18,757 matches
-
mai 2022, se adaugă și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, respectiv persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul. Cu alte cuvinte, potrivit normelor procesuale precitate, soțul, fostul soț, ascendenții și descendenții în linie directă, frații și surorile suspectului sau inculpatului, precum și (ca urmare a publicării deciziilor instanței de control constituțional precitate) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, respectiv persoanele care
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
Așadar, Curtea reține că, prin aceste reglementări, legiuitorul a urmărit să ocrotească sentimentele de afecțiune pe care soțul, fostul soț, ascendenții sau descendenții, frații și surorile suspectului sau inculpatului le pot avea față de suspect sau inculpat. ... 14. Scopul normei procesual penale precitate îl reprezintă păstrarea unui echilibru între interesul public de a exercita în mod eficient acțiunea penală, pe de o parte, și menținerea armoniei căsniciei, a relațiilor de familie cu persoanele enumerate limitativ în text, pe de altă parte
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
este încă conturată bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, iar procurorul nu a dispus încă continuarea urmăririi penale față de acea persoană, Curtea nu poate reține că, în această etapă procesuală, s-ar naște vreo dilemă morală care l-ar împiedica pe martor să dea declarație sub jurământ. De altfel, obligația de a da declarație într-un proces penal constituie o îndatorire civică, de interes public, iar dreptul de a nu
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
public, iar dreptul de a nu depune mărturie constituie o excepție de la o astfel de îndatorire și de aceea un asemenea drept, când este recunoscut, poate fi supus unor limitări/condiționări în ceea ce privește categoria de beneficiari ori etapa procesuală vizată. ... 23. Mai mult, Curtea reține că, în măsura în care procurorul nu respectă exigențele art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, atunci, în cazul emiterii rechizitoriului, suspectul devenit inculpat poate supune cenzurii judecătorului de cameră preliminară verificarea
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
fie supuse unor acuzații penale fără o minimă verificare a susținerilor, din care să rezulte atât existența faptei, cât și bănuiala rezonabilă că respectivele persoane au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. ... 25. Cu referire la dispozițiile din legea procesual penală care permit refuzul membrilor familiei celui acuzat de a depune mărturie, instanța europeană a stabilit, în Hotărârea din 24 noiembrie 1986, paragraful 30, și, respectiv, Hotărârea din 19 iulie 2012, paragraful 41, pronunțate în cauzele Unterpertinger împotriva Austriei, respectiv
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
care le consideră optime pentru concilierea acestor interese. Așadar, câtă vreme nu se poate reține o interferență în viața de familie a martorului, în etapa urmăririi penale in rem, Curtea constată că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, norma procesuală penală criticată nefiind contrară dispozițiilor constituționale ale art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată. ... 27. Totodată, referitor la principiul egalității în drepturi, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Aplicând aceste considerații de principiu în speța dedusă judecății, Curtea reține că pretinsul caracter discriminatoriu al normelor procesual penale criticate este lipsit de temei. ... 28. De asemenea, Curtea nu poate reține că dispozițiile de lege criticate prezintă elemente de imprecizie. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală îndeplinesc
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
și ale art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan Laurian Elvireanu într-o cauză aflată în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neclare, imprecise și neprevizibile în ceea ce privește condițiile de regularitate a rechizitoriului, criteriile în funcție de care, în concret, trebuie efectuată verificarea regularității rechizitoriului, precum și legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, obligațiile judecătorului
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
că normele procesual penale criticate sunt neclare, imprecise și neprevizibile în ceea ce privește condițiile de regularitate a rechizitoriului, criteriile în funcție de care, în concret, trebuie efectuată verificarea regularității rechizitoriului, precum și legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, obligațiile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce privește sancționarea, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii. Susține că principalul destinatar al normelor care reglementează procedura de cameră preliminară, în
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
penale diferite, înțelesul normelor care reglementează procedura de cameră preliminară este diferit și chiar contradictoriu. De asemenea, sunt diferite și „condiționalitățile, criteriile și exigențele“ de verificare a regularității rechizitoriului și de verificare a legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, care garantează respectarea drepturilor constituționale, a normelor convenționale și a principiilor fundamentale ale procesului penal. Consideră că sunt aplicate „standarde“ diferite în ceea ce privește garantarea respectării drepturilor constituționale, a normelor convenționale și a principiilor fundamentale ale procesului penal. În
