11,123 matches
-
personaje istorice marginalizate sau de-a dreptul ignorate 164. Odată cu introducerea cursurile opționale, după 1999, s-au deschis noi oportunități pentru reînnoirea lecțiilor de istorie 165. Într-o asemenea formulă, Ștefan cel Mare putea deveni, fie și pentru un public restrâns, obiectul unui studiu intens sau, cel puțin, al unei devoțiuni speciale. Un manual dedicat, de pildă, familiarizării copiilor cu specificul județului Vaslui 166, ne demonstrează cât de puțină istorie este necesară memoriei și tradițiilor eroizante pe care ea le întreține
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deopotrivă, contingente masive de public docil, dar și actori prezenți în toate etapele unei serbări naționale. Fiecare comunitate școlară putea genera, la scară redusă, dar respectând ierarhia instituțională și prestigiile locale, o sărbătoare proprie. Astfel de experimente, destinate unui public restrâns, insistau asupra rigorii scenice și a mesajului educativ-civic. Școala a reușit să conserve în acest mod esența omagiului datorat evenimentelor și personajelor memorabile, chiar în condiții dintre cele mai dificile 135. Ambianța acestor serbări s-a dovedit extrem de atractivă, supraviețuind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Ungaria, dar manualele din aceste țări nu i-au acordat aceeași atenție. În rezumat, întregul patrimoniu al țării fusese grav afectat de stăpânirea sovietică, cu prea puțin profit pentru proprii locuitori. Aceștia trăiau, în majoritatea lor, într-un orizont restrâns, de mică periferie a Imperiului, privind cu invidie la zonele dezvoltate (capitala, regiunile baltice), unde viața era prosperă, dinamică, modernă. Dincolo de această constantă spoliere, organizarea statală a Moldovei a avut totuși și părți bune, deturnate însă de suprastructura federativă, care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
când trupele au ajuns. Dacă întârziau o zi, poate eu azi nu aș fi fost în mijlocul dumneavoastră" (Ion Rusu Abrudeanu, Pacostea rusească. Note istorice, impresii, documente și scrisori în legătură cu războiul nostru, Editura Socec, București, 1920, p. 269). Într-o formă restrânsă, acest studiu a fost publicat inițial sub titlul Instituirea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare națională și celebrarea sa în mediul școlar, în Dumitru Ivănescu (ed.), Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniști, Editura Junimea, Iași, 2005, pp. 171-179. 124 Numită la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din porțelan etc.). Apoi se organiza un comitet mai mic în cadrul comitetului mare, de mame mai specializate în cumpărături de lux și mai apropiate de tovarășa, și care îi cunoșteau gusturile. Cumpărătura era ambalată frumos și era înmânată în cerc restrâns; mai târziu ni se mulțumea în cerc larg, în cadrul unei ședințe cu toți părinții. Nu mai pun la socoteală cadourile individuale, oferite de fiecare copil cu ocazia sărbătorilor legale (3 ianuarie, 1 martie, 8 martie, 1 mai, 1 iunie, 23
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
funcționarea exagerată a glandelor sebacee ale pielei. Mătreața este formată din mici cojițe albicioase, ce se formează pe pielea capului și apare la persoanele, care suferă de seboree și determină căderea părului. 10.18. ALOPECIA Căderea părului localizată în regiuni restrânse (alopecie areolară) sau întinsă pe întreaga piele a capului (calviție, chelie), sau chiar la toate părțile păroase ale organismului (alopecie generalizată). Motivele căderii părului sunt foarte numeroase, iar unele cunoscute și pot fi îndepărtate, altele sunt necunoscute încă. O cauză
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
J. Piaget, 1968: 159). "Structuralismul este esențialmente o activitate, adică o succesiune regulată de operații mentale" (R. Barthes, 1964: 214). ii) "Structuralismul este un ansamblu original de reflecții teoretice asupra culturalului și socialului" (Dan Sperber, 1968: 195). Dacă în sens restrîns structuralismul se referă la aceea etapă din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-transformațională inaugurată de Noam Chomsky (Syntactic structures, 1957), în sens larg el privește toate teoriile care examinează sistemul limbii în imanența sa și în genere toate cercetările sistematice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit(...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate de parodiere și travestire, în sens restrâns"30. Libertatea și chiar tendința de răsturnare a ordinii impuse oficial, în paralel cu desacralizarea temelor religioase sau a momentelor de cult sunt tot atâtea paradigme la adăpostul cărora s-au putut cristaliza parodiile în epocile lor de mare înflorire
