3,745 matches
-
a numit pe toți culpabilii; m-a asigurat că i-a certat zdravăn, că i-a făcut să roșească și că obținuse de la ei niște stranii mărturisiri. Până aici nimic nu mă privea; dar a venit și rândul meu, și predica s-a transformat curând într-o declamație virulentă. Auzind vehemența acestui discurs, potopul de epitete politicoase pe care îl făcea să plouă asupra mea pentru a mă obliga să fiu politicos la rândul meu, am crezut că săvârșisem cine știe ce mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
unui Montmorency?“ A! - mi-am zis eu în sinea mea - iată-l pe dragul de baron! Liberal și filozof când pledează pentru rebelii din America, arhiepiscop și ambasador atunci când îi sunt criticate lucrările. Domnul de Pradt a ținut o lungă predică pe tema la care m-am referit adineaori și a încheiat-o prin această frază remarcabilă: M-ați tratat ca și când ați fi un preoțel, un procuror sau un gazetar. Am simțit până în măduvă această gradație descendentă; dar mi-am spus
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Lamennais, cu care a înființat, în 1830, ziarul L’Avenir ăViitorul ), de orientare creștin-liberală, favorabil separării bisericii de stat; nu și-a urmat maestrul în ruptura sa cu Roma. După ce a ținut la Notre Dame, între 1835 și 1836, niște predici remarcabile, a devenit călugăr dominican; în 1839 a restabilit ordinul dominican în Franța. Ales deputat de Marsilia în 1848, a întemeiat Era nouă, organ democrat-creștin. LA FAYETTE, MARIE JOSEPH PAUL YVES ROCH GILBERT MOTIER, marchiz de ăChavagnac, 1757-Paris, 1834). General
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
căsnicie a lui T.S. Eliot, iar după ea partea a doua (Joc de șah) se încheie cu ideea că femeia ideală nu mai există, a rămas doar imaginea unui cuplu vulgar, pentru care copiii sunt prezențe profund stânjenitoare și nedorite. Predica focului, partea a treia, aduce la apogeu imaginile de degradare și dezgustătorul, făcând poezie pe temelia esteticii urâtului. Se perindă prin fața ochilor noștri șobolani pe malul Tamisei părăsite de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conservate doar dialectal, folosirea unor forme etimologice neprefixate sau a calculilor cu structuri neobișnuite. La fel de numeroase sunt arhaismele semantic caracterizate prin conservarea unor sensuri demult iesite din uz limbii literare. Taxonomia limbajului religios înregistrează variante precum: limbajul textelor sacre, limbajul predicii, al rugăciunii, limbajul scrierilor teologice. Pe lângă constantele prezente la nivelul conținuturilor și al expresiei, fiecare dintre aceste limbaje comportă trăsături specifice, dar și afinități cu alte tipuri de limbaj (filosofic, didactic, poetic). În epoca modernă se înregistrează și o variantă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența dintre componenta pozitiv informativă și cea mitologică a scrisului jurnalistic eminescian. Plierea pe calapodul retoric familiar al predicii implică modelarea sintaxei jurnalistice după specificul textului biblic: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții [data morții lui Grigore Ghica Voievod, n.a.], Buga, clopotul cel mare a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
verbale contribuie la conturarea unei atmosfere de sacralitate care amintește de stilul religios: "Uneori, notează Monica Spiridon, firele toarse din caierul profan și din acela sacralizant sunt întrepătrunse dibaci într-o urzeală armonioasă, unde modelele pamfletului politic și cele ale predicii se sudează indestructibil, în textura unei discursivități de o "impuritate" pe cât de inedită, pe atât de eficace"370. Bazându-se pe o bogată logică a exemplului, abil gestionată, limbajul politic eminescian se construiește la nivel sintactic după tiparul lui după cum
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
încercate. Aceasta este bîntuită de moarte și se observă dezvoltîndu-se o liturghie a morții și o artă funebră, înmulțindu-se capelele și monumentele funerare. Pietatea oscilează între două tendințe: o formă individuală, care duce la misticism, și mari ceremonii comunitare predici, procesiuni, patimi interpretate în piața din fața bisericilor (parvis) care exprimă aspirația la penitență și la mîntuire colectivă. Arta flamboyantă și poemele lui Francois Villon sînt reflectarea acestei epoci frămîntate. Tulburările sociale. Asemenea tensiuni duc la violență. În sate, după înfrîngerea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
noiembrie 1587, în vreme ce, cîteva zile mai tîrziu, Henri de Guise învinge o altă armată protestantă la Auneau. Popularitatea sa crește prin aceasta, iar prestigiul regelui este oarecum atins. Populația Parisului, susținătoare crîncenă a Ligii și menținută în aceste sentimente de predicile călugărilor cerșetori, îl aclamă pe Henric cel "însemnat"și la sfîrșitul zilei "Baricadelor", 12 mai 1588, îl forțează pe Henric al III-lea să-și părăsească capitala. Cedînd presiunilor Ligii, acesta convoacă la Blois stările generale, care ascultă de duce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă orice teorie a creației. Cum e cu putință să apară natura din perfecțiunea omogenă a supra naturii? Cum e posibil spațiul exterior al lumii, un afară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cel mai adesea să le identificăm și să ne purtăm adecvat. Fiecare enunț posedă un anumit statut generic, iar noi îl tratăm pe baza acestui statut: numai în momentul în care identificăm un enunț ca fiind un afiș publicitar, o predică, un curs de limbă străină etc. putem adopta atitudinea corespunzătoare în ceea ce-l privește. Avem dreptul să nu citim și să aruncăm la coș o hîrtie în momentul în care o identificăm ca fiind o broșură publicitară, dar păstrăm o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
