10,187 matches
-
contribui și la imaginea României ca stat membru al Uniunii Europene, dedicat respectării și promovării drepturilor omului și a valorilor democratice. În final, trebuie să recunoaștem că revizuirea articolului 21 este mai mult decât o simplă ajustare legală, este o reflecție a aspirațiilor unui popor spre o justiție mai bună și o societate mai dreaptă. Este un pas înainte spre consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și un semnal că România își ia angajamentul de a asigura că justiția nu este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reflecta asupra rolului pe care magistrații îl joacă în societate și de a redefini ce înseamnă pentru ei să servească cu adevărat interesele publice. Revizuirea articolului 132 reprezintă, astfel, nu doar o modificare a unei secțiuni a Constituției, ci o reflecție asupra viitorului justiției în România. Ea trebuie să fie văzută ca o oportunitate de a consolida statul de drept și de a garanta că fiecare cetățean beneficiază de protecția echitabilă a legilor țării. Pentru toate aceste motive, revizuirea articolului 132
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sunt: a) construcția imaginii de sine și a respectului față de ceilalți; ... b) sprijin în identificarea a ceea ce știe, ceea ce poate face; ... c) ajutor pentru stabilirea unor obiective de învățare pe care să le revizuiască periodic; ... d) încurajarea reflecției privind procesul de învățare și conștientizarea a ceea ce știe și poate face autonom. ... (3) Rolurile portofoliului individual pentru educator/profesorul pentru educație timpurie/învățător/profesorul pentru învățământ primar/profesorul diriginte/colectivul de cadre didactice care predau la clasă sunt: a) sprijinirea preșcolarului/elevului în construcția
METODOLOGIE din 30 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288100]
-
caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
în opoziție pentru a demonstra dificultatea pe care o are în a determina evidența unei anumite interpretări și, astfel, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția judecătorilor din complet asupra respectivei chestiuni de drept, asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente. ... 65. Divergența de interpretare ce există între reclamant și pârât, specifică procesului civil, nu este de natură a demonstra dificultatea acestei operațiuni logico-juridice
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
2 august 2023, paragraful 94). Art. 75 din Constituție reglementează principiul bicameralismului funcțional, introdus prin revizuirea Constituției din anul 2003. Astfel, normele de la art. 75 stabilesc competențe de legiferare pentru cele două Camere, fiecare având calitatea de Cameră de reflecție sau de Cameră decizională, în funcție de domeniul de reglementare. Așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și modalitatea de soluționare a unor eventuale conflicte de competențe sunt
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
parlamentare. Astfel, legea criticată a parcurs în mod corect, complet, regulamentar și constituțional întreaga procedură impusă de procesul legislativ. ... 31. Potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională analizează conceptul de bicameralism funcțional, referitor la întoarcerea unei legi organice atunci când Camera de reflecție adoptă un text care intră în competența decizională a celeilalte Camere, și apreciază că acesta comportă anumite situații excepționale atunci când o lege cuprinde dispoziții pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională, dar și texte pentru care Senatul este Cameră
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54). Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr.
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
care impuneau ordini diferite de sesizare a celor două Camere și a stabilit că, în măsura în care Camera ce a fost aleasă/stabilită drept decizională nu aduce modificări în privința reglementărilor pentru care ar fi trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Dacă însă această Cameră aduce modificări, atunci ea trebuie să întoarcă legea la Camera care inițial s-a comportat ca și Cameră de reflecție, pentru a decide definitiv cu
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Dacă însă această Cameră aduce modificări, atunci ea trebuie să întoarcă legea la Camera care inițial s-a comportat ca și Cameră de reflecție, pentru a decide definitiv cu privire la dispozițiile în discuție. De asemenea, prin Decizia nr. 521 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din 17 noiembrie 2023, paragraful 44, Curtea a stabilit că
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
de competență decizională a primei Camere, să aibă obligația reîntoarcerii legii, numai pentru prevederea respectivă, către prima Cameră, care va decide definitiv în procedură de urgență. În acea cauză, legea a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, iar Camera Deputaților a acționat în calitate de Cameră decizională. Curtea a reținut că autoarea sesizării de neconstituționalitate din respectiva cauză nu a criticat faptul că cea de-a doua Cameră sesizată ar fi adoptat reglementări ce țineau de competența
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
și ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale în materia principiului bicameralismului, în ipoteza în care Camera ce a fost aleasă/stabilită drept decizională - în speță, Senatul - nu aduce modificări în privința reglementărilor pentru care ar fi trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Faptul că la prima Cameră propunerea legislativă a fost supusă votului final, dar nu a fost întrunită majoritatea necesară adoptării unei legi organice nu poate conduce la concluzia încălcării
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
final, dar nu a fost întrunită majoritatea necesară adoptării unei legi organice nu poate conduce la concluzia încălcării principiului bicameralismului, ipoteza din speță fiind echivalentă, din punctul de vedere al finalității respectării principiului bicameralismului, cu cea în care Camera de reflecție respinge, prin vot, propunerea legislativă, iar Camera decizională o adoptă cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție, în sensul că votul final acordat a întrunit majoritatea necesară pentru adoptarea legilor organice. Astfel, potrivit art. 75 alin. (3) din
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