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o nouă răsturnare de situație, care funcționează prin intercalarea unui episod secundar, neinteresant din punctul de vedere al evoluției evenimentelor în cauză (legate de metamorfozarea lui Claudius) și reprezintă o parodie structurală a narațiunii cu sertare (pe un spațiu extrem de restrâns, respectând, desigur, proporțiile reduse ale lui Apokolokyntosis) practicate în romanul grec. Sosirea la putere a noului împărat, Nero, e salutată cu surle și trâmbițe de toți zeii, al căror statut comportă, de astă dată, o dublă interpretare: fie ridiculizează, întrucâtva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat decât se crede în mod obișnuit (...) caracterul și mijloacele de ridiculizare sunt foarte variate, ele nu sunt epuizate de parodiere și travestire, în sens restrâns"193. Libertatea și chiar tendința de răsturnare a ordinii impuse, oficiale, urmate de desacralizarea temelor religioase sau a momentelor de cult sunt tot atâtea coordonate la adăpostul cărora s-au putut cristaliza parodiile în epocile lor de mare înflorire. Carnavalescul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
oratorică a lui Quintilianus. Această calitate, dublată de dorința de a imita scrierile pe care cu atâta ardoare și-a dorit să le descopere, dar și de florentinul obicei al bârfei, îl transformă într-un parodist care excelează pe spații restrânse ca întindere, dar strălucite în tendința de perfecționare formală. Facețiile sunt rezultatul unor întruniri "vesele, dar și veninoase", desfășurate la Vatican, într-o mică încăpere numită il Buggiale sive mendaciorum officina (adică minciuneriul)209. Scurtele și amuzantele istorii de tot
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ori Cervantes care să o teoretizeze nici mai târziu, în Renaștere: de-abia Bătălia cărților pune deschis problema literarității modelului, indiferent dacă-l numim text parodiat, hipotext sau, mai simplu, punct de plecare... Simpla enunțare a numelui unui autor în cadrul restrâns, dar simbolic al Bibliotecii Saint James, dezvoltând asemănări, dar și deosebiri cu acel paradis livresc închipuit de Borges, face de fapt referire la opera acestuia. "E de datoria mea", scrie Swift: "[...] să rog pe cititor a se feri de a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în sensul schimbării subiectului sau oferindu-i-se un nou sens prin schimbarea câtorva expresii"", fie în "a face versuri în maniera și stilul anumitor autori, mai puțin cunoscuți"281 (trad. n.). Dacă ultima definiție, al cărei câmp este mai restrâns decât al celorlalte, e tributară, în viziunea genettiană, mai degrabă pastișei satirice, primele patru categorii îi oferă teoreticianului francez o bază solidă în dezvoltarea propriei terminologii, cum singur o mărturisește. Oricum, textele la care ne-am referit se opresc asupra
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Când simte nevoia să pună reflectorul pe "protagoniști", Urmuz recurge la o "trapă făcută în dușumea" și la un "cărucior pus în mișcare cu manivela" elemente ce se reiau la finalul romanului, semn al închiderii lumii parodice în spațiul ei restrâns -, o recuzită cu care își înarmează cititorul pentru a intra în lumea "umanizată", dar "subt-pământă" a prozaicei familii Stamate. Îndeosebi nemulțumit de convenționalitatea personajelor realiste (tipologii facil de conturat), naratorul le atribuie trăsături care țin când de fantastic, când de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în numărul 7 din 1963 al revistei, povestirea este rezultatul unei concesii făcute de Soljenițîn revistei care l-a promovat. În aceste condiții, valoarea literară a avut de suferit. Ulterior, scriitorul aduce modificări povestirii Pentru binele cauzei, care devine mai restrânsă ca dimensiuni, dar sentimentul de insatisfacție rămâne, exprimat de Soljenițîn chiar și după mai mulți ani de la această publicare: În primăvara lui 1963 am scris pentru revistă o povestire pe care nici o necesitate interioară nu mă îndemnase s-o scriu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adunate de scriitor și prelucrate într-un timp mult mai îndelungat decât cele patruzeci de zile investite în redactarea nuvelei. Prin organizarea narativă și temporal-spațială, Soljenițîn reușește să concentreze numeroase informații și scene într-o unitate de timp atât de restrânsă (o zi oarecare din iarna anului 1951), construind un convingător și sugestiv tablou de lagăr. Despre densitatea artistică excepțională a textelor literare soljenițiene s-a scris mult, acesta constituind unul dintre aspectele frapante care a atras interesul criticilor preocupați de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Asemenea zile în termenul lui de condamnare, de la cap la coadă, erau trei mii șase sute cincizeci și trei. Trei zile mai mult din cauza anilor bisecți"317. În povestirea O întâmplare în gara Kocetovka, percepția nelimitată a naratorului se împletește cu percepția, inevitabil restrânsă, a personajului principal, Vasia Zotov. Percepția limitată a personajului este introdusă întotdeauna de narator printr-o propoziție scurtă. Din acest punct, avem acces doar la percepția lui Zotov, deoarece naratorul se retrage. În fragmentul următor, sintagmele "un bărbat", "bodogăni ceva
