4,547 matches
-
elementele sale de originalitate, dar una națională, care să fi făcut sinteza acestora, nu există. Explicația este simplă: această sinteză, așa cum am mai afirmat, nu se poate face decât la nivelul bucătăriei înalte, acolo unde maeștrii artei culinare au atât priceperea, talentul, cât și mijloacele de a exploata creativ resursele gastronomice ale regiunilor. Dar bucătăria noastră aristocratică nu s-a arătat deloc interesată de patrimoniul reprezentat de gătelile țărănești ori târgovețe. Între ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ra). Căutători ai sâmburelui vieții, medicii egipteni operau fără a lăsa probe de aprofundată cunoaștere a anatomiei umane, deși tehnica mumifierii nu dădea greș în competiția cu timpul. Produși chimici, licori, mirodenii, bandaje, uleiuri, totul era folosit cu grijă și pricepere în dorința înveșnicirii. Inima, organ central, situat în spațiul sufletului și vital prin excelență, se bucura de o atenție deosebită. Urechea, receptoare a mesajelor cosmice, concentra preocupări specializate. Misterele gândirii, fiind create de creier, se acorda acestuia o atenție și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de semeni, la aceeași finalitate: salvarea lor. Cunoscând boala trebuie să cunoști foarte bine și bolnavul. Investigarea cazului vizează deopotrivă antecedentele, circumstanțele producerii maladiei, ca natura să poată fi ajutată în eforturile sale reparatorii. științei observației i se adaugă arta priceperii de a reface sănătatea, armonia funcțională a organismului, de a o recrea. Arta medicală constă mai întâi în priceperea de a explora, de a cunoaște totul în legătură cu maladia și cu bolnavul care a contactat-o. Orice cunoaștere parțială va duce
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deopotrivă antecedentele, circumstanțele producerii maladiei, ca natura să poată fi ajutată în eforturile sale reparatorii. științei observației i se adaugă arta priceperii de a reface sănătatea, armonia funcțională a organismului, de a o recrea. Arta medicală constă mai întâi în priceperea de a explora, de a cunoaște totul în legătură cu maladia și cu bolnavul care a contactat-o. Orice cunoaștere parțială va duce la soluții dubitabile. și ca în Jurământul său, nimic nu trebuie întreprins în necunoștință de cauză, pentru a nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
experiență medicală dacică s-a putut mai lesne apropia de medicina științifică și aceasta de ea, conferindu-i un caracter obiectiv și o anume reputație. Varietatea și belșugul resurselor farmaceutice s-a putut converti în remedii păstrate și folosite cu pricepere pentru vindecare. Frunze, flori, fructe, rădăcini; preparate în sucuri, ceaiuri, unguente. Produsele apicole ca și produsele de natură animală, aveau o folosire curentă și la îndemâna oricui. Dacii acordau o atenție deosebită și produselor minerale, petroliere și mai ales izvoarelor minerale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e posibil ca chirurgul de la Grădiștea să fi venit după voința sa, ori să fi fost chemat, dar tot atât de bine putea să fie autohton. și într-un caz și în altul sigur avea ajutoare, adică asistenți locali, stabili, care prin pricepere și experiență, în anumite situații s-au în absența medicului, putea interveni prompt. Un centru medical cunoscut a fost la Alba Iulia (Apulum) care se afirmă spre sfârșitul epocii antice și mai ales când dacii începuseră să fie daco-romani, deci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o apreciază, ca și pe autorul ei, remarcându i ingeniozitatea medicală, spiritul de observație și experiența clinică. Ca și anatomistul Vesal, Ambroise Paré s-a impus prin fapte și exemplul personal. Începând cu el, chirurgul este numit și medic. Pasiunea, priceperea, munca neobosită și atât de complexă i au asigurat recunoașterea posterității, meritând cu prisosință numele de „Părinte al Chirurgiei“, autor al unor valoroase tratate de chirurgie (1571), între care: Chirurgie Universelle. Confrații săi europeni cu nume de răsunet, îi sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de zinc în boli de piele; se încearcă mercurul în combaterea sifilisului, se dau ceaiuri, extracte de plante împotriva stărilor febrile, dezinteriei etc. Se studiază apele minerale, se caută remedii din medicina naturistă în boli intestinale, plăgi, parodontoză, reumatism etc. Priceperea și eforturile sunt mari, dar bolile sunt multe și bolnavii nenumărați. Mijloacele sunt în raport invers cu cerințele. șarlatanii, impostorii apar în toate răspântiile. Spiritul satiric al timpului îi prinde în obiectiv iar cel mai mare dramaturg comic al lumii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spațiul românesc "balcanic", Erich Vogelbach, profesorul de logică din München, pare o reîntrupare a scrutătorului Caragiale, căruia îi confirmă observațiile sociologice în același registru ironic: Da, la ora asta știu destule. Ceea ce impresionează și țin să v-o împărtășesc este priceperea românilor în chestiunile politice: oameni foarte simpli, aparent necultivați, care în Germania s-ar lăsa și ați văzut cum s-au lăsat! manipulați și trimiși oriunde, care altfel nu ridică ochii de la treaba lor, aici se dovedesc capete politice surprinzător
