15,087 matches
-
am putea realiza ca simpli indivizi izolați. Gândiți-vă, spre pildă, la mișcări politice, umanitare etc.; c) adesea, membrii grupurilor din care facem parte ne furnizează cunoștințe și informații neaccesibile altfel. Sau, în orice caz, sunt o puternică sursă de relevanță și importanță socială a informațiilor accesate; d) a aparține unui grup sau, cu atât mai mult, la variate grupuri înseamnă siguranță și protecție față de reali sau potențiali dușmani, în general față de vicisitudinile vieții (inclusiv catastrofe naturale sau sociale); e) calitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
referă (desene, schițe, elemente ale obiectului etc.), ca putere sugestională (Dâncu, 1999). Studierea semnelor, a relațiilor dintre ele și a raportului semnificant/semnificat s-a constituit în ramuri științifice speciale, semiotica și semiologia. Dar comunicarea ca fenomen sociouman complex, cu relevanță crucială în toate sferele vieții sociale și personale, este un domeniu de studiu prin excelență interdisciplinar, transdisciplinar chiar - începând din anii ’50 se vorbește despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încărcată de afectivitate și sinceritate, prietenească, într-un fel cea adevărată). Coincidența dintre cele două tipuri este un indicator puternic al viabilității, stabilității și atmosferei tonifiante în comunități și grupuri. În acest sens, psihologilor mai ales le place să evidențieze relevanța comunicării autentice (vezi și De Visscher și Neculau, 2001), care nu contravine neapărat celei formale, dar care presupune schimburi de informație veridică, bine intenționată, în interesul tuturor participanților. Ea se suprapune într-o măsură mai substanțială deci cu cea informală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi iubit așa cum și tu iubești, teama obsesivă, în același timp, ca nu cumva relația să se termine, conștiința lipsei de control rațional și alte caracteristici au fost operaționalizate în mai multe instrumente de cercetare, dintre care se desprinde ca relevanță Scala dragostei pasionale, elaborată de E. Hatfield și colaboratorii săi (1987). Ea încorporează itemi de tipul: „Uneori nu-mi pot controla gândurile. Ele sunt obsedante cu privire la persoana lui...” și „Aș fi total disperat dacă... m-ar părăsi”. Pentru simțul comun
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Astfel, pe lângă cele menționate deja (pretenția nejustificată de măsurare a socialului, întrebări ipotetice), de mai mică importanță, trebuie relevate două foarte importante: 1) Se impută sociometriei că are ca obiect o realitate foarte perisabilă și, prin urmare, fără prea mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici, cel puțin pe baza experienței din țara noastră și cu titlu de ipoteză, că neimplicarea într-o identitate sau alta nu înseamnă cu necesitate marginalizare, ci pur și simplu că identitatea etnică nu are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile cu membrii grupului de proveniență, în adaptare și aculturație, în stima de sine și diferite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se consideră că avem de-a face cu tradiții, cu un cod moral de bază, și mai puțin cu ceea ce este opinia publică. 2) Nu orice probleme (fie ele disputate) fac obiectul opiniei publice, ci numai cele care au o relevanță, o importanță socială. Cât de bine îi stă unei colege noua rochie poate reprezenta un subiect de discuție (și controversă) printre colegi și apropiați, dar nu este o temă de opinie publică. Pentru ca un lucru să constituie obiectul opiniei publice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că, inclusiv în societățile cu o cultură politică mai redusă și cu un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persuasive auzite unul după celălalt, la care audiența trebuie să răspundă după un timp anume, apare efectul de întâietate, dar, dacă mesajele se succedă cuprinzând o anumită perioadă între ele, efectul recentivității primează. Mesajele pot varia și în funcție de afinitatea și relevanța subiectului în raport cu receptorul sau în funcție de stilul și tipul de adresare folosite. Receptorii mesajelor diferă între ei prin receptivitatea față de sursă sau mesaj, prin abilitate și interes etc. Iată de ce trebuie avute în vedere atât particularitățile emițătorului (care, probabil, vor avea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
