5,618 matches
-
dumneavoastră, ea deplasează o porțiune din munca națională fără a o diminua, este adevărat, dar și fără a o crește. Nu intră în planul acestui opuscul de a rezolva toate aceste obiecții. Singurul său scop este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care le salarizează. Aceste brațe și această remunerație se combină
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Se datorează oare acest lucru faptului că statul nu a introdus-o în programa de învățământ? Nu chiar. Acest lucru ține de faptul că, fără să o știe, statul se străduie cu o grijă infinită să satureze toate mințile cu prejudecăți și toate inimile cu sentimentele favorabile spiritului de anarhie, de război și de ură. Astfel încât, atunci când se înfățișează o doctrină a ordinii, a păcii și a uniunii, se străduie din greu să aibă de partea sa claritatea și adevărul, ea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Iulie și care nu a putut vota, prin urmare, cu cei 221. Or, se pare că în acea vreme un mare număr dintre electori ținea mai mult ca orice să voteze pentru cei 221. Bastiat s-a revoltat împotriva acestei prejudecăți electorale și se recunoaște deja pana care va scrie Sofismele: Iată în sfârșit scria el după o enumerare a diferitelor varietăți ale familiei electorale iată un elector care ține cu încăpățânare să renumească pentru totdeauna pe cei 221. Îi puteți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea împlinirii ei. Dar cum orice faptă - și mai ales aceea care urmează să dea socoteală de "sensul vieții" și de împlinirea lui - presupune o ieșire din sine către scopul propus, sistemul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o natură impură, în care se întîlnesc în chip nefericit un leneș cu un bovaric - inerția care trimite spre înăuntru și imobil cu proiectul care trimite spre în afară și activ. Ca și leneșul, ratatul se confruntă în permanență cu prejudecata lumii că trebuie să faci ceva. Dar în vreme ce leneșul rămâne indiferent față de această prejudecată și nu vrea să-și dovedească și să dovedească nimic, ratatul o preia și o face a lui. Și tocmai însușirea acestei prejudecăți nu-i dă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bovaric - inerția care trimite spre înăuntru și imobil cu proiectul care trimite spre în afară și activ. Ca și leneșul, ratatul se confruntă în permanență cu prejudecata lumii că trebuie să faci ceva. Dar în vreme ce leneșul rămâne indiferent față de această prejudecată și nu vrea să-și dovedească și să dovedească nimic, ratatul o preia și o face a lui. Și tocmai însușirea acestei prejudecăți nu-i dă pace. Amândoi, leneș și ratat, sânt condamnați de către ceilalți, dar numai ratatul preia, o dată cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în permanență cu prejudecata lumii că trebuie să faci ceva. Dar în vreme ce leneșul rămâne indiferent față de această prejudecată și nu vrea să-și dovedească și să dovedească nimic, ratatul o preia și o face a lui. Și tocmai însușirea acestei prejudecăți nu-i dă pace. Amândoi, leneș și ratat, sânt condamnați de către ceilalți, dar numai ratatul preia, o dată cu prejudecata lumii, și condamnarea ei. Nedepășirea limitei interioare e însoțită în cazul lui de o mustrare permanentă - a lui și a celorlalți. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și nu vrea să-și dovedească și să dovedească nimic, ratatul o preia și o face a lui. Și tocmai însușirea acestei prejudecăți nu-i dă pace. Amândoi, leneș și ratat, sânt condamnați de către ceilalți, dar numai ratatul preia, o dată cu prejudecata lumii, și condamnarea ei. Nedepășirea limitei interioare e însoțită în cazul lui de o mustrare permanentă - a lui și a celorlalți. A celorlalți: căci promisiunea (care va rămâne neîmplinită) a fost făcută pe scenă și așteptarea împlinirii ei a devenit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu că Ștefan scrisese un text "mare", ci un text onest și, sufletește, bun. Atitudinea din care se născuseră paginile lui era, în rădăcina ei, corectă. Din această pricină, stilul era la rândul lui firesc. El nu era poluat de prejudecata "culturii" și, mai ales, nu era lucrat ca stil. Nu exista, pe de o parte, un conținut care trebuia comunicat și, pe de alta, o formă conștientizată în sine, născută prin imitații și adaptări succesive, și devenită importantă pentru ea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comunicarea științifică și artistică americană - lingua franca este engleza (care nu este, desigur, doar un atribut american). În concluzie, actorii americani, fie ei autorități publice sau actori privați, rămîn cei mai importanți jucători de pe teren. Strange nu este animată de prejudecăți antiamericane, nici de iluzia că vreun alt stat s-ar fi manifestat într-o manieră mai luminată. Conștiința acută a localizării puterii este cea care determină repetata chemare a Statelor Unite la responsabilitate. Ea ar putea, oricît de curios ne-ar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care favorizează discriminarea de gen, bărbaților le revine partea leului. Cum se configurează partea leului? Care sunt mecanismele, instrumentele cu ajutorul cărora „leul își face parte” atât în spațiul privat, cât și în cel public? Partea leului se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și discriminări, cu ajutorul reprezentărilor de gen care asociază o serie de roluri femeilor, respectiv bărbaților, ierarhizând șansele celor doi actori de a ajunge la putere. Partea leului se reflectă în convingerea că bărbații sunt a priori lideri politici, că ei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
favorizează pe cei din grupurile cărora le aparținem sau pe care le identificăm ca asociate nouă și îi tratează în plan secund pe toți ceilalți, avem în atenție stereotipuri; dacă tratarea diferențiată se referă la emoțiile și sentimentele noastre, identificăm prejudecăți (Hewstone, 2002, p. 575), iar comportamentul părtinitor față de cei asemenea nouă și reținut sau chiar defavorabil față de cei diferiți este numit discriminare (Cernat, 2005, p. 15). Având în atenție aceste distincții, mă întreb: cum se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