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sursa autorizată, sunt o realitate izbitor de asemănătoare cu vechile relații tribale tiranice de instrucție și control."357 În stilul său acid persiflant, Umberto Eco atrage și el atenția asupra impactului mass-media pentru ritmurile vieții și ale conștiinței ("depinde de priceperea ziaristului să dea dramatism fleacului"), dar și de locul imaginarului în această dinamică: "mass-media ne-au convins mai întâi că imaginarul este real, iar acum ne conving că realul este imaginar, și cu cât mai multă realitate ne arată ecranele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ea gândul, și iadul are să se înspăimânte de mine, îi prea mare... Il simt în mine, ca pe o vietate spurcată...“ gândurile o măcinau și lacrimile îi brăzdau obrazul. Anton înțelese, doar, că în sufletul ei se întâmplă ceva dincolo de priceperea lui. Arșița din ea o mistuia... Începu să bâiguie, să aiureze, strigând mereu ceva nedeslușit... Durerile și zbaterile din sufletul ei nu mai conteneau. Furtuna de afară se porni din nou, parcă, mai înverșunată, plesnind în geamuri și-n pereți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mama ei era acolo ca să aibă grijă de ea o făcea să se simtă de un milion de ori mai bine. —Bien, chérie, zâmbi Minette. Acum povestește-mi cum a fost. Darcey îi relată întreaga întâmplare, lăudând profesionalismul, grija și priceperea tuturor celor care se ocupaseră de ea. — Dar trebuie să-ți fi fost greu să vii singură acasă, se încruntă Minette. Nici teafără nu e prea ușor. Darcey menționă în trecere că Neil venise după ea. —Neil al tău? Minette
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
capăt. Masa era suficient de mare Încât să permită așezarea pe lungime a două cadavre, de fiecare parte a scurgerii. Dar acum, sub cuțitul și sub fierăstrăul chirurgical era un singur cadavru, acela al unui bărbat. Instrumentele erau mânuite cu pricepere de un tip pirpiriu, ușor adus de spate, cu părul negru și frunte Înaltă, cu ochelari pe un nas lung, coroiat, cu mustață Îngrijită și o barbă scurtă. Purta cizme de cauciuc, un șorț mare, mănuși de cauciuc și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Nu În fiecare zi ți se Întâmplă ca o vedetă de cinema să-ți ceară s-o săruți. Îmi dărui interiorul moale, plăcut la gust al buzelor ei și, chipurile ca să fiu politicos, mi-am dat voie să le egalez priceperea. După un minut, i-am simțit trupul tremurând ușor și când Își smulse buzele din sărutul meu de lipitoare vocea ei era Înfierbântată. — Măi să fie, ăsta a fost un adevărat sărut la foc mic. — Îl exersez pe antebraț. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
După un minut-două, m-am aplecat ca să mă uit prin cutia de scrisori. Spre surprinderea mea, când am Împins capacul mobil al acesteia, prins Într-un arc strâns, am descoperit că se deschide și ușa. N-aveam nevoie de cine știe ce pricepere ca să-mi dau seama că locul fusese Întors cu susul În jos. Parchetul de pe holul lung era acoperit cu cărți, hârtii, plicuri și dosare goale, ca și de o considerabilă cantitate de sticlă spartă, care provenea de la ușile unei biblioteci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de la masa de scris, și de aici de unde mă aflu unde altundeva ți se îndreaptă ochii decât înspre fereastră, care fereastră dă tocmai înspre poarta de la intrare! Am văzut-o strecurându-și mâna printre drugii de fier și căutând cu pricepere cheia din cutia poștală, a deschis cu gesturi încete poarta și Ursu, un câine mare și lățos, neîndurător cu străinii i-a ieșit fericit în întâmpinare, Aida l-a îmbrățișat tandru, neținând seama de hainele ei elegante în care parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-și facă încet loc prin mulțime, salutând mereu, îndreptându-se spre luxoasa reședință suburbană de pe clivus Vaticanus. Îi aparținuse lui Augustus și nu fusese locuită niciodată, dar în timpul căsătoriei sale cu Julia amiralul Agrippa o redeschisese, folosind din plin priceperea arhitectonică, simțul estetic și bogățiile. Celebrele grădini se întindeau până la râu; sălile erau împodobite cu fresce rafinate, în culori vii, reprezentând întreprinderile glorioase ale