3,972 matches
-
prin manechinele ce tind a Înlocui vechile vedete etc. etc. Dacă În lumea „artei croitoricești și a modei” succesele sau eșecurile sunt iute și exact sancționate de piață și de opinia mediatică, În arte acest lucru, se știe, e mai problematic, mai „confuz” și, oricum, cere o durată, un timp care uneori e capabil să Înfrângă brutal sau să detracheze voințe redutabile. Ultimul model, În ce mă privește, Îl iau din celebra școală impresioniastă franceză, cu creatorii ei mari și cunoscuți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai ne-inhibat, cu adevărat liber, se află În cărțile mele de ficțiune. Am vorbit mai sus, pe larg, despre libertate și-mi arătam preferința nu pentru cea socială - element important, esențial, al contemporaneității și al Întregii ei istorii și problematici -, ci pentru cea individuală, interioară, cea, În definitiv, aptă de creație. Tot În aceste pagini, În alte volume, vorbeam despre „sinceritate” și afirmam că ea este doar apanajul celor „profesioniști ai ei!”, scriitorii rutinați și Înzestrați cu talent, ei vor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al treilea, Animale bolnave, fapt ce mi-a dat de gândit în sensul că publicul și chiar critica de vârf nu aprecia sau nu era pregătită pentru construcțiile mari, epice, ce evacuau „socialul” din prim-planul acțiunii și din cel problematic. Or, într-adevăr, și înainte de război, marea epocă de fundare și înflorire a școlii naționale de roman - cu marcată întârziere față de culturile occidentale! -, doar romanul cu o clară amprentă socială sau cronicile istorice se bucurau în primul rând de atenția
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ce știu că un „mare talent” ca Nichita e întovărășit de „amici” de tipul lui Chibici Râmneanu al lui Eminescu, inși din aceeași generație biologică, tovarăși de libațiuni la birturi de categoria a doua, visând, probabil, „zorii” unei celebrități din ce în ce mai problematice... Antipatică, nu știu exact de ce, poate că venea din „activul UTM” sau pentru că se ocupa cu „treaba” doctrinară, ce nu avea legătură cu literatura „pură” etc. Dar antipatia noastră s-a accentuat când am aflat printr-o indiscreție a unuia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
colții - a celor oficiali, dar și a unor „particulari”, amici sau foști amici! Și e adevărat că nu am prea multe răspunsuri la această întrebare care nu obosește de a mă „vizita ciclic”, eu, care în multe alte situații mai problematice găsesc cu o aparentă ușurință răspunsuri și soluții! E, de altfel, una dintre întrebările cele mai vechi, mai „simple”, dar și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și al momentului, apropierea de țările libere occidentale, creându-și relații, platforme economice și oameni potriviți, dovadă poziția lor astăzi ca membri ai comunității europene și cu un sistem administrativo-economic mult mai apt de a face față acestei noi și problematice situații. Un drum singuratec, al unui om care a înțeles greșit aderența largă pe care i-au creat-o actele sale pozitive și, mai ales, poziția din vara lui ’68, prin refuzul hotărât al României de a invada Cehoslovacia alături de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
altora, cu mai puțin geniu, de origini și de „mizeria țării și a românilor”, a prins în acești ultimi ani forme penibile, care ascund prost un conformism „pe dos” sau un oportunism, pecuniar adesea, explicabil poate, dar nu mai puțin problematic! Noi nu judecăm pe nimeni, deși am fost adesea judecați în pripă și cântăriți cu „greutăți false”, am oroare de orice postură judiciară cu nobila excepție a „magistraturii critice”, când ea e făcută cu „amor de literatură” și cu respect
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se reclamă în mod diferit (și nu fără contradicții) fie din trecerea lui pe acolo, fie din cuvântul lui. Există mai ales musulmani care recunosc calitatea lui de profet, dar nu și de Dumnezeu întrupat om. Coexistența a devenit mai problematică, trecerile dintr-o parte în alta de asemenea. Iată de ce călătoria înspre capătul urii, întreprinsă de un drumeț aparținând în egală măsură ambelor maluri nu s-a putut efectua fără întreruperi. Îți poți păstra candoarea intactă, asta nu înseamnă abolirea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mulțime de lucruri pe care ni le dăm drept cunoscute și pe care, în realitate, nu le cunoaștem, deosebind aparițiunea lucrurilor, numenele, de însăși lucrurile, fenomenele; și arătând că cele