3,088 matches
-
nivele de generalitate (familie, comunitate, regiune, societate, structuri supranaționale) este obligat să-și asume diverse identități, și să le armonizeze în structura personalității sale. Cu atât mai mult în colectivități multiculturale, problema asumării unor identități multiple se pune și mai pregnant (Vasiliu, 2005: 299-306). Esențial este faptul că diversele specii ale identității identitatea individuală, socială, culturală, etnică, profesională, instituțională în ultimă instanță (Jurcan, 2005) nu sunt opuse, nu sunt realități diferite și independente una de cealaltă, ci ele reprezintă diferite fațete
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Va avea populație îmbătrânită ("vor fi mulți bătrâni", "vor fi puțini copii", "vor pleca tinerii") 3,1 % Sursa: cercetare proprie Acest aspect al nemulțumirii în raport cu etnia conlocuitoare a rromilor reiese de altfel și din interviuri. În ambele sate, dar mai pregnant în Ludoș, locuitorii își manifestă îngrijorarea în raport cu îmbătrânirea populației (tendință care de altfel este caracteristică întregului rural românesc, într-o măsură mult mai mare ca în urban (Alexandrescu, Postelnicu, Apostol, 2005: 213-227) Coeziune, solidaritate, relații cu vecinii În acest caz
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate invocând în mai mare măsură decât cei din Ludoș sentimente pozitive față de aceasta (atașament, dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile specifice satului. Comportamentul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o viziune ce îmbină aspectele paradisiace și infernale ale existenței. În studiul de sinteză Introducere în opera lui Zaharia Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
personalități. Personajele acestei diorame sui-generis, Take Ionescu, I. I. C. Brătianu, C. Stere, N. Iorga, Iuliu Maniu sau Regele Ferdinand, sunt urmărite în complexitatea propriei individualități și, totodată, în relație nemijlocită cu mediul politic sau social. Caracterizările sunt cel mai adesea pregnante, obiective, precise, chiar emblematice. Și cărțile care au urmat, Eroii revoluției ruse (1937) sau Galeria dictatorilor (1938), au constituit la vremea lor succese de librărie. De data aceasta, interpretarea nu se mai sprijină pe impresii personale și documente autentice. Autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
claselor inferioare. Acest lucru explică motivele pentru care partidul e sprijinit și de alte grupuri, ideologia și succesul acestuia. Ideologia este una naționalistă, mai curând pan-naționalistă, ceea ce sugerează o politică externă agresivă (chiar imperialistă) a regimului. De asemenea, la fel de pregnante sunt antiliberalismul, antiparlamentarismul și anticomunismul. Ideologia fascistă se vrea un răspuns de masă la ideologiile liberale și comuniste; ea are componente anticlericale și anticapitaliste, favorizând solidaritatea națională, folosirea violenței, supremația statului, "principiile" de disciplină, ordine și autoritate, atitudinile "retorice" și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
eradicare a țesutului social" care transmite efectele activității sale în tot corpusul social [ibidem, 61-94]. Aceste considerații duc la concluzia că dacă în regimul autoritar există o previzibilitate a sancțiunii, în regimul totalitar, dimpotrivă, imprevizibilitatea este totală. Aspectul cel mai pregnant constă în faptul că regimul totalitar prezintă un înalt grad de mobilizare, alături de alte aspecte, deja menționate, dar aceste procese sunt marcate de obiective în profundă transformare; în acest sens se poate vorbi de "instituționalizarea dezordinii revoluționare": "Structura organizatorie și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și imigrație, se remarcă imediat cum o satisfacere deplină a nevoilor, o legitimitate și o amplă a receptivitate (responsiveness) sunt aproape de neatins în democrațiile de astăzi, în care nemulțumirea, teama de sărăcire și un oarecare malaise democratic sunt tot mai pregnante, lăsând loc, prin slabirea legitimității, populismului (menționat la începutul capitolului). Condițiile de bază ale receptivității (responsiveness) sunt impuse de o societate civilă structurată, independentă, informată și participativă și de structuri intermediare puternice și active. Ele sunt identice cu cele remarcate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Construcția calității 1. Care sunt problemele? "A construi" calitatea democrației este în continuare un obiectiv extrem de dificil de atins, la fel de important pentru politicieni, guvern și opoziție, precum și pentru cetățeni,. În acest capitol, vom examina doar patru dintre problemele cele mai pregnante, ale căror soluții ar putea conduce la o calitate superioară a democrației. Avem următoarele întrebări: 1) Cum se ia în considerare ponderea "negativă" a tradițiilor autoritare dintr-o anumită țară, persistente și după stabilirea și consolidarea democrației? 2) Există oare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și Schmitter, 1991]. Există legături importante între "inovație" și modul de tranziție. Dacă tranziția este discontinuă, "inovația" instituțională este mai puțin relevantă, deoarece noua clasă politică transformă instituțiile autoritare. Dacă tranziția este continuă, inovarea produsă de regimul autoritar este mai pregnantă, deoarece ea menține o influență puternică a instituțiilor și politicilor existente față de cele ulterioare. În acest moment, este necesară relaționarea variabilelor "cheie" ale inovației regimului, durata și modul de tranziție, cu calitatea democrației din post-tranziție. Figura 1 prezintă, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de cooperare cu Uniunea Europeană. I s-au decernat Premiul „Nichita Stănescu” pentru poezie (1995), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1996) ș.a. De la o poezie a fervorii adolescentine, cultivată în volumul de debut, Stâlpul de foc (1988), M. se înscrie din ce în ce mai pregnant într-o formulă pecetluită de imaginea ruperii timpului în două printr-un uriaș stâlp de foc și de metafora unui dans pasional al ființei, în care se răsfrâng umbrele vieții și ale neantului, precum și umbra lui Hristos. În Somn de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
