95,170 matches
-
răbdătoare, ca nicicând în efemerul străbătut până acolo, să se stingă încet durerea ... XXXI. O LUME-N CARE SE ÎNALȚĂ ECOURI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări se lasă perdele de ceață, Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări... Peste pustiul lumii domină luna, Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) ... Citește mai mult În seri cu liniști reci și priviri de gheață,Când în zări se lasă perdele de ceață,Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări...Peste pustiul lumii domină luna,Ce îi alină durerea și furtunaZăcând ascunse-n colțuri din suflete,Și-umbrind
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, ... Citește mai mult Un alt miracol al toamneiCoboară amețitor, în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EXIȘTI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Exiști în privirea mea, În afara privirii mele, O mână invizibilă- gândul, Nimic nu este departe, m-ai primit în grădina secretă a sufletului, nu te temi, asta îmi dă forță, exiști cum există natura, astrele, sunt raza de neoprit a iubirii. Prizonierii aceluiași
EXIŞTI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383706_a_385035]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EXIȘTI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Exiști în privirea mea, În afara privirii mele, O mână invizibilă- gândul, Nimic nu este departe, m-ai primit în grădina secretă a sufletului, nu te temi, asta îmi dă forță, exiști cum există natura, astrele, sunt raza de neoprit a iubirii. Prizonierii aceluiași duh fără margini
EXIŞTI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383706_a_385035]
-
Când ne plimbam Sub colț de lună ... ” Este evident faptul că aceste versuri melodioase demonstrează un real simț poetic, întocmai ca și precedentele. Cu sigurantă, unele dintre cele mai frumoase versuri din întregul volum sunt următoarele: “Am poposit în trunchiul privirii tale Ca luceafărul unui semizeu.” (“În tine și prin tine”) Alături de poemele de dragoste, apar și sensibile versuri în care Marius își exprimă iubirea față de copilul său: “M-ai lăsat, stăpâne ceresc Pe perna Ta să dorm. Mi-ai dăruit
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
zile când, absolut întâmplător, domnul Francu își văzu soția moșmondind la niște valize ceva mai mari decât o ladă de zestre, întrebă candid: - Pleci, undeva? Faptul că doamna Cleo nu a explodat și nici nu l-a ars cu flacăra privirii se datora unei nemărginite iubiri și, mai ales, înțelegeri, față de bunul ei soț, un tip absolut nostim, care semăna cu un ursuleț de pluș. Mă rog, un ursuleț de pluș purtător de portofel dolofan! - Dragă, dar am vorbit doar! Plecăm
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]
-
mă trag. Lansarea unei cărți scrise cu atâta simțire despre Bucovina și, în particular, cu multă aplecare spre Câmpulungul Moldovenesc, este un moment rarisim, de sărbătoare. Autorul volumului „Dor de Bucovina” este născut, educat și trăit - dacă ne permitem o privire pe verticala hărții țării - aproape de extremul sud, în Oltenia, la Slatina. La capătul nordic al aceleiași linii imaginare, în Bucovina, domnul Marian Malciu a poposit pentru prima dată, acum doi ani, cu prilejul lansării unei alte cărți a domniei sale. Manifestarea
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
acestui OM deosebit de sensibil și de prietenos. Rămân cu frumoasele amintiri din cele două întâlniri de la Câmpulung Moldovenesc și cu cele opt cărți dăruite de familia Sfarghiu, citite cu drag și cu viu interes, pe care le voi mângâia cu privirea ori de câte ori gândul îmi va pleca pe acel tărâm de basm în care am cunoscut acești oameni minunați. O rugăciune și o lumânare aprinsă, în locuri sfințite prin harul Domnului, vor fi mereu semnul respectului ce i l-am purtat și
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
