3,487 matches
-
așa că Luke a chemat doctorul. Ca să chemi acasă un doctor, în Manhattan, te costa cam tot la fel de mult ca un apartament de trei camere. însemna că Luke mă iubea cu-adevărat. Doctorul a stat trei minute, mi-a pus diagnosticul „răceală“ - o răceală zdravănă, o răceală adevărată, nu doar un guturai ceva mai grav - a zis că n-are ce să-mi prescrie, l-a golit de bani pe Luke, după care a plecat. în următoarele trei zile, am fost în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a chemat doctorul. Ca să chemi acasă un doctor, în Manhattan, te costa cam tot la fel de mult ca un apartament de trei camere. însemna că Luke mă iubea cu-adevărat. Doctorul a stat trei minute, mi-a pus diagnosticul „răceală“ - o răceală zdravănă, o răceală adevărată, nu doar un guturai ceva mai grav - a zis că n-are ce să-mi prescrie, l-a golit de bani pe Luke, după care a plecat. în următoarele trei zile, am fost în piuneze. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Ca să chemi acasă un doctor, în Manhattan, te costa cam tot la fel de mult ca un apartament de trei camere. însemna că Luke mă iubea cu-adevărat. Doctorul a stat trei minute, mi-a pus diagnosticul „răceală“ - o răceală zdravănă, o răceală adevărată, nu doar un guturai ceva mai grav - a zis că n-are ce să-mi prescrie, l-a golit de bani pe Luke, după care a plecat. în următoarele trei zile, am fost în piuneze. Am delirat. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și vineri ca să aibă grijă de mine. De fiecare dată când mă trezeam, era prin preajmă. Ori stătea pe un scaun la mine în cameră și mă privea, ori era în cealaltă cameră, la telefon, vorbind cu prietenii lui. — O răceală zdravănă, îl auzeam cum se tot umfla în pene. O răceală adevărată. Nu e doar un guturai mai grav. Nu, nu au ce să-i prescrie. Sâmbătă seara, m-am simțit suficient de bine ca, învelită în pătură, să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă trezeam, era prin preajmă. Ori stătea pe un scaun la mine în cameră și mă privea, ori era în cealaltă cameră, la telefon, vorbind cu prietenii lui. — O răceală zdravănă, îl auzeam cum se tot umfla în pene. O răceală adevărată. Nu e doar un guturai mai grav. Nu, nu au ce să-i prescrie. Sâmbătă seara, m-am simțit suficient de bine ca, învelită în pătură, să fiu cărată, cărată, în sufragerie. Unde Luke m-a așezat pe canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Chaquie a ezitat, după care a cedat. —Bine. Dumnezeu să mă ajute! Așa că, fără prea multă tragere de inimă, m-am dus s-o caut pe Misty. —Trebuie să ne împărțim echipele, am spus eu. Misty m-a privit cu răceală. —OK, mi-a răspuns ea surprinzându-mă. Ne ocupăm de asta acum? Așa că am luat lista cu cretinii și nebunii pe care Angela și Chaquie ni-i lăsaseră și ne-am împărțit oamenii. După ce am început să vorbesc cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-ți dai seama. Oricum, nu iei ajutor de șomaj? Am clătinat din cap. —Ei, vezi! mi-a cântat ea. Ai destui bani ca să supraviețuiești. Imaginează-ți că asta e o perioadă de convalescență, ca atunci când te refaci după o răceală zdravănă, numai că acum ai avut o răceală a sentimentelor. Iar între timp, colorează-ți puțin picioarele alea! Cât timp, am întrebat-o îngrijorată, o să trebuiască să trăiesc așa? Cât o să fie nevoie, mi-a răspuns ea visătoare. OK, OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de șomaj? Am clătinat din cap. —Ei, vezi! mi-a cântat ea. Ai destui bani ca să supraviețuiești. Imaginează-ți că asta e o perioadă de convalescență, ca atunci când te refaci după o răceală zdravănă, numai că acum ai avut o răceală a sentimentelor. Iar între timp, colorează-ți puțin picioarele alea! Cât timp, am întrebat-o îngrijorată, o să trebuiască să trăiesc așa? Cât o să fie nevoie, mi-a răspuns ea visătoare. OK, OK! A adăugat ea văzându-mi expresia tristă. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
