19,544 matches
-
care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la aceasta a devenit un ritual cotidian în toate căminele și din cea mai fragedă copilărie. - Totuși, cercetările arată că impactul este selectiv, preferințele și modul în care sunt percepute reprezentările violente variază în funcție de un număr limitat de factori ca: disponibilitățile subiecților față de un canal media sau altul, față de un gen de prezentare; nivelul social; vârsta, sexul și modurile de selectare a emisiunilor (aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gen de prezentare; nivelul social; vârsta, sexul și modurile de selectare a emisiunilor (aceste variabile sunt incluse și în studiul nostru). - Încă primele cercetări din anii ’50 (W. Schramm, un „clasic” al studiilor media) au indicat două tipuri fundamentale de preferințe ale telespectatorilor: a) cele care sunt orientate spre povestiri și reprezentări producând o gratificație imediată (crimă, corupție, accidente, catastrofe, sporturi, jocuri și divertisment, cronica mondenă, fapte diverse, probleme umane); b) cele orientate spre povestiri, reprezentări și imagini care produc o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
accidente, catastrofe, sporturi, jocuri și divertisment, cronica mondenă, fapte diverse, probleme umane); b) cele orientate spre povestiri, reprezentări și imagini care produc o gratificație amânată (afaceri publice, probleme economice și sociale, știință, educație, sănătate etc.). - Alte cercetări au arătat că preferințele băieților pentru povestiri despre asasinate, furturi și accidente erau cu 10% superioare față de cele ale fetelor (deci variabila „sex” este importantă). - Cercetări ca cele ale lui Signorielli au scos în evidență că mai ales în intervalele orare de maximă audiență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
imagini ale violenței (în emisiunile informative sau în seriale și telefilme). - Mai importante pentru orientarea studiului centrului nostru sunt cercetările care au arătat că popularitatea emisiunilor violente și obișnuințele copiilor în relația cu televiziunea sunt puternic influențate de părinți (de preferințele și obișnuințele de televizionare ale părinților). - Sugestive pentru noi sunt și cercetările care arată corelația dintre popularitatea unor emisiuni (cote ridicate de audiență) și ora (intervalele orare) la care sunt difuzate (de unde și disputa dintre programatori care plasează programe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziune în modul de a-și trăi timpul liber; sunt deci dependenți de acest „drog” pe care îl primesc zilnic; sunt și mai mari consumatori de publicitate televizuală. Este evidentă predilecția elevilor pentru canalele TV comerciale: pe primele locuri în preferințele elevilor (ca și ale adulților, de altfel) se situează canalul ProTV, urmat de Antena 1 și pe locul 3 postul Acasă, urmând în ierarhie canalele de divertisment comercial MTV, PrimaTV și pe ultimele locuri Discovery, TVR1, HBO și TVR2 sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
jurnaliști, staruri de televiziune, politicieni). Topurile vedetelor preferate întăresc ideea lui Sartori despre relația dintre televiziune și identitatea „video-copilului” în această eră a „video-sferei” și a „star-sistemului”. Cea mai relevantă dar și cea mai neașteptată se dovedește a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în rândul copiilor de 7-10 ani pe primele ranguri ale topului se află trei „maneliști”: Nicolae Guță, Adi de Vito și Andra. Iar în cazul celebrităților-actori conduce Adela Popescu, actor minor în prima telenovelă românească. Trei constatări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dominat de cântăreții de manele; - nici un cântăreț român clasic de muzică ușoară sau populară nu obține peste 1% din opțiunile copiilor (apud Dorel Abraham, coordonatorul principal al anchetei). În schimb, atunci când este vorba despre oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are un caracter sincretic, provenit din intersecția mai evidentă a unor influențe multiple și contradictorii - școală, lecturi, familie, participare la activități culturale. Dar și în acest caz ordinea statistică a preferințelor este impregnată serios de televiziune. Se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are un caracter sincretic, provenit din intersecția mai evidentă a unor influențe multiple și contradictorii - școală, lecturi, familie, participare la activități culturale. Dar și