3,182 matches
-
preocupat de detaliile antropometrice ale indivizilor cu comportament antisocial manifest și a subliniat, pe de altă parte, rolul precipitant al evenimentelor vieții sociale (Lange, 1904Ă. Gyldendal descrie, la rândul său, substratul degenerativ al structurărilor dizarmonice ale personalității și lipsa capacităților reflexive, de conștientizare a limitelor personale. Reliefând prognosticul nefavorabil al comportamentelor dizarmonice, autorul are meritul de a fi menționat că nu în toate cazurile acestea contravin normelor și legilor comunitare. Evenimentele traumatizante din anii primului război mondial au favorizat cunoașterea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normale și dizarmonice. Teoria celor cinci mari factori asigură o acceptabilă acoperire caracteriologică, în perspectiva dimensiunilor psihice. Ea este însă lipsită de structură, centrare și ierarhizare. Se presupune tot timpul că persoana e centrată de un eu, un sine (selfă, reflexiv, spontan și proiectiv, dar totul rămâne o presupoziție neexplicită. De asemenea, atitudinile, problemele și comportamentul interpersonal, atât de mult accentuate de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
volumul Contribuții. Debutul poetic are loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
două grădini înmugurite ale poetului, unde răstignirea dintâi și învierea de pe urmă alcătuiesc împreună „locuința nepieritoare” a celor ce vor veni. Realitatea poeziei lui D. începe în noaptea captivității, tulburată de ispita luminii. Spectacolul nestăvilitelor efuziuni sentimentale și retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei și adâncul din adânc) a celui ce contemplă, însetat de necunoscut
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
fiind de părere că poetul nu se cade să scrie „pe înțelesul tuturor”; în plus, „prea clarul ucide frumusețea plăsmuirilor noastre”. Și, într-adevăr, „stihul sever” al lui C. nu se remarcă prin limpezime. La fel, notațiile sale în cheie reflexivă. Cu înfloriri poetizante, silnic nu rareori până la obscuritate, el uită de propria aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
literară” ș.a. Între 1933 și 1935, scoate revista „Litere”. Sporadic a scris și articole culturale, proză scurtă, epigrame. În 1939 îi apare volumul de versuri Finister, pentru care primește, din partea Fundațiilor Regale, Premiul Scriitorilor Tineri. C. este autorul unei poezii reflexive, abstracte, de o tonalitate gravă. Călătoria, temă proprie poemelor din Finister, se înscrie în perimetrul cunoașterii spirituale și încearcă o transcendere a barierelor ce împrejmuiesc lumea opacă, limitată, o pătrundere în misterele ce nu se revelează decât, poate, în vis
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
de sensibilitate ce trăiește din mediere, și nu din frustețe și inocență, dintr-o cultură a senzației, și nu din senzația pură și diformă”. Având ca specific un dezechilibru al funcțiilor creative, „poezia livrescă se ivește în umbra celei clasice, reflexive și vizionare, destructurând nucleul ei funcțional”. După modul în care receptează „convenționalizarea poemului” și după reacția la „presiunea ideologiei literare”, poeții livrești se grupează, în terminologia criticului, în „rentieri ai convenției” și în „prizonieri ai convenției”. Obiectivul cărții nu este
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
170 2.5. Baza de date 170 2.6. Tehnicile TGT și STAD 171 2.7. Seminarul socratic 172 2.8. Tehnica plusurilor și minusurilor 174 2.9. Microgrupurile de mentorat 174 2.10. Metoda mozaicului 175 2.11. Predarea reflexivă 176 2.12. Tehnica ziarului 177 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 177 2.14. Alte tehnici de tip fishbowl 178 2.15. Grupurile de discuție tutoriale 179 2.16. Reuniunea Phillips 66 179 2.17. Tehnica grupului nominal 180
