4,067 matches
-
cu acte scrise la mașină, în zadar risipești energii de la catedră sau râvna în apărarea dreptății, când nu este izvor de viață așa cum a rânduit Dumnezeu. în zadar stau pionierii pe albia unui râu, dacă izvoarele lui au secat! Puțin rod aduce femeia stând la posturi de conducere și îndreptare socială, când izvorul care pulsează această viață e anemic sau stricat. Bune sunt toate slujbele și folositoare, dar partea cea mai bună pe care trebuie s-o îndeplinească femeia astăzi este
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cum știi, dar eu îți spun, și nu mă lasă inima să nu-ți spun, că Lică e om rău și primejdios: asta se vede din ochii lui, din rânjetul lui și mai ales din căutătura ce are, când își roade mustața cu dinții. E om pătimaș, Ghiță, și nu e bine să te dai prea departe cu el. Nu e aici nimic din slăbiciunea de care vorbește critica tradiționalistă. Dacă am detașa rândurile din context am afirma fără urmă de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
5.6. Școala și spațiul public Un copil ignorat de mamă își poate suge îndelungat degetul mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate îmbăta sau își poate roade unghiile etc., orice pentru a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agresivă ridicată, comportamentul nostru cuprinde elemente semnificative din recuzita primatelor, ceea ce înseamnă că agresivitatea acționează la un nivel primar din structura noastră: "Noi ne comportăm foarte asemănător, executând cu prețiozitate acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor, ne scobim în urechi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sei, 1789). Lansându-se într-o descriere literară a experienței sale asupra Nimicului, Jean Paul își închipuie o voce care propovăduiește din altar: Nu există nici Dumnezeu, nici timp. Eternitatea nu face decât să se macine pe sine și să roadă haosul. Curcubeul irizat al ființelor se arcuiește fără soare deasupra abisului și se dizolvă picătură cu picătură asistăm la îngroparea mută a naturii sinucigașe și suntem îngropați în același timp cu ea. Cine-și mai ridică privirea către ochiul divin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
univers și le aplaudăm venirea.202 Viitorul va spune că adevărații clarvăzători erau anarhicii și nihiliștii 203. Principiul în jurul căruia gravitează motivele reflecției sale apăsătoare și disperate ar putea fi definit ca "defetism filozofic": indiferență absolută față de ceea ce este existent, ros de cariul decadenței, opoziția inflexibilă față de orice ideal, respingerea apodictică a oricărei transcendențe și ordini, obsesia catastrofei și a morții. Singura religie pe care o acceptă este cea gnostică: Dacă aș fi întrebat în ce cred, m-aș declara gnostic
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Pasă Fătre albină și vezi cât de lucrătoare este!... ” „Iară, de nu vei fi lenevos, va veni ca izvorul secerișul tău...” și iată că, la frumoasa vârstă pe care o sărbătorește astăzi, putem afirma, fără falsă modestie, că domnia sa culege roadă bogată! Viața domnului eoria Zilieru este flacără arzând întru frumos, întru iubire, întru credință. Dacă în timpul exilului său, Ovidiu se considera „în țara de lângă Ursa Mare, / Pe țărmuri înghețate de gerul cel cumplit” (Tristele), domnul eoria Zilieru, adaptat perfect mediului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pământului” (Platou), bineștiind, din străvechime, că acest sfânt pământ este și va rămâne „cea mai curată / lacrimă / din univers” (Clopotele). S-a simțit parte din acest univers. și câtă sinceritate-n confesiunea: „dealul mă cheamă, valea mă alungă, / dorul mă roade, spaima mă-nveșmântă” (Capul meu). și dincolo de timp și de spațiu, o dulce înșoptire surâzândă străbate clipa: „Zac îngropat de-atâtea ori cu glia peste mine / și pun vina pe moarte că ea locului măține...” (Capul meu) Apropiați-vă de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
descrierea în bloc, plictisitoare, moartă, și, pentru a spune totul, absurdă". Roz va fi cel care va vorbi, ceva mai tîrziu, despre "acele descrieri atît de prețioase pentru cei care nu au nimic de spus" și îl felicită pe Edouard Rod pentru faptul că, în romanele sale, "peisajele nu sînt deloc tratate doar de dragul lor: ele nu există decît în fața celor care le privesc". Primul efect al acestor considerații estetice asupra punctului de vedere este cel de a disloca pasajul descriptiv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
