3,998 matches
-
Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Justiției. Direcțiunea generală a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. 83 Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, în Buletin informativ, nr. 2-4, Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
populare, de apropriere și edificare a unor noi zone. Dar, odată cu stagnarea sau scăderea economică și demografică, ideea de colonizare Își pierde legitimitatea, astfel Încât edificarea nu mai este un scop, ci devine un punct de plecare. Philipp Oswalt, arhitect și publicist german, inițiatorul proiectelor ― , vorbește despre noțiunea de postarhitectură și pune În discuție modul În care este perceput ceea ce deja există și cum poate fi el utilizat, convertit sau chiar eliminat. În același timp, În contextul unui regres evident al multor
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: "Abia în zilele noastre avea să se vadă că nu Sainte Beuve, nu Taine și nici cu atât mai puțin Brunetière fusese esteticianul și criticul secolului XIX francez ci "publicistul" Baudelaire." Cel de-al doilea studiu, Baudelaire în literatura română, reprezintă una din cele mai pertinente contribuții pe marginea acestei teme deosebit de fertile și de incitante. Primul care s-a oprit asupra numelui lui Baudelaire a fost Titu Maiorescu. Mentorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
punct de vedere: Un "caz biografic", În jurul unui sistem critic, (Izvoare. Afinități, Delimitări, Tradiție și modernitate, Despre arta criticii - între intuiție și rigoareă, Opera (În avanscena poeziei moderne, Printre prozatori, Printre critici și eseiști, Istoricul literar, În universul literaturilor lumii, Publicistul, Himera poezieiă, Sub semnul perenității. Reținem această frază finală judicioasă: "Opera, incitantă în continuare pentru generațiile actuale, se oferă în plinătatea sa de model spiritual și moral viu, de îndemn la onestitate și probitate, la muncă susținută după criterii alese
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din vârful puterii chiar la nașterea statului român”. Fără să caut a realiza legătura dintre o știucă, un domnitor și un publicist procomunist din Republica Moldova, tindem să dăm dreptate lui Victor Stratan și să constatăm că, într-adevăr, o națiune nu se poate inventa prin eforturile, chiar de durată a unui regim politic, așa cum s-a încercat în Basarabia, nici prin proclamarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care limba română a luat-o în spațiul dintre Nistru și Prut s-a datorat tocmai excluderii acestei regiuni, pentru o lungă perioadă, din statul național român. Puși în fața evidenței identității limbii vorbite la est și vest de Prut, unii publiciști ale căror materiale sunt cuprinse în organul de presă al Partidului Comuniștilor recurg la tot soiul de falsuri sau chiar ciudate jocuri de cuvinte. Vasile Vieru arată, încă o dată, că „75,8% din întreaga populație a Republicii Moldova s-au declarat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cât și ÎNVEȘNICIREA statului Republica Moldova”. Ca un domeniu conex manualelor de istorie integrată, iată care ar fi unele dintre capitolele „Curriculumului Istoriei Moldovei în contextul civilizației est-romanice” care să fie cuprins în noile manuale (reproducem aici denumirile temelor, așa cum talentatul publicist moldovean Vasile Vieru le propune): „Tema 3.1. Crearea coaliției politico-militaro-tribală a geto-dacilor. Regatul lui Burebista și getificarea dacilor prin limba getică, prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotărâri ai luat? O, timpuri! O, moravuri!” Barbu Stefănescu Delavrancea a fost și un remarcabil avocat, iar în anul 1902 l-a reprezentat pe Caragiale într-un proces intentat de dramaturg unui publicist, Caion, care îl acuza că a plagiat drama Năpasta.. Iată un exemplu de oratorie ciceroniană: “Iaca omul, domnilor magistrați, pe care-l judecați. E complet felul lui. Nu se sfiește de nimic. Urăște pe Caragiale? Il calomniază și calomnia și-
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
-lea ne-au arătat un Eminescu al începutului de posteritate: icoana poetului era zugrăvită de ediția princeps a volumului de Poesii alcătuit de Maiorescu (Ed. Socec & comp., București, 1884; opul cuprindea 61 de poeme, dintre care 17 erau inedite), iar publicistul, pentru cei ce nu citiseră presa vremii, își expunea ziarismul său exemplar printr-o Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu. Articole apărute la Timpul în 1880 și 1881 (antologie și prefață de Gr. Păucescu, București, 1891) și prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la care este impropriu să spui că rămîi, căci e vorba, pentru a relua truismul pe care-l invocam deja, de un creator la care se ajunge. O personalitate complexă și, nu o dată, contradictorie, cu vocații paralele: poet, dramaturg și publicist, dar și cu originale încercări de a contura o viziune metafizică asupra lumii. În acest din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
interesată de totalul de adîncime al unor texte și mai puțin de statistica de suprafață, se cuvine să nu amestece indistinct și nici să substituie ilicit, cum s-a procedat uneori, pe poet, gînditor și ipostaza marcată de cotidianitate a publicistului. Constatăm conlucrarea poet-gînditor (nu doar) într-o construcție precum Egipetul, unde semnele invocate în discursul poetic dezvăluie în fond o anagramă a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a scepticismului consanguin cunoscutelor motive vanitas vanitatum și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ideolog și, dacă vreți înțelept, este să restabilească înțelesul cuvintelor. Câte nu se înțeleg azi, la noi, de pildă, prin democrație... Deci, ce înseamnă foarte pe scurt rezistență literară și, implicit, rezistent literar? Intră în această categorie toți scriitorii și publiciștii literari de orice categorie care au refuzat, direct sau indirect, tacit sau declarat, să scrie în favoarea regimului totalitar comunist. Care s-au opus, într-o formă sau alta, transformării literaturii în instrument de propagandă. Care au protestat și rezistat, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar fundamental oportunistă, iar ireversibilitatea trecea în ochii săi ca o situație poate tranzitorie, de fapt, nu același lucru se poate spune despre generația intelectuală tânără, formată sub ceaușism. Regimul a produs din plin o pătură de activiști culturali (scriitori, publiciști, cadre didactice etc.) care neavând alt orizont cultural au crezut efectiv, și mai cred poate și azi în continuare, că o altă cultură în afară de Partid, de Ceaușescu, nu există, nu poate exista. Că ea este definitivă și că rolul lor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