Și-ndata îi simți adânc văpaia Lăuntric mistuind fără temei. -Aș mai citi în nopți cu filomele La umbră lunii stihuri mlădiate Aș mai visa sub bolta grea de stele Și în mirosul pur de roze coapte... Aș mai- nalta privirea odihnita Spre soarele strălucitor de ros Dar mă așteaptă clipă rostuita Ca să însemne trâmbiți de cocos Dar mă așteaptă dimineață treaza Când să mă frec la ochi va trebui M-așteaptă rațiunea ce veghează Ca zborul meu să-nceapa într-
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
deveni certitudine: veverița e cea care a făcut capăt pampoanelor! Pentru a se lămuri de acest lucru, luă o scară de la podul cu fân, o sprijini de copac, se sui cu frică în pom, până ajunsese la scorbură. Aruncă o privire înăuntru. Nu vedea nimic. Atunci a dus mâna în scorbura adâncă, până a dat de ceva inventar al veveriței. Acolo, degetele fetei au atins ceva mătăsos la pipăit. Când a scos acel lucru, ce credeți că a fost? Unul din
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SOARELE ÎNSERĂRII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă cuprinde din cap până în picioare soarele înserării. Cu o privire rapidă, iscoditoare sculptează energia. Aleargă pe scările întâlnirii cu vibrația. Farul atenției îl sărută auriu cu dor dospit de vreme. ,,Bine te-am regăsit, lumina mea!’’ intonează radios muzica unui surâs. Și sunetele selenare se unesc în tantre sub cheia
SOARELE ÎNSERĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383762_a_385091]
-
viața unui bărbat! Se iubeau! Criști era foarte fericit. Privea cu încântare la frumusețea lui Carmen. Când aceasta nu se machia, fața-i cu ten proaspăt era atât de dulce! Ochii ei luminoși ascundeau sub genele lungi, atât mister! Când privirea ei limpede se îndrepta spre față să, Criști se simțea puternic și plin de viață. — Iubito! voi fi al tau până la moarte. Mi-am iubit soția, e adevărat, dar că orice iubire și asta a luat sfârșit. Dar cu tine
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului FRUMOASĂ... Frumoasă ești, precum erai, Icoană ruptă dintr-un rai De cine și de când nu știu, Când mă privești parcă-s mai viu Și mai poet în tot ce spun, Privirii tale mă supun Cum se supune gândul meu În fața unui curcubeu Și alții te privesc din jur Și aerul parcă-i mai pur Când trec agale pașii tăi- Lumină arsă în văpăi... Mi-e dor de tine nu-știu-cum De parcă te-
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
tine-ntâlnesc, să-ți caut, să-ți aflu iubirea, mireasma de suflet, să-i liniștesc! Învrednicește-mă Doamne, în vreme de mari încercări, să rezist, să fac față, să pot în suflete triste să aduc alinări! Învrednicește-mă Doamne, în privirea pierdută a unui copil să citesc, să aflu soluții, să-l ating, zâmbetu-i dulce nu mai fie umil. Referință Bibliografica: Învrednicește-mă, Doamne ! Olguța Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor
ÎNVREDNICEŞTE-MĂ, DOAMNE ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383783_a_385112]
-
de la părinți am avut ajutor, o rudă a tatălui meu cu o funcție frumoasă, m-a ajutat. Coșmarul vieții mele, , cea care mi-a distrus legătura de suflet cu mama, este o cunoștință a noastră comună. Carmen mirată, îi aruncă privirea întrebătoare, dar parcă însoțită de teamă. Lui Carmen nu-i plăceau complicațiile. Atât de tânără dar cu o experiență să zicem, vastă, în probleme încurcate. Avea ea destule ale ei, nu ar fi avut chef să asculte. Dar cu Emilia
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383749_a_385078]
-