iar copacii erau îmbrăcați elegant și marțial în promoroacă. Când am ieșit de la chioșc mi-a venit deodată rău și m-am sprijinit de un gard metalic. Eram fără mănuși, așa cum am umblat eu dintotdeauna pe timp de iarnă iar răceala metalului parcă îmi făcuse mai bine. Am stat vreun minut, două după care mi-am continuat drumul cu gând să ajung în stația de la Confecții de unde să iau autobuzul spre școală. Am mers doar vreo patruzeci de metri dar starea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de intens, o irizație foarte slabă plutea în jur. Văzu că ceața se ridicase la câțiva metri deasupra sa. Se afla un mijlocul unui gol în pâcla albicioasă care totuși îl împresura din toate părțile. Dacă n-ar fi fost răceala aceea cumplită, ar fi putut spune chiar că era bine. Vedea picăturile de apă spărgându-se peste el și apoi cum se adunau în firicele mici, ce se scurgeau pe laturi. Se simțea ca și cum se afla sub o umbrelă uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
răsunau pe dalele de piatră de pe pavaj. Deasupra lacului, ceața se îndesea cu repeziciune. În lumina lunii, deja apa părea o suprafață lăptoasă, ce fremăta în valuri mici. Deși nu bătea nici un firicel de vânt, dinspre lac se simțea o răceală puternică. De ce ne grăbim așa? întrebă Cristian Toma. Nu-mi place ce se întâmplă, spuse Ileana, trăgându-l în continuare de braț după ea. Bine, dar ce se întâmplă? se arătă mirat Cristi, mărind la rândul său pașii. Ceața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bubuie în urechi. Din moment ce, din cauza întune ricului și a ceței, ochii nu îl mai ajutau aproape de loc, trebuia să aibă toate celelalte simțuri ascuțite la maxim. Cu vârful degetelor de la picioare își scoase încălțările și rămase desculț. Sub tălpi, simți răceala umedă a pământului de dedesubt. Nu avea nici o importanță, așa se va descurca mai bine și va face mult mai puțin zgomot în mers. Ascultă liniștea din jur și din nou i se păru că aude vocea copilului. Venea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prinseră a înainta din două părți încercând să-l înconjoare. Sfera își mărea diametrul, în timp ce o concavitate eliptică lua naștere în mijlocul ei. Aceasta creștea în înălțime, începând să coboare peste el, arcuindu-se ca un pod suspendat. Simțea pe față răceala aceea de mormânt iar pe brațe i se făcuse pielea de găină. O amorțeală stranie îi cuprindea mădularele în timp ce în urechi îi pătrundea o chemare îndepărtată. Era vocea Ilenei care îl striga din mijlocul găurii întunecate. Era singură și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pună în gardă, numai că el le ignorase complet. De o bună bucată de vreme, nici una din lighioanele pădurii nu mai scotea nici un zgomot. Totul în jur amuțise, îl dureau urechile de atâta liniște. Apoi, se făcuse dintr-o dată frig, răceala aceea de mormânt se lăsase iarăși peste el. Crezuse că e din cauza faptului că are hainele ude, dar iată că nu era așa. Ce s-ar fi făcut dacă nu l-ar fi avut alături pe Calistrat? Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Gura peșterii era deschisă, simți un curent rece când ajunse în fața acesteia. Ceața nu pătrundea înăuntru. Mânat de curiozitate, Toma se opri și privi spre întunericul din interior. Încerca să zărească ceva acolo dar nu reuși să vadă nimic. Doar răceala aceea răzbătea de dincolo de intrare. Din întuneric se auzea un foșnet ca și cum ceva foarte mare se freca de pereți imediat dincolo de intrare, încercând să se târască afară. Instinctiv, Cristian făcu un pas înapoi strângând cu putere toiagul în mâini, vâlva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
d-ta, pesemne, nu știu cum devine care va să zică de este al naturii lucru ceva, că măseaua, în intervalul de conversație, de frică trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig, din cald devine că nu mai e frig, dacă nu mai e frig, va să zică că răceala se duce și vine căldura; a venit căldura, a trecut durerea... Par egzamplu (pune mână pe falcă) lucrează magnetismul... arde
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ta, pesemne, nu știu cum devine care va să zică de este al naturii lucru ceva, că măseaua, în intervalul de conversație, de frică trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig, din cald devine că nu mai e frig, dacă nu mai e frig, va să zică că răceala se duce și vine căldura; a venit căldura, a trecut durerea... Par egzamplu (pune mână pe falcă) lucrează magnetismul... arde...”. Din