importantă privesc cu neîncredere și adesea chiar cu ostilitate pe omul de talent venit printre ei. Acesta are de partea sa calități mai curând iritante: o anume notorietate, numele său circulă în presă, la radio și TV, el este adesea publicist, autor sau profesor de mare audiență etc. Motive suficiente ca să umbrească, sau să devină chiar antipatic, să treacă drept corp străin etc. Partidul, pe de altă parte, are (sau ar avea) nevoie și de aceste nume de circulație, care-i
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
societatea românească în ultimele cinci decenii. Unor tineri și ei nu sunt deloc puțini , supraviețuitorii vechii generații le par depășiți, perimați, sclerozați. Cineva îi compara recent, foarte grațios, chiar cu animalele antediluviene din Jurassic Park (și este vorba de un publicist de incontestabil talent polemic, din opoziție !). Cunoaștem bine această psihologie și situație, pe care nu ezităm s-o considerăm, într-un fel, drept tragică. Valorile fundamentale, în care foștii deținuți politici au crezut și cred în continuare, sunt de ordin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
diasporei și asupra unor astfel de publicații. Ele trebuie sprijinite, inclusiv material. Și ar mai trebui să convingem pe compatrioții noștri de pretutindeni că actuala cultură română nu este numai una de poeți, eventual de romancieri și, mai ales, de publiciști dacoromâni. Ea este mult mai bogată. Are chiar și... politologi, critici, teoreticieni, comparatiști etc. Sigur: sfera lor de acțiune este, inevitabil, mai restrânsă. Dar o cultură care s-ar reduce doar la plachete de poezii (și este inimaginabil cât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cauze și condiționări istorice precise, o mare tradiție la noi. Și nici un mare prestigiu. A sta cinci, zece, douăzeci de ani, în miezul unei probleme, irită, sperie, pare multora o adevărată monomanie. Acest stil de a lucra umilește pe veleitarul publicist, îi dezvăluie incompetența și incultura, pune în umbră și chiar elimină textele improvizate zise ușor accesibile. Cultura implică și o anume dificultate și rezistență la facilitate, încă un truism, desigur. Necesar a fi reamintit totuși. Am putea da citate precise
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dat și o mare satisfacție: Uităm că, în momentul de față, în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe de altă parte, câtuși de puțin absurditatea transformării tuturor publiciștilor (și deci a întregii publicistici române), în mari erudiți, mari savanți, în șoareci imbatabili de bibliotecă. Departe de noi această idee cel puțin extravagantă. Ceea ce sugerăm pentru ieșirea din criză, în această fază de tranziție (ne-am contaminat și noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultural. De a refuza tot ce nu ține de moda zilei etc. Este foarte adevărat că regimul culturii actuale audio-vizuale, intens mediatizată, exercită o influență tot mai puternică. Dar, în definitiv, care este diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Z, să trieze definitiv valorile? Că el are dreptul (garantat și de... Constituție) să se exprime publicistic, să trieze, este indiscutabil. Dar de ce și... definitiv ? Răspunsul întârzie. Și el va întârzia, probabil, foarte mult timp... Cultură doar de poeți și publiciști ? Alături de stratificarea de bază, care cu nuanțe locale este de altfel specifică tuturor societăților din Estul Europei foste comuniste, există și o a doua, proprie, doar culturii române. Alături, deci, de cultura oficială (închisă) și cea alternativă (deschisă) cei doi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Marea Britanie și chestiunea orientală în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, acestea se împart în trei categorii: colecții de documente; lucrări contemporane evenimentelor; memorii și articole de presă. Plasate sub “punctul de vedere patriotic” și fiind scrise de publiciști “erijați ca mai întotdeauna în cei mai în măsură să scrie istoria evenimentelor contemporane”, de oameni politici, militari sau diplomați, aprecierile contemporanilor au reprezentat în permanență, alături de articolele de presă, o sursă edificatoare asupra unor inițiative ale guvernelor sau cu privire la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu se aplica însă și pentru cele rusești, flota rusă bucurându-se de libertate de navigație în orice împrejurare. La 2 mai 1833, Times titra într-un sugestiv editorial: „Sublima Poartă este mai mult decât cucerită: ea este «protejata». In opinia publiciștilor englezi, „Nicolae ar exercita, ca protector, o autoritate de care nu s-ar fi putut bucura ca și cuceritor”. Lentoarea în adoptarea unei decizii energice de implicare a Marii Britanice își găsește justificarea și în faptul că Londra era privată
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
publicistică, psihologie socială ancorată În prezent sau Într un trecut trăit intens, ar constitui, prin atitudinile și opțiunile exprimate, și un demers de căutare a identității. Are desigur dreptate, cercetătorul În științele sociale, cu atât mai mult atunci când devine și publicist, caută ancore pentru reprezentările și opțiunile sale, se plasează, se delimitează, se identifică, adică se situează, ca subiect social, În context. El are nevoie de o bază de identificare și de aceea cercetează, În jur sau mai departe, termene de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]