în acest caz ordinea statistică a preferințelor este impregnată serios de televiziune. Se evidențiază faptul că peste 32% dintre elevi nu au un om de cultură preferat, deci cu atât mai puțin idoli. După clasarea preferințelor, topul este dominat de scriitorii clasici și actori contemporani (regizori), între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la activități culturale. Dar și în acest caz ordinea statistică a preferințelor este impregnată serios de televiziune. Se evidențiază faptul că peste 32% dintre elevi nu au un om de cultură preferat, deci cu atât mai puțin idoli. După clasarea preferințelor, topul este dominat de scriitorii clasici și actori contemporani (regizori), între care doi actori dintr-o telenovelă românească. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este aceea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
decât cei din mediul urban în timpul zilei și eventual seara până la ora 22 pe când cei din mediul urban dețin ponderi mai mari în vizionarea TV după ora 22. Canalele TV și emisiunile TV preferate de elevi Pe primul loc în preferințele elevilor de 15-18 ani și 11-14 ani apare ProTV cu ponderi între 22% și 26%, post care se pare că vine cel mai mult în întâmpinarea preferințelor elevilor de liceu și gimnaziu, în special a celor legate de divertisment. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
22. Canalele TV și emisiunile TV preferate de elevi Pe primul loc în preferințele elevilor de 15-18 ani și 11-14 ani apare ProTV cu ponderi între 22% și 26%, post care se pare că vine cel mai mult în întâmpinarea preferințelor elevilor de liceu și gimnaziu, în special a celor legate de divertisment. În cazul elevilor din grupele de vârstă 15-18 ani și 11-14 ani pe locul doi apare Antena 1, în procent de 11-12%, un post care vine în întâmpinarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
numește „televizionarea familială”. Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine te uiți de obicei la televizor?” unde răspunsurile cumulate ale celor ce nominalizează un alt membru al familiei întrunesc adeziunea a 68,22% . Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV, în zilele lucrătoare și în week-end, pot fi puse pe seama programului pe care copii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În funcție de sexul respondenților nu există mari diferențieri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 3. Răspunsurile la întrebarea, ce emisiuni urmărește de obiecei mai mult? Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În funcție de sexul respondenților nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%) față de băieți (4,5%, respectiv 4,4%) aceștia recuperând procentele la categoria „emisiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
problemelor femeilor, condiționat de perspectiva culturală. Capitolul consacrat „atracției intepersonale” tratează două fenomene importante ale acestei teme: prietenia și dragostea. Factori de care depinde afecțiunea pe care o purtăm oamenilor și atenție deosebită „frumuseții fizice” ca sursă a simpatiilor și preferințelor tipului de perteneri pe care și-i doresc femeile și bărbații. Cândva, cineva spunea într-o altă carte: „Lumea este a entuziaștilor care nu se înfierbântă”. Emoțiile noastre au un rol important în procesul de adaptare la mediul social. Pe lângă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
timpuriu de tuberculoză. Cel care Îl pomenește Într-un scurt paragraf În cartea despre dandysm e compatriotul său, Giuseppe Scaraffia, insistând asupra amestecului ciudat de ironie și sobrietate din stilul lui Gozzano. Sfidând conveniențele modei cu sahariana sa albă, cu preferința sa excentrică pentru „lucrurile bune, dar de prost gust”, atitudine și ea ostentativă Într-un moment În care toți tinerii se visează un des Esseintes, el Își Îndură suferința și se stinge, asemenea lui Beardsley, cu o extremă eleganță și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