natură, schimbări climatice, explorarea resurselor naturale, investigarea mediului înconjurător, relaționare cu mediul social și natural, protejarea mediului înconjurător, atât pe parcursul programului „Săptămâna verde“, cât și după încheierea acestuia. ... Articolul 21 Modul de colectare și centralizare a rezultatelor și a reflecțiilor preșcolarilor/elevilor se stabilește de către cadrele didactice din unitatea de învățământ. Feedbackul colectat și reflecțiile/observațiile vor fi valorificate de cadrele didactice pentru a evalua relevanța și utilitatea activităților de învățare desfășurate conform scopului enunțat al programului și pentru a le
METODOLOGIE din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277313]
-
limitarea numărului de cazuri în care clienții pot răspunde la chestionar (chestionare) într-o anumită perioadă de timp, să lucreze cu seturi diferite de chestionare atunci când un client solicită din nou completarea chestionarului și/sau să utilizeze o perioadă de reflecție. În cazul în care se impun astfel de măsuri, clientului i se poate permite în continuare să efectueze tranzacția, cu condiția să se emită o avertizare în cazul tranzacțiilor în legătură cu care clientul nu are suficiente cunoștințe și experiență^9
REGULAMENT nr. 12 din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275971]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 29 noiembrie 2004], și că, pe de altă parte, nu există obligația de a solicita avizul Consiliului Economic și Social ori de câte ori propunerea legislativă suferă diverse modificări în Camera de reflecție sau în cea decizională. Art. 66 din Regulamentul Camerei Deputaților, art. 116 din Regulamentul Senatului și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 73/1993 prevăd competența Consiliului Legislativ de a aviza, la cererea președintelui comisiei parlamentare sesizate în
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
b) cadrele didactice evaluează abilitățile și atitudinile antepreșcolarilor, respectiv cunoștințele, abilitățile și schimbările de atitudini ale preșcolarilor/elevilor, prin observare, atât pe parcursul Programului „Școala altfel“, cât și după încheierea acestuia. ... Articolul 18 Modul de colectare și centralizare a rezultatelor și reflecțiilor este la alegerea cadrelor didactice din unitatea de învățământ. Feedbackul colectat și reflecțiile/observațiile vor fi valorificate de cadrele didactice pentru a evalua relevanța și utilitatea activităților de învățare desfășurate conform scopului enunțat al programului și pentru a le transfera pe
METODOLOGIE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275211]
-
art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, sub aspectul nerespectării ordinii de sesizare a celor două Camere 91. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că, în privința reglementărilor ce vizează pensiile de serviciu din domeniul justiției, Camera de reflecție trebuia să fie Camera Deputaților, iar Camera decizională trebuia să fie Senatul. Or, legea a fost adoptată cu nerespectarea acestei ordini de sesizare a celor două Camere. ... 92. O problemă similară a fost soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 235
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
care impuneau ordini diferite de sesizare a celor două Camere și a stabilit că, în măsura în care Camera ce a fost aleasă/stabilită drept decizională nu aduce modificări în privința reglementărilor pentru care ar fi trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Dacă, însă, această Cameră aduce modificări, atunci ea trebuie să întoarcă legea la Camera care inițial s-a comportat ca și Cameră de reflecție, pentru a decide definitiv cu
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Dacă, însă, această Cameră aduce modificări, atunci ea trebuie să întoarcă legea la Camera care inițial s-a comportat ca și Cameră de reflecție, pentru a decide definitiv cu privire la dispozițiile în discuție [a se vedea, în special, paragrafele 63-66 din Decizia nr. 235 din 2 iunie 2020, precitată]. S-a mai arătat, prin aceeași decizie, că instituția întoarcerii legii acționează ca un
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
avea obligația reîntoarcerii legii numai pentru prevederea respectivă către prima Cameră, care va decide definitiv în procedură de urgență. Exact acest lucru s-a întâmplat în cauza de față: legea a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, Camera Deputaților a acționat în calitate de Cameră decizională, însă a introdus și reglementări ce țineau de competența decizională a primei Camere, astfel că a întors legea la Senat, care a decis definitiv, acționând în calitate de Cameră decizională cu
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
cu frecvență redusă. Doctoratul științific constituie bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare; ... b) doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe baza aplicării metodei științifice, a reflecției sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creații artistice, asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional sau asupra unor teme de importanță practică și care constituie o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare. ... 22. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. ... 23. Consorțiul universitar reprezintă
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
bază (exprimat de profesoara americană Viola Spolin): pe scenă, important este procesul, nu succesul. Evaluarea formativă urmărește două dimensiuni: – Evaluarea cu rol de a fixa învățarea, de a o sprijini și întări, urmărind și progresul elevilor (assessment for learning) - permite reflecția asupra modului de învățare al elevilor și oferă direcții de optimizare. Pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziții și progres), cât și de fixare și consolidare a rezultatelor învățării, având o importantă funcție de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
acesteia, tipologia și rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație plastică; ● metode de evaluare specifice lecției de educație plastică sau atelierului de artă: testul, ● portofoliu, proba de evaluare practică, proiectul, evaluarea dialogată, grile de reflecție, autoevaluarea, analiza de imagine; ● demonstrarea eficienței evaluării în lecția de educație plastică. BIBLIOGRAFIE Didactica specialității 1. Ailincai, C., Gramatica formelor vizuale, Ed. Paralela 45, București, 2000; ... 2. Anucuța, L., Anucuța, P., Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timișoara, 1997; ... 3. Amabile
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]