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care au ajuns să dețină expertiză; la finalul activității, fiecare dintre cursanți trebuie să stăpânească conținutul întregului text, depășind, prin aceasta, procesul realizat în învățarea părții în care a participat în calitate de „expert”. Alte tehnici de tip mozaic sunt predarea reflexivă și procedeul cursant-profesor. Acesta din urmă presupune ca un cursant să acorde asistență academică colegilor ori unor cursanți cu mai puțină experiență în domeniu (în sens originar, cursanților mai tineri). Metoda posedă dublul avantaj de a se identifica drept o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai vii în memorie, pentru dumneavoastră înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 2.11. Predarea reflexivătc "2.11. Predarea reflexivă" Predarea reflexivă (inițiată de D.R. Cruickshank) este o utilizare interesantă a metodei Phillips 66, folosind totodată avantajele micropredării. Kenneth D. Moore (1994), adaptând perspectiva autorului metodei, stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în memorie, pentru dumneavoastră înșivă în primul rând. Astfel se activează un concept vechi în literatura de specialitate (însă nu îndeajuns fructificat de practica în domeniu), anume că „înveți ceea ce predai”. 2.11. Predarea reflexivătc "2.11. Predarea reflexivă" Predarea reflexivă (inițiată de D.R. Cruickshank) este o utilizare interesantă a metodei Phillips 66, folosind totodată avantajele micropredării. Kenneth D. Moore (1994), adaptând perspectiva autorului metodei, stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp, tehnica lecturii sprijină în sensul unei instruiri individualizate; mai mult, se poate observa că multe dintre celelalte metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
necesar reflecției, examinării de profunzime. Întregul proces pune cursantul în situația de a întreprinde un întreg șir de încercări, de a construi ipoteze, de a dezvolta raționamente, de a anticipa concluziile, totul desfășurându-se simulant în mintea acestuia. Tipologia actului reflexiv este delimitată de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfel, în funcție de natura problemei asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
States and International Perspectives”, University of Notre Dame, SUA, octombrie 2006. Disponibilă online pe site-ul University of Notre Dame la URL http://www.nd.edu/~adutt/activities/documents/Veenhoven paper.pdf Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Zamfir, Cătălin. (1984). Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
erotica se menține grație unei anumite candori a mărturisirii, la care participă uneori și stângăciile de expresie. O semnificație singulară are în contextul întregii creații a poetului Anul 1840, în care se pot descifra germenii caracterelor esențiale ale poeziei lui: reflexivă, cetățenească, satirică. În tonul ei se împletesc rezonanțele profetice și de odă, vibrând de încredere, cu accentele patetice ale meditației romantice sau cu desfășurări vehemente, slujite de o ironie caustică și amară. Confruntarea dintre nădejdea care renaște mereu și scepticismul
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Dimpotrivă, rațiunea și echilibrul par a o defini cu asta e de acord și naratorul. Ea e mai degrabă un mediator, caută să împace taberele, să stabilească adevărul și să aplaneze conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază reflexivă, Brehnacea își dezvăluie (prin intermediul unui monolog interior) permanenta preocupare: aceea ca "în tot trupul publicăi" să nu se prilejuiască "cu cât mai rele și mai cumplite răscoale"39. Nu este ipocrizie, nu este poză, afectare a unui fals interes, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-a constituit în secolul al XX-lea, Galin Tihanov observa că tocmai actorii proveniți din micile culturi europene periferice, cehi, ruși, polonezi au fost artizanii noului domeniu de reflecție 50. Cercetătorul bulgar a demonstrat că la baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stomacul pe dos. Un coșmar-cros al familiei supermarket-izate Universul din MADE IN CHINA e bucățică ruptă din cartea lui Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală (Polirom, Iași, 2007): „A trecut vremea cumpărării nevinovate și lipsite de griji: iată-ne ajunși în stadiul reflexiv al consumului erijat în problemă, în obiect al îndoielii și al interogației“. Dilemele alegerii produselor sunt personalizate de Alexandru Fifea printr-un joc mimic foarte expresiv. Fifea e un actor-coardă care sa-re de la homosexualul cool și fragilizat din Fotografii explicite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mallarmeană a unei pagini de scris, a unei alte scene de investit de către spectatorul înlănțuit într-o confruntare ce are pentru el semnificații necunoscute. Oaspete, Ulise, îl asculta pe aed, ostatec, Lucain, o vede pe actriță murind. Ospitalitatea este spectaculară, reflexivă, joc de priviri întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de întâlniri, de schimburi, de amestec