minuțios și pedant. „Costumație. Pălărie melon/Sacou gris ușor/Sacou gris reiat/Sacou, vestă, 2 pantaloni bleu/Haină roșie, pantaloni scurți, vestă albă/Joben gris-perle, panglică neagră/Jachetă gris, vestă, pantalon, vestă albă/Onix negru sau altă piatră dură, de preferință verde (de gravat cu armele) (În cazul numirii)/Mare uniformă (cu pantalon) și bicorn/ Mica uniformă (ținuta de Curte)/Pelerină lungă neagră”1. Am copiat doar a treia coloană (tradusă din franceză), În care sunt notate „piesele de achiziționat În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cazul celor mărunte - vanitate? Să fie iubirea, prietenia, orgoliul? Iubirea, În miile sale de nuanțe și cu nenumăratele sale derivații, prietenia și chiar orgoliul pornesc de la o predilecție pentru un altul, sau pentru mai mulți, sau pentru sine, iar această preferință e exclusivă. În schimb, vanitatea ține cont de tot. Dacă are nevoie uneori de mai multe Încuviințări, Îi stă În fire - ca o chestiune de onoare - să sufere atunci când una singură dintre acestea Îi e refuzată; nu-i mai trebuie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Napoleon, vor părea Întotdeauna o afectare ridicolă sau o simplă ironie. Adevăratul Înțeles al unor asemenea cuvinte s-a pierdut. Doar că ar fi bine ca, În loc să-l stigmatizăm pe autorul lui Child Harold, să Încercăm a-i pricepe Îndrăzneața preferință. Poet, om cu fantezie, el a fost uimit - tocmai pentru că putea să-l judece - de imperiul lui Brummell, potrivnic fanteziei unei societăți ipocrite și sătule de propria-i ipocrizie. Găsea acolo o atotputernicie individuală care se potrivea mai bine cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pierdut din vedere atunci când Îl judecăm pe Brummell. El era, Înainte de toate, un dandy și nu e vorba decât despre puterea sa. Ciudată tiranie, care nu stârnea revolta! Ca tuturor dandy-lor, Îi plăcea mai mult să uimească decât să atragă. Preferință foarte omenească, dar care Îi Îndepărtează pe oameni; căci cea mai frumoasă dintre uimiri e spaima. Unde să te oprești pe acest drum? Brummell o știa prea bine și singur. El răspândea În doze perfect egale teroarea și simpatia, preparând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Albert Camustc "Albert Camus" Dandysmul*tc "Dandysmul*" Dar n-a trecut Încă vremea oamenilor de litere. Romantismul, cu revolta lui luciferică, nu va sluji cu adevărat decât aventurile imaginației. Ca și Sade, el se va despărți de revolta antică prin preferința acordată răului și individului. Punând accentul pe forța de sfidare și de refuz, revolta, În acest stadiu, Își uită conținutul pozitiv. Deoarece Dumnezeu revendică ce este bun În om, trebuie să luăm În râs acest bun și să alegem răul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a găsi prin altcineva fericirea, de pildă prin femeie. E plăcerea de a uimi și satisfacția orgolioasă de a nu fi niciodată uimit”. Cu toate că fenomenul poate fi identificat În toate epocile și la toate popoarele, el se poate dezvolta de preferință În perioadele de prefaceri ale umanității: „Dandysmul apare Îndeosebi În epocile de tranziție, când democrația nu este Încă atotputernică, iar aristocrația nu este decât parțial șubrezită și Înjosită. ș...ț Dandysmul este un soare În amurg; ca și astrul care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o calitate a monedei de a păstra valoarea pe termen mai îndelungat. Presupune amânarea cheltuielilor și depozitarea monedei la bănci sau păstrarea prin alte forme. În ceea ce privește numărul de funcții pe care le are moneda, ne exprimăm, și am argumentat anterior, preferința pentru cele două dezbătute. Pentru a le deosebi ca importanță, Costin Kirițescu le împarte în "funcții principale" și enumeră 326 evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului, mijlocirea economiilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
baza acestei distincții îl reprezintă lichiditatea sa, capacitatea unui activ de a fi transformat rapid și fără costuri în monedă 419. La Keynes conceptul de monedă, în sens clasic, a fost înlocuit de către conceptul de lichiditate a unui activ, iar preferința pentru monedă a devenit preferința pentru lichiditate. Moneda este, deci, un activ, nu un bun și nicio instituție. Un activ special, însă, care îndeplinește rolul clasic al banului și nu alte roluri. Keynes a afirmat că deoarece economia se desfășoară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lichiditatea sa, capacitatea unui activ de a fi transformat rapid și fără costuri în monedă 419. La Keynes conceptul de monedă, în sens clasic, a fost înlocuit de către conceptul de lichiditate a unui activ, iar preferința pentru monedă a devenit preferința pentru lichiditate. Moneda este, deci, un activ, nu un bun și nicio instituție. Un activ special, însă, care îndeplinește rolul clasic al banului și nu alte roluri. Keynes a afirmat că deoarece economia se desfășoară în timp și pentru că incertitudinea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]