7,955 matches
-
suntem de-o șchioapă, Cei mai mici copii, Vrem un cer de pace Pentru jucării”. Cântecul place imediat tuturor celor din „sală” care încep să bată din palme și să cânte și ei, împreună cu cei de pe scenă. Ce mai avem pregătit? întreabă Sorina. Stai să mă gândesc. Angela a învățat „Fiecare copil visează”. În continuare, Angela va recita o poezie frumoasă, spune Sorina adresându-se <<spectatorilor>>. Dar unde-i Angela?” întreabă fetița, văzând că „recitatoarea” nu-i pe scenă. Aoleu! zice
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de viteaz era Puiu. Chiar dacă gușterul nu le putea face copiilor nici un rău, lucrul cel mai important era acela că Puiu se dovedise un prieten adevărat și foarte curajos. E sâmbătă după-amiază. Tata, mama, Sorin și Tinuța - mașina lor - sunt pregătiți și tare nerăbdători s-o pornească, iarăși, către satul bunicilor. Toată lumea e la parcarea din apropierea blocului, gata de plecare. Dar, când tata pornește motorul, Sorin și Sorina sar ca arși: Noi am uitat ceva acasă. Mai stai puțin și dă-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gata echipată pentru plecare. Și, totuși, parcă n-ar fi ea. Băiatul era obișnuit s-o vadă îmbrăcată cu șorțulețul pentru grădiniță, însă acum sora lui poartă alte haine. O privește mai atent; îi stă mult mai bine așa. Are pregătit și ghiozdanul pentru grădiniță, care seamănă cu al lui, doar că n-are pe el doi cai năzdrăvani, ci doi ursuleți leneși și somnoroși. Însă Sorina are acum în mână un ghiozdan mult mai mare și mai frumos, cu o
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ceea ce simțeam eu? Îmi lipsea legătura potrivită dintre simțuri și inimă? Apoi mi-am dat seama că așa mă obișnuisem. Să-mi țin În frâu sentimentele. Să nu-mi las genunchii să Înceapă să tremure. Și cu această convingere, eram pregătită să simt tot ce voiam, cât de mult voiam. Priveam luna și-mi spuneam că e momentul să simt toate emoțiile. Am așteptat să mă inunde bucuria și venerația. Eram hotărâtă, eram pregătită, anticipam, așteptam, speram... dar nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să tremure. Și cu această convingere, eram pregătită să simt tot ce voiam, cât de mult voiam. Priveam luna și-mi spuneam că e momentul să simt toate emoțiile. Am așteptat să mă inunde bucuria și venerația. Eram hotărâtă, eram pregătită, anticipam, așteptam, speram... dar nu s-a Întâmplat nimic. Picioarele mi-au rămas drepte și țepene. În noaptea aceea cu lună plină mi-am dat seama că voi avea mereu o problemă cu sentimentele mari. Și asta din cauză că nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În ziua de azi acest lucru e de departe mult mai sexy decât mărimea sânilor. Un alt punct În favoarea Marlenei, faptul că era relaxată, mai În vârstă decât Heidi cu siguranță, dar avea o maturitate pentru care Harry se simțea pregătit. Heidi era tânără, drăguță și puțin nevrozată, combinație care În scurt timp o va transforma Într-o femeie mai puțin tânără, mai puțin drăguță, dar mult mai nevrozată. Heidi Își făcea tot timpul griji că se va Întâmpla ceva rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu putea să respire. Ce să facă? Aici nu se găseau medicamente. Veterinarul britanic cu câinele. El avea sigur ceva. Unde dracu’ era? Se uită În stânga, la casa Întunecată cu ușa deschisă. Acolo erau fantome. Îi văzu apoi pe oamenii pregătiți să curețe porcul de măruntaie cum se uitau fix la el; el era următoarea lor victimă. Vera Îl ura. O știa. Voia să-l vadă mort. Până și soției lui părea că nu-i pasă ce se va Întâmpla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
apariția calculatoarelor, a indigoului chiar, În toată splendoarea ei. Dumnezeule, ar putea dura ore Întregi, Își zise Bennie. Esmé Își pusese cățelușa Într-o șapcă unde micuța dormea dusă, cu burtica plină de fiertură de orez. Marlena avea o eșarfă pregătită În caz că noua lor Încărcătură canină trebuia ascunsă de autorități. De fapt, nu avea de ce să-și facă griji. În Birmania, câinii nu sunt considerați obiecte de contrabandă și nu se impune nici carantină; să-i bagi În hoteluri Însă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de jos În sus. Da, Îi indică Roxanne folosind aceleași gesturi: tăiați-o și coaseți-o. Sulul de stofă Îi fu pasat vânzătoarei mai tinere, care dispăru undeva În spate timp de câteva minute, după care se Întoarse