intelectual faptele. La debutul său în proză, D. numea această stare de pendulare între mișcarea spre interior, spre sine, și tendința de detașare, de mișcare înspre exteriorul care permite supravegherea și analiza - „migrare”. „Migrațiile” vor conferi matricea spirituală celor mai pregnant realizate personaje, indiferent de epoca istorică în care le va situa naratoarea. Tematica predilectă este de două tipuri: modern-existențialistă, tematica definirii sinelui autentic, mutilat de raporturile cu ceilalți și cu istoria (definire realizată de obicei prin confesiune sau monolog interior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
25.02 10.12), data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA Datorită vechimii și condițiilor de sol și climă, flora și vegetația fânețelor are un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tot o epopee, dar, de data aceasta, nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă, de idei. Biografiile fiind înlăturate, scriitorii trăiesc numai prin operele lor, ca realizări integrale sau ca simple intenții, în caracterizări cu atât mai pregnante, cu cât mai succinte, uneori aproape aforistice. ă...î Scris în scopul de a informa pe români și pe străini asupra contribuției noastre la cultura europeană, compendiul Istoria literaturii române de G. Călinescu este cea mai importantă lucrare de acest
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmă cu 580 de ani, s-a emis a doua din cele șase serii de monede din anii săi de domnie. Bogată activitate monetară din anii domniei lui Alexandru cel Bun reflectă fără putință de tăgada prosperitatea societății moldovenești, cu pregnanta în viață economică. Apreciem în mod deosebit ideea inițiatorului medaliei de a lega peste arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unei vacanțe în mijlocul naturii. Dorința de a se relaxa într-un mediu nepoluat , de a redescoperi modul în care se fabrică produse alimentare care au intrat de mult în obisnuința de consum a omului, redescoperirea valorilor ancestrale sunt tot mai pregnante pentru omul modern. Turiști din țări precum Germania, Japonia, SUA sau alte medii supraevoluate tănjesc după produse turistice derulate în condiții speciale, în zone geografice diferite de cele de proveniență , în mijlocul unor culturi inedite . Turismul rural este deci turismul practicat
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
de a experimenta un protest”). Și ca prozator - s-a observat în epocă - V. pare să fi ieșit în bună parte „de sub mantaua lui Urmuz”, căci se arăta a fi un fantezist burlesc, practicând o literatură umoristică „serioasă”. Savuros și pregnant în textele scurte, nu la fel de înzestrat pentru construcția amplă, oarecum depășit de evoluțiile din peisajul literar („revoluția” optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
românești din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, nu fără a integra și tablouri de lume vest- și nord-europeană. Aproape niciodată memorialistul nu relatează sec. Cu toate că el istorisește de regulă rapid, nemeșteșugit, într-un stil colocvial, amintirile reînvie pregnant persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi rămâne fidel. În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986), Decorul speranței (1988), Jucător de rezervă (1992), dimensiunea reflexivă, meditativă evoluează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
manifestării discursive și redefinirea proiectului de comunicare, în funcție de poziția interlocutorului. Din perspectiva comunicării publice, actul comunicării politice se definește prin: intenționalitate, problematică politică, de larg interes, folosirea mijloacelor tehnice de comunicare în masă și necesitatea adecvării la acestea, dimensiune persuasivă pregnantă, legitimitate a înscrierii la cuvânt ș.a. Pe această linie de interpretare, "comunicarea politică este un concept global care vizează: instituții și actori cu resurse, proiecte și legitimități diferite; procese, interacțiuni și relații care au anumite configurații și un anumit impact
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele mai multe ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității și a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române și necesităților de exprimare a noilor realități ale timpului. Polisemia limbajului politic eminescian derivă, în primul rând, din dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care integrează în corpul lor afirmații ale altor jurnaliști, aserțiunile unor personalități științifice, fragmente de cronici, citate din textul biblic, pasaje din presa străină ș.a. Dialogul intertextual conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă textelor o componentă reflexivă accentuată, evidențiind refuzul înregimentării politice a gazetarului, ipostaza specialistului imprimă articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el însuși în focul dezbaterilor la atacuri dure, care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coerență scrisului jurnalistic. În acest sens, dialecticile trecut/ prezent, naționalism/ cosmopolitism, liberal/ conservator, suzeranitate/ vasalitate circumscriu dimensiunile fundamentale ale problematicii articolelor, favorizând, în același timp, exprimarea gândirii politice a jurnalistului. Caracterul polisemic al limbajului politic eminescian se sprijină pe dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care înglobează în corpul lor afirmațiile altor jurnaliști, fragmente din textul biblic, citate din cronici, discuții din cameră ș.a. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi distincte ale aceluiași semnificant, conferă discursului eminescian complexitate, favorizând delimitarea unor paliere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei rupturi postmoderniste în istorie (poziție de care se dezice) și nici nevoia presantă a unor concepte și teorii în întregime noi, diferențiate complet de cele construite de modernism. Astfel, Kellner argumentează că deși "unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată"191, iar soluția cea mai bună și care oferă cele mai adecvate instrumente de lucru este "o combinație între cele mai bune teorii moderniste
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]