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
transplantul. Allogrefele se vor recolta de la donatorul-cadavru numai după stabilirea diagnosticului de moarte clinică pe baza următoarelor criterii: absența oricărui răspuns motor sau verbal la stimulare; absența reflexelor de trunchi cerebral; examenul neurologic evidențiază pupile midriatice (peste 4 mm) și reflexive la lumină, absența mișcărilor oculare spontane, absența reflexelor corneean, oculovestibular, de deglutiție și de tuse; constatarea mișcărilor și a reflexelor spinale nu este un criteriu de excludere a morții cerebrale; absența ventilației spontane; traseu EEG plat pentru mai mult de
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
care o primiți și voi”... ceea ce pentru mine a fost foarte șocant. 7. „Cinci ani foame”. Mâncarea la Donbas în lucrarea sa despre Donbas, Radosav afirmă că „foamea și disperarea erau atât de puternic trăite de deportați, încât ele sunt reflexiv aduse în memorie”. El susține mai departe că relația deportaților cu hrana se manifesta pe două niveluri, primul fiind „obsesia de a trăi cu foamea”, iar al doilea obsesia privind „procurarea hranei”. Pentru unii, prima experiență a înfometării a început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al studiului interdisciplinar, care nu s-a dat `n lături `n a-i ridiculiza pe istorici pentru carențele lor conceptuale și pentru imprecizia terminologică `n „`nțelegerea” anumitor subiecte din istoria socială a României, nu se poate vorbi despre un demers reflexiv general, independent și protejat de abuzurile aparatului. Pe de altă parte, persistența sensurilor date de reflecția privind istoria practicată `nainte de 1989 de activiștii politic-culturali `n bagajul teoretic al multor istorici se explică prin lipsa voinței de a-și revizui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în consecință, științele socio-umane se bazează pe comprehensiune, care are loc după semnificații și sensuri. Reconstrucția metodologico-filosofică a acestor științe cere înlocuirea conceptului de valabilitate al neokantienilor 101 cu cel de semnificație, a conștiinței transcendentale cu o "conștiință de sine reflexivă", a cartezianului "eu gîndesc" cu "devenirea interioară". Corespunzător diferențierii între adevărul logic și semnificație, filosoful german impune și distincția între "explicație" și "comprehensiune". Comprehensiunea devine astfel tema centrală a metodologiei și teoriei științelor spiritului. Pentru Schleiermacher, hermeneutica este instrumentul universal
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Ioan Adam, Președinte Asociația de Astronomie ,,Sirius” NEWTON SIR ISSAC(1642-1727) Fizician, matematician și astronom englez. A descoperit legea atracției universale, pe care a dedus-o din legile lui Kepler. Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul. A inventat telescopul cu reflexive. Dacă privim apariția ,,spumei primordiale’’ în Oceanul planetar al Pământului în urmă cu câteva miliarde de ani, atunci cu siguranță astronomia a apărut în urmă cu mai mult de 10 500 - 10 000 de ani și preluată apoi și de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
în procesul de învățare de cinci factori principali: 1. caracteristicile individuale de natură fiziologică (acuități variate ale componentelor vizuală, auditivă, tactilă, kinestezică etc. și ale trăsăturilor care derivă din acestea) 2. tipul de gândire, la nivel individual (sintetică/analitică, impulsivă/reflexivă, lateralizare cerebrală drepta/stânga) 3. propriile reacții și procese emoționale (motivația, tenacitatea, simțul responsabilității, posibilitatea de a proceda după propria lor dorință) 4. preferințele de natură socială (studiul solitar sau în grupuri de dimensiuni diferite) 5. cadrul imediat (sunetul, lumina
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]