cu stofa pregătită. Vânzătoarea mai bătrână chemă un tânăr subțire care trecea pe-acolo. El veni În fugă și, la cererea ei, fu de-a dreptul Încântat să le arate cum se Îmbrăca un bărbat dimineața. Păși Înăuntrul cilindrului imens de material și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Încântătoare, iar el era norocosul bărbat căruia Îi va fi permis să desfacă acest pachet complex și păstrat neatins, să-i vadă sufletul În toată goliciunea lui. Iar ea va ști că acesta era farmecul și recompensa. Da, se simțea pregătit să i se arate așa cum e, cu nesiguranța, singurătatea și ocazionalele decizii pripite care aveau consecințe rușinoase - totul mai puțin partea cu gânditul la sex tot timpul. Una peste alta, el nu era o persoană complicată. Dacă i se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
trase, aruncând priviri speriate În jur. Acum se simțeau și ei așa cum se simțise ea În ultimii zece ani, mereu la pândă, anticipând pericole necunoscute, confuzi și speriați de ce li s-ar putea Întâmpla, pe când pe ea o prinsese totul pregătită. Se simțea - care era senzația? - liberă. Da, era liberă, ieșise din Închisoarea invizibilă. Se simțea din nou ca Înainte de crimă, când putea merge oriunde, putea să facă orice, fără să se gândească la riscuri și la consecințe. Era o senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cutia de chibrituri primită de Harry În camera de hotel și pe nenumăratele broșuri cu locurile de vizitare. Când segmentul se Încheie, Harry fu recunoscător În sinea lui. — Întotdeauna au fost oameni cu inimi bune, remarcă el față de personalul ambasadei, pregătiți să empatizeze cu cei loviți de soartă. Din cauza asta am venit În Birmania, știți, ca să vedem cu ochii noștri care este cu adevărat situația și ce am putea face pentru a ajuta chiar și În cea mai mică măsură - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vechiul joc de-a șoarecele și pisica. Nu poți face reformă cu ucigași psihopați, violatori În serie și torționari. Ce om cu mintea Întreagă le-ar da drumul În stradă? Atunci de ce să-i lase să conducă o țară? Astfel pregătită, Wendy s-a apucat de investigații jurnalistice, a Început să scrie despre drepturile omului, nu că scria bine, dar, totuși, era Înduioșător că Își găsise o pasiune și activa În numele ei. Da, era imatură, destul de prostuță și, fără Îndoială, urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
2. asupra Egiptului, împotriva oastei lui Faraon Neco, împăratul Egiptului, care era lîngă rîul Eufratului la Carchemiș, și care a fost bătută de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda: 3. "Pregătiți scutul și pavăza, mergeți la luptă, 4. înhămați caii, și încălecați, călăriți, arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!... 5. Ce văd? Li-i frică, dau înapoi, vitejii lor sunt bătuți: fug fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
un munte aprins. 26. Nu se vor mai scoate din tine nici pietre din capul unghiului clădirii, nici pietre pentru temelii, căci va fi o dărîmătură veșnică, zice Domnul... 27. "Înălțați un steag pe pămînt! Sunați din trîmbiță printre neamuri. Pregătiți neamurile împotriva lui, chemați împotriva lui împărățiile Araratului, Miniului și Așchenazului. Puneți căpetenii de oaste împotriva lui! Faceți să înainteze caii ca niște lăcuste zbîrlite! 28. Pregătiți împotriva lui pe neamuri, pe împărații Mediei, pe cîrmuitorii lui și pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
au făcut niște teste. Pupilele nu aveau nici o reacție la lumină, indiferent de intensitatea ei. Mai venise și un polițist și, după ce ne-au consultat, ne-au trimis la spitalul Akasaka, ce se află chiar lângă clinică. Acolo erau deja pregătite perfuzii. Mai erau și câteva victime ale atacului, cărora li se lua tensiunea. Cei de la Akasaka nu aveau nici un fel de antidot, îți puneau o perfuzie timp de o oră și jumătate și-ți spuneau: „Dacă vă simțiți mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