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
măsură o acțiune evanghelizatoare, pe care Biserica le-a urmat încă din perioadele anterioare (este cazul ariilor costiere ale Siriei ori ale ținuturilor Anatoliei, până către sfârșitul secolului II ori spre începutul secolului III): raza de influență devine tot mai restrânsă geografic, acțiunea tot mai concentrată. Evanghelizarea s-a extins dinspre centrele majore spre cele minore, iar din cele minore spre sate. Multe comunități creștine au trecut la o etapă de consolidare; ca mărturie avem listele episcopilor, subscrierile sinoadelor, documentele martirilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai 1940 a constituit finalul unei foste orientări. România va renunță la neutralitate, adoptând starea de non-beligeranță. În aceeași zi, Carol al II-lea, împreună cu principalii membrii ai guvernului, reuniți într-o audiență mai lărgită, practic un Consiliu de Coroană restrâns, pentru a da „o mare importanță dezvoltării raporturilor” comerciale și politice, le redirecționează de urgență spre Germania, ajunsă să domine continentul european la acel moment. Înfrângerea iminentă a armatelor franceze de către Wehrmacht, iar în final capitularea Franței forțează abandonarea totală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
altfel o aștepta spectrul Poloniei de la 29 septembrie 1939, când a fost supusă la cea de-a patra împărțire în istoria sa. Regele Carol al II-lea explica această poziție în jurnalul său prin faptul că toți cei prezenți la restrânsul Consiliu de Coroană o adoptaseră: era „iminentă și urgentă necesitatea să schimbăm linia politicii noastre externe”. Suveranul-memorialist a reținut totuși esențialul situației implacabile în care a ajuns România la care în bună măsură a contribuit și el: „Primejdia de a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
2 Informații/ Contrainfomații ale marilor unități de pe Frontul de Vest. Prin proporțiile organizatorice și personalul folosit, ca și prin aria de operativitate, această structură nu a avut anvergura Eșalonului Mobil folosit în Campania din Est. Era un eșalon mult mai restrâns decât cel care a acționat în Răsărit, organizat pe două centre: Centrul de Informații nr. 1, ce trebuia să asigure informativ și contrainformativ Armata a I-a română, încadrată în Frontul 2 Ucrainean și angajată pe direcția Cegled, Budapesta, Nytra
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
minieșalon mobil, cu cele două centre și trei subcentre, erau nevoite să însoțească comandamentele trupelor române, conform deplasării și evoluției teatrului de operații, fapt petrecut și în campania antisovietică. Însă, raza lor de acțiune pe linie informativ/contrainformativă era drastic restrânsă comparativ cu cea din războiul antisovietic. Activitățile informative și contrainformative se reduceau numai pe o adâncime de sub 40 de km din fața unităților de luptă române, aflate pe front și pe o zonă restrânsă din spatele lor, în condiții impuse de Comandamentul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
posibilă datorită faptului că Partidul Laburist a renunțat să mai aibă o doctrină structurată. Programul reflectă deci raportul de forțe de moment între curentele socialiste, social-democrate și sindicaliste. Ideologia se exprimă, în acest caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare: o aplicare a modelului CIPP (Context, Input, Processus, Product utilizat în deciziile instituționale după evaluare), dar care este în cadrul restrâns al evaluării școlare și apoi dezvoltarea acestui model în cadrul formării pentru integrarea ulterioară socio-profesională (conform noilor abordări în definirea finalităților educației, în capitolul specific). Este cazul aici a pregătirii unei decizii asupra acțiunii de învățare, nu numai ca o simplă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
epistemice, a contractului, a modelului, a liderului ca arbitru. Din perspectivă managerială, constatăm conturarea unui principiu: educatorul-manager va avea succes numai dacă va îmbina diferitele tipuri și va rezulta "autoritatea prin competență managerială" sau va utiliza independent sau în combinație restrânsă fiecare dintre tipuri după specificul situației, al rolului, al funcției de îndeplinit în leadershipul real al clasei. Astfel că autoritatea reală a educatorului nu este dată de duritate, rigiditate normativă, abuzul de statut formal, control strict, sancționare repetată în relație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]