile intra și extramontane, sunt amplasate pe principalele șosele
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
care mă face bogat. Acum și, mai mult În viitor”. Adesea, se refugiază În natură nu doar ca ambient ci ca un dar al Creatorului Întru Înobilarea patriei: „E atâta calm În cumpăna naturii Că prinzi, zvâcnind, ăn muguri pe poteci Culorile comorilor, când treci. ...Și toamnei mele Îi aud condurii...” (Sunet de aramăă ...Și un mic semn al optimismului din totdeauna: „Povara grea Spinarea de-ți curmă, Aruncă Tot ce-i de prisos În urmă Să urce șoimii inimii Mai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ce evocă acțiuni comune de elogiere a neamului românesc În Țară și În Basarabia. Viziunea sa poetică Toma Istrati a exprimat-o În poezia ”Peste timp și peste spații”: Așa a fost și o să fie Că frați-s frați peste poteci Si-n lume-i doar o ROMÂNIE Ca soarele rotund - În veci.” Asociația Culturală Înființată În 1990 prin care a menținut legături cu Basarabia până la sfârșitul vieții sale a fost o prezență vie, activă și rodnică. Vizitele sale În Basarabia
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și vrem să avem rolul nostru. În orice epocă, liderii îi ajută pe oameni să își imagineze lumea așa cum ar putea fi sau să o accepte așa cum este. Ei pot juca rolul de constructori de poduri, de creatori ai unei poteci de la o realitate la ceva mai bun; sau de paznici ai porții, punându-i pe oameni la adăpost oferind speranță unei lumi viitoare, nu acesteia. Atunci când se petrec cutremure, liderii de pe pod se prăbușesc cel mai repede. Acest lucru se
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
parte simultan din ambele; între alte grupuri raporturile sînt atît de reduse și de puțin vizibile încît nu avem nici ocazia, nici ideea de a urma căile șterse prin care ele comunică. Dar, pe astfel de căi, pe astfel de poteci ascunse vom regăsi amin-tirile noastre, la fel cum un călător consideră poate drept numai ale lui un izvor, niște stînci, un peisaj la care nu se ajunge decît prin abaterea de la calea principală, pentru a ajunge la alta, pe un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
locul este cioplit - probabil rege)”. Dacă, după citirea acestei interminabile scrisori, mai ești în stare să faci o analiză a afirmațiilor mele privind Mănăstirea Bârnova, eu o aștept cu nerăbdare, iubite prieten. Pe curând. XII Ne-am vânturat noi pe potecile și drumurile Buciumului, Vlădicenilor și Bârnovei, dar asta nu înseamnă că am terminat hoinăreala. Tu o știi bine, iubite prieten. Astăzi, pașii ne vor purta spre Mănăstirea Cetățuia, ctitorie a lui Gheorghe Duca voievod. Drumul însă - cu sau fără voia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că nu te voi ierta atunci când vom călca pe locuri despre care am scris cândva. Să pornim din nou la drum, dragul meu, ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
insistat s-o fac. Dar ce frumos știe să poruncească prietenia... Faptul că ceea ce îți scriu este un balsam pentru sufletul tău, mie îmi este răsplată cu asupra de măsură. Deajuns însă cu smiorcăiala și hai să pornim pe alte poteci, întinse ca firele de păianjen pe nesfârșitele dealuri albastre... Cred că ai observat, iubite prieten, că drumețiile noastre o tot țin roată în jurul cetății Iașului. Sunt sigur că la această remarcă o să vii cu celebra replică a „școlerului” lui Mariu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în vremurile când, tineri fiind și neștiutori, colindam mirificele dealuri albastre din jurul bătrânei cetăți a Iașilor. Aștept cu răbdare ca să reluăm drumețiile noastre, iar de va fi să pleci din nou, va trebui să iei pe tălpi puțin colb de pe potecile colindate, un crâmpei de umbră din Teiul lui Eminescu și un cer de lumină din înaltul Iașilor în suflet. Și atunci, chiar dacă voi fi întristat, îți voi ura din inimă drum bun, iubite prieten! Iași, 28 martie - 31 mai, 2004
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe care cei mai mulți dintre noi le-am consolidat pentru toată viața integrându-ne în celula de bază a societății, familia. De asemenea, el ne a dus pe drumul dragostei curate în plin avânt al tinereții noastre. Cu el am cutreierat potecile munților, cu el am păzit turmele de oi pe câmpiile mănoase de la țară, cu el am privit valurile mării și ascultat susurul izvoarelor, cu el ne-am odihnit și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
seria a II-a, nr. 4, decembrie 1939, p. 4. 118 "Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
societățile de turism, create În secolul XIXXX În spațiul românesc. Acțiunile acestora și a membrilor lor, erau direcționate pe mai multe planuri, dintre care mai importante erau patru și anume: exploarări pentru cunoașterea unor masivi; organizarea de drumeții, marcarea unor poteci turistice și amenajarea unor adăposturi. Din numărul mare al acestora, reținem cateva nume, cum ar fi: - Clubul Alpin al Transilvaniei, Înființat la Brașov la 28.07.1873, care a avut În calitate de prim președinte pe avocatul Karl Schnell, și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Activând În anii de pionierat ai mișcării turistice montane, sub forma sa de drumeție, membrii acestei societăți, și-au adus aportul În decursul anilor la construirea și reabilitarea a 59 case de adapost, a numeroase drumuri de acces În munți, poteci marcate, ghiduri, cărți și reviste editate. Toate aceste rezultate au fost posibile În primul rând, datorită entuziasmului de care erau cuprinși membrii acestui club, cât și a ,”spiritului montan” care Îi anima, dar și a extinderii spațiale, cu secții În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fost una multilaterală și complexă, mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror