28,288 matches
-
Cu oameni având opțiuni politice diferite de ale dvs. 28 23 9 8 19 8 4 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005); BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) % pe linii; diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Datele prezentate anterior sursele de informare politică ( REF Ref508769621 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found. și REF Ref508769568 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9) susțin ideea unei frecvențe mai mari a informării prin canale mediatice (preponderent prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Mai mult, în ultimele 6 luni, nivelul cunoștințelor politice a rămas aproximativ același (a crescut doar ponderea celor care știu că România nu este membră a Uniunea Europeană, de la 68% la 84%, ca urmare a mediatizării ridicate pe această temă). Datele prezentate arată o cunoaștere de suprafață a conținuturilor politice de către cea mai mare parte a populației. Această cunoaștere se limitează cel mai adesea doar la numele unor figuri importante (președinte, prim-ministru, președinți ai partidelor mari), a câtorva aspecte legate de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aspecte legate de vot (nu neapărat cele mai importante) și a apartenenței României la NATO sau UE. Principiul separării puterilor în stat și atribuțiile diferite ale acestora sunt străine pentru cei mai mulți dintre români. La nivelul diferitelor categorii de populație, indicatorii prezentați variază destul de mult ( REF Ref125614417 \h \* MERGEFORMAT Subpopulația Interes declarat pentru politică Informare politică Discuții politice Cunoștințe politice Total Bărbați Femei Între 18 și 34 de ani Între 35 și 49 de ani Între 50 și 64 de ani Peste
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Mediu urban de dimensiuni mici Transilvania Muntenia Moldova București Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 8. Variația interesului, informării, discuțiilor și cunoștințelor politice Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Datele reprezintă valori medii în cadrul fiecărei categorii de populație Datele prezentate arată diferențe mari între sub-populații, puternic consonante după cele patru măsuri (interes, informare, discuții, cunoștințe). Principalele concluzii sunt următoarele: Bărbații sunt caracterizați prin nivele ale interesului, informării, discuțiilor și cunoștințelor mai ridicate decât femeile. Aceleași aspecte au o relație non-liniară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cetățenilor cu aceste afirmații crește. Pentru a analiza simultan aceste relații și a vedea care sunt factorii cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
referă la acele activități ale cetățenilor care au ca obiectiv, mai mult sau mai puțin direct, influențarea selecției personalului din guvernământ și/sau acțiunile acestora (Verba, Nie, 1972, p. 2; Bădescu, 2001, p. 224). La un nivel implicit, nespecificat, definițiile prezentate înțeleg participarea politică ca pe un proces voluntar prin care indivizii se angajează în acțiuni orientate spre influențarea activităților și deciziilor politice/agenților politici. Chiar dacă la nivel teoretic operăm uneori cu distincții în ceea ce privește la sfera participării și vorbim de participare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a „difuza și întreține o normă democratică” (Denni, Lecomte, 2004, p. 50) sau că prin vot este exprimată solidaritatea cu familia, grupul de status, partidul preferat (votul expresiv), fără o intenție clară de a influența politicul (Borg, 1988). Dincolo de teoriile prezentate anterior, studiile empirice au identificat factorii concreți care influențează participarea (în general, dar și la nivelul tipurilor). Aceștia pot fi situați la nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
populare garantate de drepturile civile și civice, gradul de descentralizare al instituțiilor afectează participarea (Denni și Lecomte, 2004, p. 38), constatându-se că o creștere a acestora determină o creștere a participării. Complexitatea condiționărilor în ceea ce privește participarea politică, ilustrată prin teoriile prezentate, poate fi reprezentată grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 8. Un model al participării politice Dincolo de toate acestea, datele empirice arată o variație destul de mare a participării politice în funcție de tipurile de participare. Cum se explică însă aceste diferențe? Abordarea instrumentală