șase funcții. Funcțiile sociale Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția de contact", "funcția religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și, pe de altă parte, pentru cititorul care acceptă să meargă mai departe, un text scris mai mic în care sînt dezvoltate niște argumente. Cît despre temporalitatea unui gen discursiv, aceasta implică mai multe axe: - o periodicitate: un curs, o predică, un jurnal de știri etc. se țin în mod periodic; în schimb, alocuțiunea unui șef de stat sau o broșură publicitară nu sînt supuse periodicității; - o durată de desfășurare: competența generică indică cu aproximație care este durata de realizare a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Matei, 5, 45); "[14] Cei mulți, săraci și proști [...] sunt sarea pământului; pe aceștia îi asupresc puterile lumii; mările, munții și râurile nu le-ar putea da cât li se cuvine." (p. 67) - textem având ca model celebra afirmație din "Predica de pe Munte": "Voi sunteți sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni." (Matei, 5, 13); "[15] deoarece intrăm goi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
valențe culturale mult mai târziu, în secolele XV-XVII. 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor Începuturile ciclului de imagine pe care îl analizăm își are originea în secolele III-IV după Hristos. Punctul zero este constituit de cenzura realizată de către predicile lui Isus la care se adaugă cea istorică realizată de invaziile popoarelor migratoare. Acestea sunt acelea care asigură o cenzură aproape perfectă asupra imaginarului existent din punctul de vedere al imaginilor sociale. Schimbarea populațiilor au determinat și modificări ale imaginilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ci dimpotrivă a afirmat chiar o dorință de a nu schimba legea: "Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc"30. Totuși gesturile sale, (alungarea negustorilor din templu) împreună cu predicile sunt simbolul cenzurii în sine: "Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu instituții religioase bine organizate. Structura internă avea drept unități de bază episcopul, preotul și diaconul. Episcopul devine treptat una dintre cele mai puternice persoane din cadrul bisericii. El avea o multitudine de drepturi cum ar fi: răspândirea învățăturii creștine prin predică, hirotonirea preoților și a diaconilor din propria eparhie, pregătirea și sfințirea cu alți episcopi a Sfântului Mir, administrarea penitenței, exercitarea puterii judecătorești și administrative asupra tuturor persoanelor bisericești, administrarea averilor bisericești, ajutorarea bolnavilor văduvelor și orfanilor, organizarea instrucției religioase 50
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în trib, conducătorul tribului fiind cel care hotăra credința întregii populații. Dar la începutul mileniului doi ca urmare a faptului că întreaga Europă era creștinată apostolatul scăzuse ca intensitate. În principal preoții care reprezentau credințe eretice își propagau credința prin predici susținute în diferite localități din sudul Franței sau nordul Italiei. Existau predicatori bogomili în Europa Occidentală în primele secole ale mileniului al II-lea. Aceștia au influențat un număr mare de credincioși determinând evoluția ereziei: "se știe că în jurul anului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necesară nu doar pentru că direcțiile eretice aveau un avânt deosebit, ci și pentru că Biserica era coruptă în interiorul său și, în condițiile date, nu putea face față acestor manifestări. Aducerea pe calea cea bună a ereticilor trebuia să se realizeze prin predică și rugăciune, aceasta fiind considerată ca singura metodă valabilă pentru un creștin. În acest context Sfântul Bernard declara că ereticii trebuie aduși la credință cu duhul blândeții și nu cu forța, iar Papa Alexandru al III-lea a refuzat să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care își desfășura acțiunea. Putem urmări următoarele etape procedurale 8 ale unui tribunal inchizițional: 1. Vizita sau inspecția inchizitorului, se efectua în momentul în care ajungea în regiunea din care făcea parte unde își prezenta scrisoare de împuternicire. 2. Predica și timpul de grație, care consta într-o predică în care era prezentat scopul misiunii și se oferea un timp de grație în care vinovații erau invitați să se prezinte în fața tribunalului și să-și mărturisească erezia. În acest caz
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
procedurale 8 ale unui tribunal inchizițional: 1. Vizita sau inspecția inchizitorului, se efectua în momentul în care ajungea în regiunea din care făcea parte unde își prezenta scrisoare de împuternicire. 2. Predica și timpul de grație, care consta într-o predică în care era prezentat scopul misiunii și se oferea un timp de grație în care vinovații erau invitați să se prezinte în fața tribunalului și să-și mărturisească erezia. În acest caz pedeapsa acestora era mai ușoară aplicându-se doar penitențe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost foarte mare. Dar nu putem vorbi despre o singură formă a acesteia. Putem urmări trei perioade distincte în evoluția Inchiziției: prima de foarte scurtă durată în care s-a încercat aducerea pe drumul cel drept al ereticilor pe baza predicii. Această direcția a constituit baza și pentru dezvoltarea ordinele monahale cerșetoare (benedictini, franciscani). Cea de a doua este constituită de perioada de luptă împotriva ereziilor și a oricăror forme a acestora și este perioada considerată clasică în care s-au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a realizat odată apariția unui număr important de lideri care au adunat în jurul lor enoriașii unor regiuni întinse. Astfel a fost Pietro di Bruis, monarhul Enrico di Tolosa, Arnoldo da Brescia sau Pierre Valodo 24. Aceștia au reușit prin predică, organizare și deschidere să aducă spre concepțiile eretice foarte mulți oameni. Atracția spre nou, dublată de o relativă libertate și neștiința a omului simplu au determinat o amplificare a ereziilor. Au fost zone care au devenit în întregime cathare și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]