familiei. Primirea aceea călduroasă îl indispuse foarte tare pe împăratul Tiberius. Ca să-l informeze despre sentimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aș aștepta pe tata. Întotdeauna mergea așa, cu câțiva pași în fața lui“. Dar Creticus fusese și durul susținător al procesului împotriva lui Calpurnius Piso, ucigașul lui Germanicus. — L-au arestat înainte să se lumineze de ziuă, îi anunță Drusus. Mulțumită priceperii cu care se acționase, imensa surpriză a arestării și a procesului apropiat tulbura mintea acuzatului, nedându-i timp pentru mărturii și apărare. Și, în timp ce Nero blestema, Gajus se îndreptă tăcut spre bibliotecă. Se gândi că, după arestarea lui Creticus, casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
afli, fiindcă l-a scris singur. A izvorât din creierul lui.“ Și proroci: „Nu se va limita la cuvintele sculptate în piatră“. Populares aplaudară, fără să-și dea seama câte ambiguități ascundea în sine intervenția lui, un bun exemplu cu privire la priceperea și nerușinarea cu care se pot schimba opiniile și alinierea politică. Prima înfruntare fu legată, ca întotdeauna, de tema impozitelor. În timpul costisitoarelor convulsii ale războaielor civile, Julius Caesar și Augustus inventaseră un dur sistem de taxe, printre care se număra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unui tiran, însă reprezentaseră decapitarea precisă a unui segment politic. Tiberius, „așa cum arunci bucăți de carne dulăului ca să prădezi casa“, își câștigase siguranța aruncându-i la optimates, unul după altul, pe capii partidului advers. Lenta epurare fusese condusă cu mare pricepere și mersese în profunzime, încât partidul de populares nu avea să-și mai revină vreodată. Și nu avea să aibă parte nici de istorici care să vorbească onest despre asta. Acum erau imposibil de evitat capcanele pe care optimates, vicleni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în aceeași clipă, un tânăr, nepotul senatorului Valerius Asiaticus, se ivi pe neașteptate în grupul conjuraților prinși într-o discuție aprinsă și îi anunță triumfător, cu ochi strălucitori, că tribunul Domitius Corbulo, „fratele Miloniei, saga, vrăjitoarea blestemată, stăpânul Romei datorită priceperii ei la pat“, fusese nevoit să plece pe neașteptate la Misenum. Asemenea lui Germanicus la Antiohia, Împăratul era singur. O dimineață de ianuarie Se trezi când era încă întuneric - pe timpul nopții lăsa câte un oblon întredeschis, câte o draperie trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de dorință sau din invidie) pe senatori și magistrați. Prin Roma circulau o mulțime de povești despre banchete în care dansurile lui întreceau orice închipuire, despre iubiri capricioase, despărțiri, disperări și furii. Mnester se opri în mijlocul scenei. Luminile aranjate cu pricepere alunecau asemenea apei pe pielea lui, pieptul i se zbătea, răsuflând emoționat, părea că perizomul avea să-i alunece pe șoldurile înguste. Pe când toți îl priveau, Împăratul se întoarse ca și cum l-ar fi strigat cineva din spate. Strigătul acela fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de la un proprietar la altul, ajungând în cele din urmă la Muzeul Egiptean din Torino. Abia în secolul al XIX-lea s-a descoperit că era o operă romană din veacul I - epoca lui Gajus Caesar. Fusese realizată cu mare pricepere, în stilul egiptean, pentru a ilustra fazele tainicului rit isiac. Însă necunoscutul artist roman a încercat să copieze misterioasa scriere hieroglifică fără s-o înțeleagă. Callistus. Istoricii au trecut prea ușor cu vederea acest personaj. Svetonius, care își folosește talentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu știe că sunt colaboratori. Aceștia pot fi persoane din public, voluntari... Într-un spectacol ca lumea, nu poți fi niciodată sigur de cine și de partea cui e. Dumnezeule, se gândi Rhyme, criminalul ăsta era oricum al naibii, cu priceperea lui la deghizări, evadări și iluzionism. Dar dacă are și asistenți, este de o sută de ori mai periculos. - Thom, să notezi asta, spuse el. Hai să vedem ce ați găsit și pe aleea pe care îl prinsese Burke. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o sprânceană, spuse: - Un prestidigitator înăscut. Băiatul se încruntase, căci nu cunoștea sensul acestui cuvânt. Bărbatul îi explică: - Termenul a fost inventat de un magician francez prin secolul XIX. „Presti-” vine de la presto, rapid. „Digit” de la deget. Prestidigitație - degete rapide. Pricepere a mâinilor. Începu să-și schimbe părerea despre el. Poate că sunt ceva mai mult decât un membru în plus al familiei și ciuca bătăilor pe terenul de joacă. Prin urmare, în fiecare zi pleca de la școală la 15:10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]