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dublează dacă este pensionar sau bărbat și crește cu aproximativ 20% dacă acesta este mai educat, cu status ocupațional ridicat, cu relații, știe o limbă străină (model de regresie logistică). Potențialul de protest și protestul efectiv Pe lângă formele de participare prezentate anterior (politică și asociativă) participarea cetățenilor, în general, și, în mod special, la activitatea de guvernare (direct și indirect) poate lua și forma protestului. Ca formă de răspuns a cetățenilor atunci când instituțiile le încalcă drepturile sau când se dorește apărarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
REF Ref508439516 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A1, REF Ref508439527 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A2). Astfel, cota de încredere (mare sau foarte mare) a oamenilor politici locali (în general) este de 18%, iar a partidelor politice (la nivel național) de doar 12%. Datele prezentate anterior (rezultate în urma unei evaluări globale, nediferențiate) ne pot induce în eroare, determinându-ne să credem că majoritatea românilor nu au încredere într-un actor/partid politic. Această concluzie este însă cu totul falsă. Dacă avem în vedere o evaluare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul au un grad de bunăstare ceva mai scăzut, ceva mai multe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că salariile parlamentarilor sunt prea mari și mai mare că partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor. Este vorba aici despre o categorie de persoane cu un nivel de integrare rezidențială mai mare. Pe lângă diferențele dintre tipurile de alegători prezentate anterior, ne interesează care sunt categoriile de determinanți care influențează cel mai mult apartenența la anumite tipuri. Intuitiv, pe baza datelor din tabelul anterior, aceste categorii sunt: încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și evaluarea actorilor politici. Pentru aceasta am
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partide și dacă diferența pot fi considerate responsabile de acordarea votului. Pentru a răspunde la aceste întrebări am construit mai multe modele de regresie logistică, variabilele dependente fiind votul pentru un anumit partid, iar variabile independente toate categoriile de predictori prezentate anterior (cu unele modificări și completări). Înainte de a trece însă la prezentarea și interpretarea datelor legate de intențiile de vot și explicarea lor sunt necesare câteva mențiuni de natură teoretică. Înainte de toate, comportamentul de vot are loc într-un anumit
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Comșa, apud. Comșa, Rotariu, 2005) categoriile de variabile utilizate au fost: sociodemografice, informare și preferințe ideologice, șansele estimate de câștigare a alegerilor, credința în respectarea promisiunilor electorale, primul-ministru dorit și imaginea candidaților partidelor la funcția de președinte. Tipurile de variabile prezentate anterior sunt specifice mai degrabă contextelor de competiție electorală, când actorii și poziția lor cu privire la anumite măsuri sunt mai cunoscute, interesul și informarea populației sunt mai mari, opțiunile de vot sunt mai clar definite. Intențiile de vot analizate aici au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
D.A.; dintre aceștia 45% au încredere ridicată; din cei cu încredere ridicată în Alianța D.A., 61% votează cu aceasta; dintre cei care votează cu Alianța D.A., 24% se consideră partizani; din totalul partizanilor D.A., 54% se consideră partizani puternici. Datele prezentate anterior arată câteva lucruri interesante. Dată fiind istoria recentă a Alianței D.A., aceasta nu a reușit să-și formeze încă un nucleu puternic, cel al partizanilor (din totalul partizanilor Alianței, doar 5% sunt propriu-zis partizani ai acesteia, restul fiind partizani
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și noi cât de folositoare sunt pentru sănătatea morală și pentru reușita socială a omului conducerea acestuia după norme de adevăr, de dreptate, de prietenie și iubire. Pentru a facilita Înțelegerea multiplelor sensuri și semnificații psihologice și morale ale proverbelor prezentate și pentru a sublinia valoarea mesajelor transmise de acestea, am Încercat să Însoțim comentariile noastre cu maxime și cugetări aparținând unor personalități ilustre ale umanității. Le considerăm un adevărat „suport ideatic” al realizării unei receptări depline a proverbului respectiv. Având