membru fondator și președinte a fost (Hanul Drumeților, Turing - Clubul României), inițiator al construcțiilor unor case de adăpost, al marcării turistice a unor drumuri și poteci, un frecvent și pasionat drumeț și În egală măsură un prolific publicist. Referindu-ne la acest din urma aspect, numele lui Mihai Haret este atasat pe coperțile multor ghiduri, hărți, articole, cum ar fi: În munții Sinaei, Rucărului și Branului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Zânele din Valea Cerbului (1904) etc. Spațiul predilect al călătoriilor sale, l-a constituit masivul Bucegi, unde fie de unul singur, fie cu fratele său Alceu Urechia, sau cu alte mari nume ale culturii noastre, a parcurs de nenumărate ori potecile acestuia. Ca și În perioada În care gândurile sale au luat lumina tiparului și acum ele sunt de mare actualitate și pline de Învățăminte. - Iosif Sangeorzan (un nume de care se leaga Peștera Ialomiței, Casa Omului din Bucegi și numeroase
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
valoare, au fost aduse de ziariștii de turism, În special cei de la Revista ,,România Pitorească”, care prin articolele și studiile lor, și-au scris numele În cartea acestora, care prin efort și pasiune ne-au călăuzit pașii noștri pe potecile montane. Amintim În acest cadru pe: Valentin Hossu Longin, Mihai Creangă, Pop Simion, Anda Raicu, Alexandru Condeescu, Nicolae Docsănescu, Ion Preda, Mihai Ogrinzi, Dan Pasere, Traian Caraciuc, Luminița Doja-Fodoreanu, Iustin Moraru și mulți alții, care În diferite reviste și ziare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Rupicapra), care trăiește În cipoare pe crestele și pantele stîncoase, În căldările glaciare și care Își semnalizează prezența la turiști prin alunecările de pietre care le declanșează În fuga lor, prin salturile acrobatice pe care le fac, ca și pe potecile și pragurile Înguste pe care se cațără În căutarea hranei. Urmează apoi ca importanță antilopa de munte din Munții Șureanu, unicul loc din Europa unde trăiește, ursul brun (Ursus arctos) cel mai puternic animal sălbatic din Carpați, cerbul (Cervus elaphus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și poteci. Interesant pentru arealul Carpaților Meridionali este faptul legat de căile rutiere de acces, care atât În partea de nord cât și de sud a lor sunt reprezentate de două șosele modernizate ce Înconjoară de la est la vest lanțul muntos și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistică. De fapt nu putem vorbi de o activitate turistică modernă și intensă fără prezența unei numeroase și diversificate rețele de acces. În Carpații Meridionali, rețeaua căilor de acces se caracterizează prin: a) diversitatea formelor ei: șosele asfaltate, drumuri pietruite, poteci marcate și linii ferate, linii de telescaune, telecabine și telegondole etc.; b) densitatea și Într-o oarecare măsură armonioasa lor distribuție În teritoriu; c) accesibilitatea bună pe care o crează din toate direcțiile. 3.7.1. Rețeaua de șosele asfaltate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care o parte a lor rămîn pentru petrecerea sejurului la baza munților În stațiunile Predeal, Bușteni, Sinaia, Azuga, Poiana Țapului, o altă parte se dispersează În Munții Bucegi, fie pe arterele create de telecabinele din Sinaia și Bușteni, fie pe poteci de munte, iar o a treia parte În tranzit. A doua axă turistică a Carpaților Meridionali o constituie cea a Văii Oltului, care și ea dispune de două porți de intrare și ieșire, respectiv din sud, RÎmnicu VÎlcea, iar din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de bază și anume: să fie „atractiv” prin obiectivele sale pentru a putea stîrni interesul turiștilor, să fie „amenajat” pentru primirea turiștilor, igienizat, curățat, să aibă posibilitatea de cazare, masă, etc. și respectiv să existe „accesibilitate” spre punctul respectiv (șosele, poteci turistice, mijloace de transport, etc.), Înțelegem mai bine rolul factorilor organizatorici. Se observă de fapt că din cei „3A”, doi sunt de ordin organizatoric. Am putea să vorbim despre turism, fără existența instituțiilor și a societăților comerciale de profil care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Parîng, VÎlcan; b) căi de acces sigure spre viitoarele stațiuni de la Brăduleț, Nucșoara (Argeș), Costești - Horezu (VÎlcea), Polovraci și RÎnca (Gorj); c) precum și pentru dispersia turiștilor În toată zona de nord a DÎmboviței, Argeșului, VÎlcei și Gorjului. c) În domeniul potecilor de munte Lansarea cu mai bine de patru decenii În urmă a acțiunii „Asaltul Carpaților” cu principalul obiectiv de marcare turistică a acestora a fost o măsură binevenită. Cu toate rezultatele bune obținute În cazul unor marcaje realizate de echipe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aș plasa oricând ca surse ale modelării mele culturale ulterioare eseul lui Luca Pițu despre Lévi-Strauss citind Frații Jderi, cronicile lui Dan Petrescu făcute Cenaclului de Luni sau altor monștri sacri ai literaturii oficiale, studiul lui Sorin Antohi despre Eufrosin Poteca și începuturile utopismului românesc, "raderea" exemplară (care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sub forma unui jurnal, articolul prezintă experiența scriitorului în Finlanda. În vara lui 1976, Sorescu se află în Scandinavia cu ocazia premierei piesei sale de teatru, Matca. Pe data de 3 iunie acesta descria Finlanda ca fiind "(...) copaci, iarbă, veverițe, poteci. Și aer"215. Mai scrie câte puțin și despre obiceiurile finlandezilor și anume faptul că le place foarte mult sportul, în cazul de față alergatul. Totodată îi contrazice pe cei care afirmă despre ei că locuiesc în barăci și că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]