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
având următorul conținut: – Art. 54 lit. a) și b): „Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;“; ... – Art. 328 alin. (1): „(1) Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
justiției, cât și prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că ceea ce a determinat ridicarea acesteia este faptul că, în opinia autorului, normele procesual penale criticate sunt interpretate și aplicate diferit, de la caz la caz, de către judecătorul de cameră preliminară, care, potrivit criticilor formulate, clarifică înțelesul dispozițiilor legale criticate prin raționamente de natură să substituie normele juridice. Astfel, se susține că, în
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 37. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție, însă, potrivit încheierii de sesizare, se poate decela opinia părților în această privință din poziția lor procesuală, așa cum rezultă din motivarea acțiunii și a cererii de apel, precum și a apărărilor formulate în cauză. ... 38. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au formulat
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
impune a fi făcută este aceea că, în absența unei definiții legale specifice, noțiunea de „chestiune de drept“ la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate primi un alt înțeles decât cel comun din dreptul procesual civil român, în acord cu prevederile art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 58. Mai mult decât atât, însuși preambulul actului normativ ce constituie
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
măsurilor de protecție subzistă. ... 114. Aceasta este, așadar, rațiunea reglementării cuprinse în art. 49 din Legea nr. 217/2003, normă care conferă agresorului dreptul de a solicita instanței revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. ... 115. O atare reevaluare, în acest cadru procesual, a raporturilor dintre părțile implicate în acest mecanism pentru a stabili necesitatea menținerii ordinului în aceleași condiții în care a fost dispus nu poate determina însă repunerea în discuție a celor statuate prin hotărârea judecătorească definitivă de instituire a acestora
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
există niciun impediment pentru ca norma să fie aplicată prin analogie și în cazul cererii de înlocuire a măsurilor, în lipsa altei reglementări distincte aplicabile, având în vedere că soluționarea unei cereri cu un astfel de obiect necesită aceleași garanții procesuale care derivă din citarea părților implicate, a unității de poliție care a pus în executare ordinul (și care, la cererea instanței, ar putea furniza informații cu privire la comportamentul agresorului pe parcursul punerii în executare sau, după caz, al supravegherii
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
dreptul la introducerea părții responsabile civilmente doar „la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile“, neacordând posibilitatea introducerii din oficiu a acesteia, iar noțiunea de „parte îndreptățită“ este neclară, intrând în conflict cu prevederile constituționale invocate. De asemenea, susțin că normele procesual penale criticate sunt în contradicție cu prevederile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie și ale Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România. ... 6. Judecătoria
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va examina dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării instanței de contencios constituțional. ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
constituționale în raport cu criticile formulate. ... 14. În considerentele deciziei precitate, Curtea a reținut, printre altele, că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni, prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și a obiectului, precum și din perspectiva apărărilor formulate (paragraful 15). ... 16. Curtea a reținut, totodată, că formularea cererii de constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același timp luând naștere și contraacțiunea (de apărare) a
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, în condițiile art. 21 din Codul de procedură penală, „la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile“, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din același act normativ. De asemenea, potrivit legii procesual penale în vigoare, atunci când exercită acțiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, în condițiile alin. (1) al art. 21, cu respectarea termenului menționat. Curtea a constatat că, prin introducerea sa în
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
art. 21, cu respectarea termenului menționat. Curtea a constatat că, prin introducerea sa în cauză sau datorită intervenției sale în proces, „persoana“ responsabilă civilmente devine „parte“ în acțiunea civilă din cadrul procesului penal și, în această calitate, dobândește, implicit, drepturile procesuale inerente contraacțiunii pe care o are inculpatul cu privire la acțiunea civilă din cadrul procesului penal, așadar ea poate invoca orice probe existente în dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretențiile părții
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii, aceasta cumulează două calități procesuale: calitatea de parte vătămată și calitatea de parte civilă. Aceste două părți ale procesului penal se află însă într-o situație identică, și anume în situația de persoană lezată în drepturile sale prin săvârșirea infracțiunii, ceea ce justifică existența „interesului
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]