identificăm prejudecăți (Hewstone, 2002, p. 575), iar comportamentul părtinitor față de cei asemenea nouă și reținut sau chiar defavorabil față de cei diferiți este numit discriminare (Cernat, 2005, p. 15). Având în atenție aceste distincții, mă întreb: cum se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și discriminări ceea ce la nivelul simțului comun se recunoaște în sintagma partea leului? O precauție necesară este evitarea simplificărilor în termenii unui determinism rigid al relațiilor între reperele date și comportamentele cotidiene. Totuși, anumite relații dintre acestea nu pot fi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale datului social. Ca o consecință a tuturor acestor repere apar discriminările ă modalități de tratare diferențiată și nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația lor negativă ă fundamentează relații de putere, introduc raporturi de stratificare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care desfășoară toate tipurile de activități casnice menționate, cele care au zilnic grijă de copii, îi supraveghează la lecții, îngrijesc copilul bolnav, merg cu el la doctor, la școală (Barometrul de gen, p. 72). Reprezentările avute în atenție sunt rezultatul prejudecăților, pe baza cărora este de dorit ca atât tatăl, cât și mama să se ocupe de copiii lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale ale bărbaților și ale femeilor. Stereotipurile reprezintă seturi de trăsături atribuite membrilor unui grup social. Însă acestea nu sunt doar o colecție de trăsături considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
anume grup are un rol important în menținerea stimei de sine ridicate, oamenii sunt înclinați să-și favorizeze propriul grup, pentru că acest mecanism îi face să se simtă mai bine (Cernat, 2005, p. 90)1. Stereotipurile reprezintă componenta cognitivă a prejudecăților. Astfel, ele constituie structura cognitivă pe care se sprijină comportamentele de discriminare. Grupurile față de care există stereotipuri negative în societate vor fi supuse într-o măsură mai mare discriminării în anumite contexte sociale (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia este stăpâna casei (p. 30-41). Aici se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Nu apare nici o chestionare similară privind oportunitatea ca un bărbat să crească singur un copil fără a-și dori o relație stabilă cu o femeie. În cadrul secțiunii tematice a „Valorilor de gen” întâlnim remarca după care în societatea românească funcționează prejudecăți legate de rolurile femeilor și ale bărbaților. De pildă, încă un număr mare de persoane nu sunt de acord ca o femeie să crească singură un copil: 36%. Un alt exemplu este acela că jumătate din populația României afirmă că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rezervă de la viață cu fiecare ocazie partea leului. Pe măsură ce anumite aspecte ale vieții se desfășoară între parametrii constanți, stabili și repetabili, ele permit formularea unor judecăți care se doresc valabile (poate chiar general valabile) înaintea derulării propriu-zise a faptelor noi: prejudecățile. Termenul prejudecată este deci înțeles la nivelul simțului comun ca o judecată preconcepută, punând în evidență o conotație cognitivă. De pildă, chiar în Barometrul de gen, întrebări de tipul: • Este mai mult de datoria femeilor decât a bărbaților să se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
În aceste întrebări există o anume neutralitate afectivă, iar ceea ce atrage atenția este aspectul care vizează cunoașterea la nivelul simțului comun. Pentru a întregi înțelesul noțiunii este necesar să includem și o dimensiune afectivă. În acest scop, pentru a numi prejudecata este folosită expresia atitudine adversă (Cernat, 2005, p. 15). Componenta afectivă este mai pregnantă în stereotipuri care le identifică pe femei ca persoane ce vorbesc tot timpul, șofează prost, petrec mult timp la cumpărături etc., pentru că, la nivelul simțului comun
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
conotate negativ, ca ținând de un comportament superficial. O persoană căreia îi sunt atribuite astfel de caracteristici va avea de suportat un coeficient de adversitate mai ridicat din partea celorlalți decât o persoană căreia nu i se asociază astfel de determinări. Prejudecățile 1 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale de viață cotidiană la modul cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea socială. Ele au rolul de a simplifica o realitate socială, de a face abordabilă o situație
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ei într-o categorie 2. Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Prejudecățile sunt explicate în teoria dominării sociale drept o pârghie de subliniere a inegalităților între grupuri, un rezultat al adaptării, gândit într-o viziune evoluționistă. Ca să fie menținută inegalitatea dintre grupuri, sunt actualizate miturile legitimizante 3. Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice, religioase, politice, sexuale etc. Miturile legitimează dominația grupurilor considerate superioare asupra celor tratate ca inferioare și îndreptățesc celor dintâi accesul prioritar la resursele sociale disponibile (Cernat, 2005, p. 105). În paradigma de gen, prejudecățile îi vor favoriza pe bărbați ca grup dominant și vor legitima acțiunile sociale care le recunosc acestora partea leului 1. Reprezentările asimetrice de gen favorizează forme de discriminare întâlnite în societate la un moment dat și sunt modalități de exprimare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
apartenenței, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social (vezi definiția dată de Mălina Voicu ă http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina discr.htm). În mod curent, se face distincția între discriminare ca formă de comportament și prejudecată ca atitudine. Discriminarea reprezintă un pattern de relaționare în urma căruia o persoană sau mai multe sunt sancționate, private de o serie de drepturi și libertăți sociale ori, dimpotrivă, primesc recompense, datorită simplei lor apartenențe la o clasă sau categorie socială
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]