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Adevărul trebuie rostit, uneori, În glumă. (Adevărul, prin natura lui, incomodează, mai ales atunci când trebuie spus unor oameni care, știindu-se vinovați, nu vor să-l recunoască. De aceea, pentru a fi ascultat, Înțeles sau admis de către aceștia, el trebuie prezentat, cel puțin pentru Început, fie Într-un mod aluziv, fie sub o formă glumeață, care să-i mai atenueze duritatea: „Când lansezi săgeata adevărului, Înmoaie-i vârful În miere”.) Adevărul umblă cu capul spart. Cine cutează să spună adevărul poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe; ei nu sunt conflictuali, dar se confruntă cu o serie de probleme deja prezentate și identificate drept obiective organizaționale ale antrenării (reducerea fluctuației personalului tehnic, ce ocupă poziții manageriale; temperarea revendicărilor salariale; diminuarea fraudelor; încurajarea inițiativelor personale; reducerea frecvenței accidentelor de muncă; creșterea calității lucrărilor; diminuarea sau eliminarea întârzierilor în execuție; reducerea frecvenței și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la trei luni după programul de antrenare sugerează faptul că, exceptând dimensiunea „orientarea către clienți” (scorul CF), se produce transferul abilităților antrenate; dificultățile de transfer au fost detectate doar în trei cazuri, ceea ce ne permite să afirmăm că, în organizația-țintă prezentată, antrenarea competențelor manageriale psihologice și sociale conform acestui model de antrenare este alegerea cea mai bună. Ipoteze Variabile HA HB HA × B F P F p F p Achiziție de cunoștințe 10,74 ≤ 0,0023 153,83 ≤ 0,0001 7
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe. Managerii nu sunt conflictuali, dar se confruntă cu o serie de probleme deja prezentate și identificate drept obiective organizaționale ale antrenării. Grupul a2b1 este alcătuit din manageri care nu au beneficiat de antrenare, dar ai căror subordonați au fost implicați în programe de antrenare. Acest grup este intens conflictual: între managerii neantrenați și subordonații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
după programul de antrenare sugerează faptul că, exceptând dimensiunea „orientarea către clienți” (scorul CF), se produce transferul abilităților antrenate. Dificultățile de transfer au fost detectate doar într-un număr redus de cazuri, ceea ce ne permite să afirmăm că, în organizația-țintă prezentată, antrenarea competențelor manageriale psihologice și sociale conform acestui model de antrenare reprezintă alegerea cea mai bună. Formarea competențelor manageriale ca o parte a culturii grupului de muncă, a culturii organizaționale reprezintă o modalitate prin care un manager antrenat încetează să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evolua după circumstanțele vieții, în funcție de tipul de ocupație, de instruire sau de educație primită. La persoanele înalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru sectoare cerebrale, acestea fiind activate în funcție de momentele specifice rezolvării de probleme. În baza celor prezentate, se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o centrare mai puternică pe spijinul/suportul pentru membri. Judecata bazată pe gândire asigură desfășurarea în bune condiții a activităților, echilibru emoțional, bună organizare și coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este vorba despre niveluri ierarhice, s-ar părea că, într-adevăr, mai semnificative sunt funcțiile conducerii sau particularitățile sarcinii care sunt diferențiate pentru fiecare nivel ierarhic în parte și care, probabil, influențează mai pregnant constituirea unor stiluri de conducere. Cele prezentate arată că relația dintre grup și personalitate joacă un rol esențial în generarea stilului de conducere. Având în vedere însă că subiecții sunt distribuiți pe trei niveluri ierarhice, ne-am pus problema dacă există vreo diferență între tipul psihologic și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de statistică, evaluate pe cele trei stiluri de conducere au fost comparate pe tipuri de personalitate. Testul c2 pentru asocierea variabilelor indică faptul că rezultatele nu diferă semnificativ în funcție de stilul psihologic. c2(2) = 0,35; p > 0,05 Din cele prezentate rezultă că la nivelul grupului militar regăsim două tipuri psihologice: ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri, și ISTJ, care apare în 25% dintre cazuri. Celelalte patru tipuri apar într-un număr redus de cazuri, care se pretează la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]