5,068 matches
-
adaptarea „rațională” la diferite situații și contexte, bazându-ne pe cunoștințe și procedee mentale specifice). În prima treime a vieții individului se dezvoltă aspectele ce țin de mecanica inteligenței, în vreme ce la maturitate și în perioada vârstei a treia se dezvoltă pragmatica inteligenței. Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și până la implicarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dovedindu-și capacitatea lor crescută de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața cotidiană, cât și în anumite condiții specifice de activitate. Spre deosebire de Sternberg, Smith, Dixon și Baltes (1989) consideră că înțelepciunea este o componentă a inteligenței ce ține de pragmatica acesteia. În viziunea lor, înțelepciunea înseamnă „o bună judecare a problemelor importante, dar schimbătoare ale vieții. O judecată înțeleaptă are la bază atât cunoștințe specializate despre viață în general, cât și un repertoriu de strategii eficiente pentru aplicarea și adaptarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sub numele de era postmodernă. Certitudini nu vă pot oferi, stimați colegi, pentru că așa stau lucrurile, dar cred că un sfat Îmi pot totuși permite. Cine suntem, cum suntem sau ce ar trebui să fim? Români verzi? Ardeleni neaoși? Europeni pragmatici? Răspunsul meu va fi atât de simplu, Încât Îl avem cu toții la Îndemână, În banalitatea lui dezarmantă. Fiți oameni, dragii mei studenți, fiți oameni de treabă, oameni deschiși, oameni cultivați, oameni Împliniți, oameni adevărați! Fiți oameni fericiți, oameni veseli, oameni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În pofida dezamăgirilor resimțite uneori de liderii lor politici. Ei sunt concomitent ființe sacrosancte, inspirate de grația divină, și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și pragmatică a personalității lor sunt compensate de farmecul și infailibilitatea Întruchipării imperiale. Pentru românii ardeleni, această imagine mitizată a monarhului de la Viena era Însoțită și de conotații etnonaționale. Impresia pe care o lăsau contactele respective În psihologia simplă a mulțimilor era
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu Ilarian" ) o retorică justificativă, menită să arate că românii doresc, de fapt, pacea, așa că doar ungurii se fac vinovați de existența conflictului. Imaginea mentală cu privire la maghiari domină, În această situație, realitatea, tinde să se substituie analizei politice și raționamentelor pragmatice. Însăși decizia politică se bazează, Într-o măsură importantă, pe clișeele referitoare la „caracterul asupritor” al maghiarilor, care pot fi consolidate, oricând, cu exemple selectate din realitatea cotidiană sau dintr-o istorie construită pe aceeași idee. Imaginea este caracterizată așadar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceeași, deoarece trăsăturile de străin, de „diferit” ale frâncului sunt suficiente pentru a genera o atitudine de rezervă identică. Nu se observă, așa cum am fi tentați să credem, nici o tendință de părtinire a taberei creștine, nici o alianță simbolică, motivată fie pragmatic, prin nevoia combaterii inamicului turc, fie În sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității religioase, fiind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În primul rând, cu mare ușurință, de către țărani: sentimentele de adversitate față de nenorocirile aduse de războaie, față de soldatul străin, crud și fără de lege. La prima vedere, multe circulare ce evocă atrocități par să aibă o finalitate cât se poate de pragmatică: aceea de a-i convinge pe țăranii ardeleni să strângă donații În folosul satelor și locuitorilor loviți de nenorocire, contribuții benevole care sunt solicitate, insistent, În aceste comunicate. Dar În pofida acestor aparențe, aspectul respectiv mi se pare secundar ca importanță
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stă În opțiunea sa deliberată pentru valorile antice. În călătoriile lor din această vreme, ardelenii se văd Încă nevoiți, cu rare excepții, să Își refuze luxul curiozității gratuite, potrivit atât mentalității voiajorului de tip clasic, iluminist, cât și a celei pragmatice, a noilor generații liberale din secolul al XIX-lea. Spiritul „turistic”, modern, născut odată cu voiajul de tip romantic, se va ivi de-abia la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . În aceste condiții, Laurian va consemna și expune, În principal, lucrurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face nevoința omenească și Într-adevăr italienii meritează numele de industrioși.” Altădată afirmă că „tot ce m-a impresionat mai mult este cultura pământului, căreia nu văzui asemenea”. În mod semnificativ, Cipariu XE "Cipariu" este acaparat și el de mentalitatea pragmatică a noii epoci de dezvoltare capitalistă. Totuși, sensibilitatea artistului biruie adesea interesul mercantil; remarcând, la Como, munții „ornați cu grădini, vile și vii”, el face dovada unei perspective mai degrabă picturale decât economice. Interesul față de economia italiană se vădește Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scrise aici, cuprinzând date statistice și informații cu privire la agricultura, industria și comerțul european. Exemplul economic italian este indicat adeseori ca model pentru Transilvania, În special agricultura practicată În Italia septentrională. Sensibilitatea lui Bărnuțiu pentru aceste aspecte evidențiază mentalitatea mult mai pragmatică a generației sale, În comparație cu cea iluministă. Pe plan ideologic, pandantul acestei atitudini va fi reprezentat de concepțiile liberale din Transilvania, profesate de gânditori politici de genul lui George Bariț XE "Bariț" . Componenta economică a imaginii Italiei În conștiința publică ardeleană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vor Încerca să Îi forțeze mâna În mod inutil. Pe