secundar- atunci când ținem cont de toate influențele interpersonale, de grup și publice, cea mai complexă, incluzând referențialul finalităților. În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca atare de individul însuși. Construirea și dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adaptabile la fluxul de informații, trăiri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
subiecții respectivei activități. Justificarea unei asemenea atitudini se găsește în concluziile multiplelor cercetări care au demonstrat că, față de o persoană necunoscută, căreia nu i te adresezi, timpul permisibil în menținerea contactului vizual este de 1-2 secunde). Aceste funcții au o relevanță deosebită și în cadrul educațional. La rândul său, Joseph DeVito identifică tot patru funcții ale limbajului ochilor: căutarea feedback-ului (ne dorim să știm ce reacție are celălalt la ceea ce am spus); informarea celorlalți că este deschis canalul de comunicare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți, receptivitatea la ideile noi). După cum putem lesne să observăm, în ceea ce privește relevanța didactică a demersului nostru, aceasta trebuie să se constituie într-o viziune sistemică, deoarece barierele întâlnite la ambii comunicatori se află într-un echilibru al complementarității și trebuie deci să fie dezvoltate modalități de soluționare conjugate; • Barierele acceptării sunt singurele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potrivesc în relație cu alți oameni. Definesc aceste antonime un ne-grup? În demersul nostru de identificare, dezvoltare și optimizare a câmpului complex de influențe pe care comunicarea îl poate crea în jurul metodelor de interacțiune, un tip aparte cu deosebită relevanță practică îl reprezintă comunicarea în cadrul grupului. Iată de ce, în rândurile care urmează, ne vom opri cu precădere asupra unui tip special de grup, și anume echipa educațională, pe care o putem integra la limitele unor definiții ce preiau și folosesc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuminți”, la idei creative și/sau amuzante. Iată de ce, la fel de bine astfel de metode le puteam include în rândul metodelor de reflecție, de analiză, de producere a ideilor etc. Datorită importanței acestei motivații de cunoaștere în viața omului modern și relevanței acesteia în activitatea de instruire, am considerat că putem vorbi despre necesitatea unei categorii aparte de metode și tehnici. 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentătc "13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă" Marion Brady (apud Campbell, Campbell
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intrinsecă a motivului, Vlad Ciobanu sugerează și cel de-al doilea nivel al diversificării deja amintite; acela formal, care determină, pînă la un punct, chiar anumite oscilații stilistice. Expresia seacă, aproape rigidă, din lucrările mai acuzat grafice, își pierde orice relevanță - și chiar orice amintire - în spațiile subtil construite cromatic în care, concomitent cu exprimarea unui lirism spontan, dispar crispările de a spune lucruri cu orice preț importante. Chiar dacă diferită în esență, sculptura se înscrie și ea cam în același scenariu
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
prozatorului se vede mai bine și stilul, asemănător în unele privințe cu acela al lui Nicolae Breban (interesul pentru psihologia senectuții sau pentru naturile energice care se consumă în întreprinderi derizorii, utopice), se desfășoară mai liber și capătă mai mare relevanță estetică. [...] Mihai Sin face, cu liniște epică, un studiu al alienării morale și, iarăși, fără mari variații de accent, o proză de observație a mentalității sociale. EUGEN SIMION SCRIERI: Așteptând în liniște, Cluj, 1973; Viața la o margine de șosea
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
ce a fost înainte, diferențiere de material de inspirație în sensul evoluției preocupărilor momentului istoric, și de expresie în sensul capacității limbii de a se înnoi prin imagine și armonie”. Apărea acum un element nou, diferențierea, de o mai clară relevanță estetică, deși era implicat în ideea de adaptare în măsura în care și adaptarea conferea, în ultimă instanță, originalitate. Oricum, în această accepție, s. își realizează finalitatea cea mai înaltă, avută în vedere de E. Lovinescu. Altfel zis, s. literar nu este altceva
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