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine din răceală, răceala devine din frig, din cald devine că nu mai e frig, dacă nu mai e frig, va să zică că răceala se duce și vine căldura; a venit căldura, a trecut durerea... Par egzamplu (pune mână pe falcă) lucrează magnetismul... arde...”. Din „magnetism” rezultă o plăcere inocentă a acestui personaj „tachinatul”: „Așa sunt eu; când mă magnetizez, mi-e cald... Pfu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
era atât de previzibilă, că, la descinderea din autobuz, trebuia musai să mă droghez pentru a suporta încă două-trei ore de târâș între odăile populate de păpuși muiate de căldură. Nu adusesem de la Mare ciuperci, adusesem în schimb virușii unei răceli care m-a ținut vreo două săptămâni redus pe treapta cea mai de jos a evoluției. Nu mai puteam să mă aplec din mijloc, că începea imediat să-mi curgă nasul, ca dintr-o Fontana di Trevi, dar mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
imediat să-mi curgă nasul, ca dintr-o Fontana di Trevi, dar mult mai prozaică. Jumătate din zi trecea în reproșuri că am dormit ca o vită, fără a mai găsi la orele mici din noapte inspirația din zilele bune. Răceala, dacă n-ai observat, se răsfrânge cu un fel de cruzime asupra psihicului nostru. În bucătăria rece de dimineață, pachetul de Viceroy roșii, de care nu m-am mai atins de câteva zile, își îngroașă placid pelicula de praf. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
acela era prost și nu știa, spune povestașul, și au închinat Să trăiască împăratul și vizirul, și închinând au sorbit filigeanul ca altă băutură... Venise devreme primul asalt al iernii, acela din care, de obicei, natura nu-și mai revine. Răceala își spunea cuvântul crescându-mi iritarea, dimineața flaconul indecent cu picături de nas tronând pe noptieră mă coboară pe scara evoluției spre protozoare, nu mai văd rostul de-a mă bărbieri, spăla pe dinți, da cu aftershave, dezodoriza - pentru cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
începe să dănțuiască, pocnindu-și sonor picioarele în jurul ei. Băieții cu muzica se pun să bată din palme, Viner râde și el cu ochii micșorați în fața lui cărnoasă, ea se învârte pe vârfurile degetelor în șosete, fără să mai simtă răceala cimentului, îi înfige bărbatului capul cu păr aspru în coșul pieptului. În drum s-a adunat toată mahalaua, bătrâna care servește în crâșmă, patronul cu băieții de la fierărie și geamgerie, copiii de pe stradă, bărboșii de la sinagogă, toată lumea ca la nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
tot mai aproape de pământ. Îmi căutam banca dând cu mâneca hainei în stânga și-n dreapta să pot îndepărta neaua care o acoperea. Era locul meu și mă întorsesem acolo pentru a mă regăsi. Așezat pe acea scândură înghețată, îi lăsam răceala să-mi intre în corp și speram să mă pot îmbolnăvi ca să pot rămâne singur în pat. Atmosfera din clasă mi se părea tot mai apăsătoare. Parcă nu mai eram eu. Devenisem un actor care căuta să-și spună rolul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mă strânse ușor de braț, dar m-am dat repede un pas Înapoi. ― Chiar dacă te-aș putea ierta, prietenia noastră nu va mai fi niciodată la fel. Cât despre Victor, nu-ți face probleme. Băieții ca el sunt ca o răceală. Te vindeci până la urmă. Până la urmă, mă trădase doar pentru a fi trădată la rândul ei, mi-am spus cinci minute mai târziu, În timp ce Îmi continuam drumul către baia fetelor. Bianca era evident acolo, cântărind În mână două rujuri. ― Care
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
din jur./ dorm singur/ și mă-ncolăcesc în așternut/ sunt prunc/ și sânul mamei e departe/ e amăgire tot ce-mi spui/ mă minți/ ca să mai stau cu tine/ să mă iubești și-n astă noapte./ când adormim beți de răceala nopții/ și de alte lichide tranchilizante/ mă-mbrățișezi/ și știu că bat clipa aceea în cuie/ flash flash flash/ doi tineri frumoși/ într-un pat stricat/ flash flash flash/ poze pentru părinți/ dacă ne-am căsători/ am face dragoste oficial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]