dintăi, în care intră și Dumnezeu, sunt pur și simplu problematice și nu putem zice nici că există, nici că nu există. După el, ființa aceasta ideală nu e decât o iluziune naturală și e imposibil a i se proba în chip rezonabil existența. După această filosofie destructivă Kant elaborează o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dorind să arate că războiul pornit de turci asupra sa îi dă prilejul a lupta pentru eliberarea coreligionarilor săi, punând astfel în deplină aplicare politica inaugurată de Petru cel Mare, - scria A. D. Xenopol într-un amplu studiu consacrat acestei problematici -, publică un manifest în care arată că Poarta, urând religia ortodoxă, i-a declarat război, pentru că ea a sprijinit cauza dizidenților în Polonia și că dominarea lor cea barbară caută să arunce în marea nelegiuirii și corpul și sufletul creștinilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai calmă: retragerea armatelor noastre se oprise aproape de Focșani; în mijlocul epidemiilor și al unor greutăți fără nume, armata și țara se reculegeau treptat, treptat; în Rusia izbucnește revoluția. Țarul este detronat, armatele se dezorganizează și concursul aliaților noștri devine din ce în ce mai problematic: generalul Mossoloff este rechemat și domnul Poklewsky-Koziell revine la post: la noi, Guvernul de colaborare ia locul Guvernului liberal, iar la Ministerul de Finanțe vine domnul N. Titulescu. Guvernul ia măsuri întinse de evacuare: orașul Kerson este desemnat ca reședința
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Facultatea de Medicină din București. Cum "despre morți se vorbește numai de bine" nu voi comenta cauzele Întârzierii susținerii. Nu puteam depăși ordinea partinică instituită În laborator. În perioada respectivă susținerea publică a tezelor de doctorat, În București, era foarte problematică. Ea trebuia să se facă În prezența și cu votul a minimum două treimi din membrii Consiliului profesoral. Or bucureștenii erau prinși În fel de fel de acțiuni și susținerea tezei se amâna din lipsă de forum. Nimeni nu era
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
căcat", adicătelea inasimilabilă dispre orificiul guraliv al Sinecdoacei Totalitoante. Ceea ce nu înseamnă că în mini-eseuri, în "gândemele desferecate", în "ghiveciurile moldovinești", nu o călăream pe Madam Rigoarea Hermeneutică și nu-mi aduceam pițuliana contribuție, oricât de modestă, la dezghiocarea cutărei problematici din ograda științelor umane, ca un telectual de soi aparte, capace, la o adică, să scrie și lung: teză doctorală, articol de specialitate, prefețe și alte notule, străbătute totuși de "horror unitatis". Și azi mai cred că "small is beautifull
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară a vieții lăuntrice, problematice. ... Expresionismul se manifestă în creația unei lungi serii de artiști germani ca O. Kokosehka, W. Kandinscky, P. Kllee, E. Munch, G. Benn, G. Trakl, F. Werfel, E.Tofler, E. Brecht, R. Wiene, F.W. Murton, F. Lang etc. La această
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1513, spune el, oferă o perspectivă fascinantă asupra circumstanțelor, atât morale, cât și materiale, în care Machiavelli a scris Îl Principe. Totuși, după Connell, cu toată atenția de care s-a bucurat scrisoarea lui Vettori, natura textului în sine rămâne problematică. Spre deslușirea unei asemenea enigme se focalizează în cartea prezenta Connell. El afirmă cu siguranță că, în ciuda descoperirii și publicării ei în anul 1810, scrisoarea nu a avut niciodată parte de o ediție critică, de o cruces și, de aceea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secretarului florentin. Printre altele, scrisoarea oferă o perspectivă fascinantă asupra circumstanțelor atât morale, cât și materiale în care Machiavelli a scris Îl Principe. Totuși, cu toată atenția de care s-a bucurat scrisoarea către Vettori, natura textului în sine rămâne problematică. Descoperită și publicată pentru prima dată în anul 1810, scrisoarea nu a avut parte niciodată de o ediție critică propriu-zisă, de o cruces și, de aceea, problemele pe care textul le-a impus au condus la apariția ipotezei că, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoric explicit și care, prin urmare, merita să fie probat de istoricii intelectuali și sociali care au profitat cu întârziere de provocarea pe care o conținea 50. Dacă legătură Părinților Fondatori ai Statele Unite cu antichitatea clasică a fost mult mai problematică decât am fi crezut, de același tip au fost și legăturile dintre republicile medievale italiene pe care aceștia le-au studiat folosind mai curând concepte moderne precum: interesul, munca laborioasa și reprezentativitatea, decat exemple strălucitoare de virtute civică. Dacă vreunul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