E.J. Brill, Leiden, 1974, pp. 520-611, și Arion Roșu, „Sur les phytonymes sanskrits dans la botanique médicinale indienne”, Transfert de vocabulaire dans les sciences, Table ronde CNRS 1984, Paris, 1987, pp. 327-329. Dr. Meulenbeld a avut amabilitatea să-mi confirme relevanța botanică a celui de-al doilea volum din Thirty-Five Years in the East (comunicare personală, 15.08.2002). 12. În text junany. Evident, este vorba despre sistemul medical musulman. 13. Medici (și spițeri) care practică medicina islamică. În mod oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
face să te gândești că nu a resimțit nici o rușine traversând zeci de kilometri În deșerturile afgane „În costumul lui Adam”... 76. După alți 35 de ani, abia ajuns În preajma piramidelor, Bolintineanu atacă mâhnit (și destul de ciudat pentru un romantic) relevanța arheologiei: „Aici ne preîmblarăm două oare prin sânul mormintelor subterane. Oriunde se lasă ochii, se lasă pe multe săpături, unde locuitorii țării și călătorii streini au săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem șacalul scobind mormintele cele proaspete (...) un simțiment
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1849). 212. Scurta aluzie la hinduism ne Îndreptățește să nu supralicităm percepția religioasă a călătorului sas. Va trebui remarcat că În volum nu apare nici o referință directă la doctrina acumulării meritelor (karma) și a „transmigrării”, ale căror consecințe au și relevanță botanică pentru gândirea științifică indiană. Ele au suscitat interesul inteligent al indianiștilor, de pildă Jean-Pierre Osier, „Un cauchemar indien: les classes végétales peuvent-elles se vider?”, comunicare inedită la colocviul internațional Penser, dire et représenter l’animal dans le monde indien
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În calitate de savant cercetător, speră să poată face descoperiri numai În mediul În care maladiile sau afecțiunile se produc. Astfel putem aprecia aliajul imposibil de scindat, În cazul lui, dintre experiența directă, sensul științei (medicală sau arheologică) și, la limită, chiar relevanța intervențiilor, care sunt vide sau improbabile În afara sistemului de cerințe (aici: orașul Lahore măcinat de epidemie). 264. Din fragment nu rezultă dacă, În cazul descris aici, cei infectați, cu asistență sau nu (și cu asistență din partea lui Honigberger sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lor și cele două laboratoare erudite din care au ieșit, masa copleșitoare de lecturi de indianistică bine filtrate și conduse de-a lungul unei expuneri științifice dintre cele mai sintetice, Încordate și lămuritoare. Cum aici nu ne va interesa decât relevanța comparației pentru SDH, comentariul nu va privi decât câteva linii de orientare, nefiind exhaustiv. Oricum, această Întreprindere lipsește, Între altele și pentru că Yoga din 1936 este una din cele mai necunoscute porțiuni ale producției lui Eliade, după 1990, fiind chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ïambhala, ghidat de un tânăr atlet alb, așa cum În epopee, calul magic al lui Gesar Îi apare În vis pentru a-l purta apoi În Ïambhala (cf. Stein, Gesar, pp. 334 și 511). Sunt multe titlurile care funcționează cu aceeași relevanță atât În 1936, cât și În 1954 (adițiile sunt mai degrabă irelevante). Cel mai probabil este ca sursa principală a itinerarului mistic către Ïambhala să fi fost și pentru Eliade venerabilul Albert Grünwedel, cel care a editat și tradus Ghidul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că l-ar fi surprins. Ele se aflau oricum În afara interesului lui teoretic pentru coincidența perfectă Între „participarea” la o ordine transcendentă celei mundane, față de care Încă mai pâlpâie solidaritatea intrinsecă cu un univers convingător depășit. Textele budiste, cu enormă relevanță pentru Înțelegerea istoriei medievale a budismului (concilii, schisme, școli și secte), care documentează spațiul dintre realizare (Într-un sens aici generic) și moarte sunt tratatele lui Vasumitra, Bhavya și Vinștadeva despre „ciclul formării schismelor”, traduse de André Bareau 1. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
istoria generală a studiilor asiatice, mult mai cunoscute sub numele de orientalism. Oricum Însă, echilibrările și coerența arhipelagului de discipline care compun primele vârste ale orientalisticii depind În mare măsură de structura, apetiturile și interesele culturilor care adoptă și asigură relevanța lor. În cultura occidentală, studiile de botanică indiană, bunăoară, datorează mult deopotrivă clasicilor clasificării botanice Începând cu Linné și până la Humboldt, dar mai ales prezenței savanților europeni În India și Asia. Roxburgh, cu Flora Bengalensis, editată de Wilkins În 1820
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]