probleme încurcate. Avea ea destule ale ei, nu ar fi avut chef să asculte. Dar cu Emilia nu se putea juca, așa că se făcea că ascultă cu interes. Dar, auzind numele ce apăru în discuția deschisă de Emilia rămase cu privirea ațintită spre ea și cu urechile atente. Așadar, ea, această doamnă avocat, Moga Delia, ea mi-a nenorocit mama. Începu să povestească, desigur ascunzând viciul mamei. Carmen jubila! În sfârșit cineva care să o vorbească de rău pe sclifosita de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383749_a_385078]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > SINGURA VINĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai risipit privirea-n portativ Cu ochii tăi adânci de fica ploii Și-arând în gânduri timpul relativ Ai încolțit semințele nevoii . Și-ai prăvălit de sus cerul senin S-adapi speranțele să prindă viață Punând o picătură de venin Aprofundezi senzația de
SINGURA VINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383786_a_385115]
-
timp îmi doresc un serviciu mai puțin stresant. Mi-a plăcut anunțul dumneavoastră. S-au înțeles să se vadă. A doua zi, în cabinetul Deliei, sosi o tânără, decent îmbrăcată, cu ochelari de vedere ce îi ascundeau culoarea ochilor și privirea directă, părea o tânără serioasă aflată poate în derivă. I-a întins Deliei o hârtie, o recomandare, mai bine zis o caracterizare de la fostul loc de muncă. S-au înțeles foarte bine. Chiar dacă salariul cerut era puțin cam pipărat, Delia
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
curând și răceala ultimei clipe va îmbrăca în gri orizontul unei vieți. (Ascunde frunzele în haină.) E mai bine așa. Nu vor vedea alte frunze durerea primelor despărțiri. (Din nou liniște.) Trăiesc într-o lume a oglinzilor. Unde îmi întorc privirea observ un chip. Copacul are chipul lui, banca pe care stau vorbește despre un alt copac și o altă pădure, despre o altă toamnă și secunda ei. Eu mi-am căutat oglinda în frunza toamnei și frunza mi-a răspuns
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
soarele hotărâse că are dreptul să doboare astăzi limita de temperatură suportată de tereștri. Sudoarea curgea pe fața lui, batista era deja udă, nici nu o m-ai putea folosi. Ce e cu căldura asta, a înnebunit și soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire printre genele strivite să-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
Sudoarea curgea pe fața lui, batista era deja udă, nici nu o m-ai putea folosi. Ce e cu căldura asta, a înnebunit și soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire printre genele strivite să-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful de pe stradă. Trecătorii priveau, întorceau capul zâmbind: ce l-o fi năucit, soarele sau
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
Îi puse la nas și brusc bărbatul sări drept în picioare. Privi în jur buimăcit, ar fi dorit să întrebe pe cineva, ce se întâmplă cu el, unde se află acum, dar, nici o făptură nu se vedea în apropiere. Ridică privirea spre cer, amintindu-și parcă că a privit acolo ceva timp în urmă. Așadar memoria sa era neatinsă. Dar pe cer, doar un nor de o culoare neobișnuită, se lățea văzând cu ochii. Apoi el simți că îi este frig
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
maestro Eugen Doga „A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit’’... (Ioan 11) „Eu caut muzica ce nu se aude, la fel cum o ascultam pe mama care mai mult vorbea cu ochii. Te țintea cu privirea și putea privi minute întregi, fără să clipească. Din ochii ei veneau romane întregi, simfonii, trăsnete, descărcări electrice cerești, mângâieri, dar și dulci reproșuri. Aceasta este muzica!” -mărturisește Eugen Doga http://vimeo.com/101160330 Maestro, anterior noi toți aceia care
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
care, jucându-se alege un obiect, sau altul, dorește să se joace într-un anumit fel și nu așa cum i se spune. Ori, poate sta pur și simplu să” mediteze” liniștit într-un colțișor din foișorul de joacă, orientându-și privirile la o jucărie și nu la alta, despre care s-ar presupune de către un părinte că ar ’trebui’ să-l atragă mai mult. În copilași deja se dezvăluie substanța de natură cosmică, din ei poate crește sămânța genetică ce la
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]