numește "ludicul exacerbat al poetului", dublat însă de "destule contexte de severă observație socială, relatări artistice ș.a." În întreaga sa desfășurare eseistică, Dan C. Mihăilescu este preocupat de "citirea cuplului", interesat fiind nu de "eludarea cazului", cât de "deschiderea evantaiului" problematic al vieții celor doi, pe care scrisorile îl iluminează cu prisosință, întrucât "această carte debordând de viață, entuziasme și tristeți, de-o fatalitate soră cu norocul și moartea [...] nu propune nimic nou la modul zguduitor. Ea adaugă, nuanțează dar, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
element necesar al unei filosofii a culturii". Studiul, datorat doamnei Geta Deleanu, didactic și schematic, nu aduce nimic nou în dezbaterea acestei chestiuni, a culturii și civilizației în conștiința filosofică eminesciană, dar este o decentă punctare tematică în dezbaterea unei problematici mereu actuale în cercetarea operei marelui poet, utilă celor care se apropie acum pentru prima dată de ideile filosofice eminesciene (sau, mai ales acestora), adăugând într-o tratare rezumativă, o pagină de evaluare pozitivă a publicistului de la Timpul, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
marilor clasici, noile lecturi impunând, prin deplasarea unor accente, un Eminescu relativist, demitizat? Sau sperăm că, prin asaltul interpreților, un "nou Eminescu" se va ivi?" Din toate aceste motive "o istorie a eminescologiei, mereu ademenitoare, obligă la chestionarea acestui pachet problematic /problematizat, fără a ne slei curiozitatea". Adrian Dinu Rachieru nu își propune să scrie această istorie a eminescologiei, dar oferă câteva repere esențiale de urmărit într-o viitoare posibilă istorie. În acest sens, capitolul " Problema Eminescu" un război imagologic se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
operă și om". Cât despre publicistica tăioasă a gazetarului, care nu a făcut politica nici unui partid, Adrian Dinu Rachieru avertizează în deplină cunoștință de cauză: "Textele eminesciene, justificate în epoca lor, solicită pentru o corectă evaluare chiar imersiuni în hățișul problematic al epocii; ele nu trebuie citite prin lentila problemelor și litigiilor pe care momentul nostru le ridică" (subl. aut.). Adăugând: "Justificarea lor istorică (a articolelor din presă, n.n., Ct.C.) n-a exclus, din păcate, manipularea postumă. Prea adesea, gazetăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului în care "visul devine la nivel narativ modul de organizare textuală" (se emplifică prin nuvela Sărmanul Dionis). Tot în zona problematicii filosofice în gândirea eminesciană, se oprește asupra alternativei Ființă/Neființă, așa cum apare în "viziunea arheului eminescian" ("Principiul Ființei/Neființei, ca principiu al Identității, cu nume eminescian de Archaeus, ia în poezie chipuri de eroi lirici, purtători de ontos"). Se continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
bunăoară, pe care exegeții operei eminesciene le preiau de-a gata, eludând eforturile editorilor de a recupera, in integrum, un fond ideatic asupra căruia editorul stăruie în cadrul aparatului de note etc. Aurelia Rusu pune în discuție acum, tranșant, asemenea aspecte problematice în timp, care au dat bătaie de cap îngrijitorilor de ediții. "În volumul Opere, IX Istorice, am reunit scrierile și traducerile tipărite în timpul vieții și din manuscrise 23 de caiete și miscelanee tangente; studii și notații, argumente, pe cât arhivele puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dacă vin la cabinetul de asistență psihopedagogică, colegii îl pot considera cu tulburări (,,nebun”). 7. Care sunt problemele cu care elevii vin la cabinet de obicei? De regulă, elevii vin la cabinet pentru următoarele probleme: autocunoaștere și dezvoltare personală, comportament problematic - acasă, la școală: conflicte, violență, minciună, furt, Adhd, etc, probleme sentimentale, organizarea timpului, managementul învățării, timiditate, probleme de relaționare: elev - elev, elev - cadru didactic, elev - părinte/familie, orientare școlară și profesională, separarea părinților, consum de tutun, alcool, droguri și altele
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1847]