acum erau organofosfații: atropină și pachet antichimic; erau două. Dar acum se cere un nivel cât mai scăzut de toxicitate a pesticidelor și nu se mai folosesc organofosfați care conțin pam; deci prima opțiune este atropina. De aceea nu avem pregătit pam. În cazul în care avem nevoie, trecem pe la farmacia spitalului. Cum atacul cu gaz a fost televizat, s-au iscat discuții legate de substanța folosită, gaz sarin sau cian. În momentul acela, în sală erau câțiva interniști și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lucru se poate spune și despre părțile pozitive. Nu suport să-i ascult pe cei care spun că ghicesc cu ușurină părțile pozitive (râde). Murakami: Povestea lui Asahara a fost contaminată de paranoia lui. Problema este că societatea nu avea pregătită o proveste-vaccin care să combată paranoia lui. Kawai: Nu se aștepta nimeni la așa ceva. Japonia nu este o țară așa de religioasă, dar nici o țară care chiar să nu aibă treabă cu religia. Asta a apărut printr-o nișă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a fost cum a fost, da la anu’ să nu vă mai prind pe-aici, că n-am nevoie de studenți puturoți la combinat! ȘEDINȚA Doctorul Mândrilă deschidea pe rând ușa fiecărui birou anunțând scurt: - La zece, sus, cu materialele pregătite! Se reiau ședințele de referate! - Iar ne adunăm să batem apa-n piuă dom’ doctor? Parcă nu demult se ajunsese la concluzia că informarea e obligația individuală a fiecăruia și n-are rost să pierdem timpul de pomană cu ședințe
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Ioana, ușuratec în ceea ce o privește, plictisit, fără să-mi mărturisesc plictiseala, dar trădîndu-mă prin neastâmpăr și prin planuri - cu aspect inofensiv - de a varia atmosfera portului și de a vizita Cavarna. Alerg la totfelul de șiretenii ca să plec, îndelung pregătite, stângace, căci nu sunt naturale, și vizibile perfect pentru firea bănuitoare o Ioanei. Atunci izbucnesc certuri puternice ca și odinioară, constat că nimic nu s-a schimbat și că păcatul n-a avut cel puțin meritul de a o potoli
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
minunează recunoaște prin chiar aceasta că nu știe“) (982 b). O va însoți însă acea dorință de înțelegere care este în ea însăși gratuită, dezinteresată. Aceasta nu se supune unor condiții comune, unui folos sau nevoilor obișnuite ale vieții. Cel pregătit îi va da curs în chip liber, având pentru așa ceva o anume inițiere, timpul necesar și mintea liberă. Bucuria de care poate avea parte, în acest caz, este o „bucurie pentru ea însăși“ (980 a-b). 9. Două apariții ciudate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
minunează recunoaște prin chiar aceasta că nu știe“) (982 b). O va însoți însă acea dorință de înțelegere care este în ea însăși gratuită, dezinteresată. Aceasta nu se supune unor condiții comune, unui folos sau nevoilor obișnuite ale vieții. Cel pregătit îi va da curs în chip liber, având pentru așa ceva o anume inițiere, timpul necesar și mintea liberă. Bucuria de care poate avea parte, în acest caz, este o „bucurie pentru ea însăși“ (980 a-b). 9. Două apariții ciudate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de copaci, Audbert se opri cu o smucitură, dar era prea târziu ca să mai schimbe direcția. Cei pe care îi văzu imediat erau trei, toți călare. înaintau încet, strângând în mâini armele: o suliță, o secure, un arc cu săgeata pregătită. Căutând să nu lase să se vadă tensiunea în care se afla, aruncă o ocheadă în jur și desluși atunci și alții, răsfirați ici și colo la lizierele pădurii. Nu erau pe cai, dar aveau toți arme: niște oameni slabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vezi prin părțile astea: soli huni pentru Gundovek! Acum cercul bagauzilor se strânsese și mai mult. Cei doi care îl escortau pe Gomer veniseră până aproape de ei; cel mai tânăr, care poate încă nu împlinise douăzeci de ani, ținea arcul pregătit, cu săgeata îndreptată spre Balamber; celălalt, masiv, cu mustăți blonde și stufoase, avea un ochi stâlcit, traversat în diagonală de o cicatrice adâncă ce pornea de la frunte și mergea, tăind pometul în întregime, până aproape de gât. El fu cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
căutat ceva. Apoi arătă spre un mic pâlc de stejari ce îmbrăca un pisc ceva mai îndepărtat. — Acolo e bine? — E foarte bine. îndemnați de ordinele scurte ale războinicului, câțiva burgunzi târâră prizonierul spre locul indicat, în vreme ce alții, cu securile pregătite, se răspândiră repede prin pădure. — Ce soartă te-ai gândit să-i rezervi? o întrebă Sebastianus pe Frediana, făcând semn către prizonier. Vrei să-l tragi în țeapă? Sau ce? — O să vezi imediat, răspunse ea simplu. După un scurt moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]