de altă parte, niciunul dintre aceste memoriale nu avea o finalitate politică. Tonalitatea lor generală pornește din cea a „călătoriilor pentru cunoaștere”, de factură iluministă, chiar dacă perspectiva romantică sau observația pragmatică și realistă debordează adesea cadrul inițial. Nici corespondența privată emisă de Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și Iosif Hodoș XE "Hodoș" În perioada studiilor juridice la Padova și Pavia (1852-1854) nu se dovedește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adaptări și localizări, ce condensează extrase și rețin de obicei doar conținutul didactic, sfaturile practice ca atare, eliminând contextul literar al originalului, probând astfel, Încă o dată, sensibilitatea beletristică mai redusă a publicului ardelean, accentul sporit pus de acesta pe latura pragmatică, educativă, a cuvântului tipărit. Totuși, există și traducători care fac dovada unei conștiințe artistice mai pronunțate, care sunt sensibili la aspectul literar al textelor lui Franklin XE "Franklin" și oferă o tălmăcire fidelă, expresivă și atentă la nuanțe, redând savoarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Colecția de autori britanici și americani”, Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, 1987, vol. 11, pp. 308-317; Paul Cernovodeanu, „George Washington’s Image in the Romanian Historiography and Journalism, Revue Roumaine d’Histoire, 1988, 27, nr. 3, pp. 151-166; Andrei Marga, Reconstrucția pragmatică a filosofiei, I, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1992; Ilie Ceaușescu, „Aspecte privind solidaritatea poporului român cu revoluția americană pentru câștigarea independenței de sub dominația britanică și cu războiul de secesiune al SUA”, Anale, 22, nr. 3, 1976, pp. 78-91. Se remarcă stimularea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care Întovărășesc această schemă. Cuvânt Înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice.O trăsătură
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se adreseze Parlamentului să i se facă dreptate văzând ce i s-a întâmplat președintelui? (Realitatea TV, 14.V.2007). Preferința pentru aceste formule, în locul variantei mai economice (conjuncția dacă sau relativul când) ar putea fi explicată printr-o strategie pragmatică ce îi permite locutorului să câștige timp pentru a-și organiza enunțul în continuare, momentul în care se introduce în discurs predicația subordonatei fiind amânat; la aceasta se adaugă avantajul că forma și implicit funcția relativului în subordonată sunt "copiate
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
relativul, astfel încât întreaga joncțiune relativă capătă un caracter "prefabricat" (vezi supra, 2.2). 3.1. Ierarhia de accesibilitate Ierarhia de accesibilitate formulată de Keenan și Comrie (1977) se bucură în ultimii ani de atenția cercetătorilor preocupați de analiza sintactică și pragmatică (mai ales bazată pe corpus) a construcțiilor relative. Keenan și Comrie afirmă că poziția sintactică cea mai accesibilă atât pentru locutor, cât și pentru alocutor este poziția subiect. Celelalte (obiectul direct, obiectul indirect, numele în caz G și D etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de regenți să fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
puțin importantă decât în anumite poezii lirice a căror traducere fidelă este imposibilă, într-un "roman obiectiv", care poate deghiza sau chiar ascunde atitudinea scriitorului, elementul expresiv va fi mult mai puțin însemnat decât într-o poezie lirică "personală". Elementul pragmatic, neglijabil în poezia "pură", poate fi substanțial într-un roman scris cu un anumit scop sau într-o poezie satirică sau didactică. De asemenea, gradul de intelectualizare a limbii poate varia considerabil: există poeme filozofice și didactice și romane cu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
concrete, deosebirile dintre folosirea literară și folosirea științifică a limbii sunt limpezi: limba literară este mult mai strâns legată de structura istorică a limbii; ea folosește în mod conștient calitățile sonore ale semnului însuși; ea are latura ei expresivă și pragmatică pe care limbajul științific va dori întotdeauna s-o reducă cât mai mult cu putință. Mai mereu de stabilit este distincția dintre limba vorbită și limba literară. Limba vorbită nu este o noțiune cu un conținut uniform: ea include numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
multe schițe sau povestiri de aventuri ; dar ea poate 49 ajunge până la organizarea complexă, bine închegată a unor poezii în care este aproape imposibil să schimbi un cuvânt sau poziția unui cuvânt fără a prejudicia efectul de ansamblu. Sub aspect pragmatic, deosebirea dintre limba literară și limba vorbită este mult mai clară. Noi refuzăm să numim poezie și etichetăm drept retorică goală orice operă literară care încearcă să ne convingă să întreprindem o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv și pragmatic. Opinia este motivată afectivo-cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie se bazează pe o anumită cunoaștere, fie ea și incompletă, a obiectului sau domeniului la care opinia se referă. Oamenii nu pot să-și formeze și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru produse catalogate ca fiind de Încredere. Sunt atrase de un design practic al produselor, de evaluarea corectă a acestora prin preț și durabilitatea calității. În rolul de consumator sunt responsabili, corecți, ușor rigizi, meticuloși și preocupați de detalii. Sunt pragmatici și nu Își asumă riscuri nejustificate, dar În același timp, sunt atrași de luxul clasic și statutul aferent. Tind spre consolidarea unui sentiment stabil de apartenență, valorizează autoritatea și apreciază recunoștința. Tipul orientat spre satisfacție este căutător de senzații. Oamenii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]