colesterol și de sînge îngroșat, alunecînd ușor spre hău, gata să fie înghițiți de grăsimi și-acoperiți de șunci. (p 6) Dacă nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși, sticloși, încercănați și înroșiți. (p 7) Totul formează o frescă de carne muncită, bătută parcă de furtuni, mototolită de golul vieții, mii de riduri de toate felurile, riduri în formă de labă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fel de contrapondere în sprijinirea puterii neocomuniste instalate imediat după revoluție. A clamat apolitismul scriitorului și al intelectualilor în general, apostrofându-i pe cei care militau împotriva comunismului rezidual și chiar mascat de la începuturile tranziției, dar în același timp își rodea pingelele la Cotroceni, la taica Ilici, de la care obținea o mulțime de avantaje. Când s-a schimbat guvernarea, în 1996, și-a descoperit afinități cu d-l Constantinescu și admirația față de CDR. Groaznic... Nu mai vorbesc despre transformarea Academiei Române într-
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
așa blândețe și desăvârșire, încât arăta chiar și prin lacrimi zelul inimii sale atunci când vedea că austeritatea Ordinului se relaxa. Deoarece căuta din toată inima liniștea, a obținut permisiunea de a fi eliberat din toate oficiile și a avut drept rod sfințirea iar ca scop viața veșnică (Rom 6,22). Fratele William Cook, un om de o putere excepțională, și-a epuizat întreaga energie în eforturile depuse la început în custodia de Londra și în alte opere; ulterior, a trecut de la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
presa scrisă și de televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la ciolan și urmăresc cucerirea puterii exclusiv pentru a se îmbogăți: Coposu roade osu' e o lozincă de mare succes, iar Doina Cornea o modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să acapareze industrii întregi și să le ducă, nu se știe cum
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se lăsase cândva iubită și cântată în versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe despre tânărul lui prieten (motivația e tipic lovinesciană: "Prin tăcere îți las câmpul deschis închipuirii"). Manevra dă roade iar Lulù, zărindu-și alesul, se năpustește asupră-i și-l cheamă la dans, cu intenția clară de a gusta, pe lângă plăcerea conversației, voluptatea apropierii trupești. Aflând că tânărul cu faimă de Don Juan nu știe să danseze, femeia nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
luați cu vorba dulce, că altfel nu dai de capăt cu ei. Dar ai mei fac rar asemenea figuri, și atunci numaidecât trebuie să aibă o hibă: o pietricică în copită care-l supără, un ham căzut și care-l roade pe undeva, chestii de-astea. - Și țin la greutăți? - Slavă domnului, se silesc din răsputeri să ne mulțumească, eu zic că-s mai vrednici decât caii din regat. Am adus o sticlă de vodcă și l-am cinstit. După ce a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cutie sau a binecuvânta bolnavul pe care-l cerceta parcă din priviri. El, marele spătar Mihai Cantacuzino, nu putea să se prăbușească în genunchi smerit, căci în fața minunilor pe care ochii lui le priveau cu lăcomie se simțea mic și ros de invidie. Terminase pentru vodă în țară minunea aceea, biserica mânăstirii Cotroceni, venise aici să se învoiască cu arhimandriții ca să se facă pe moșia lui de sub Piatra Arsă, acolo unde Peleșul se aruncă vijelios în Prahova, o altă mânăstire, metocul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Niciodată nu dormea adânc, mereu era la pândă ca să nu întârzie, și acum i se părea că-i răsună în urechi țipetele celor ce întârziau. O, Allah, bunule Allah, câți copii mureau în școala de ieniceri, de foame, de bătăi, roși de boli și slăbiciune, de spaime și doruri, doar cei crescuți acolo o știau. Când însă atingeau vârsta adolescenței ajungeau vârful de lance și scutul împărăției, fala sultanului. Nu aveau în suflet decât dragostea pentru Allah, nu ascultau decât de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gazda intră înfrigurată, frecându-și mâinile înghețate, și se îndreptă spre lada pe care o descuie cu greu pentru că avea trei lacăte deosebite. Ridicând capacul, mai mult pe pipăite decât văzând, scoase la iveală două volume cu legătura de piele roasă de vreme. Aveau colțurile copertelor întărite cu tablă de argint și miroseau a mucegai și ierburi uscate. Cei patru bărbați se traseră spre lumina sfeșnicelor de pe masă. Ștefan timid deschise la întâmplare un volum. Antonio Maria Del Chiaro fu cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cetisem încă istoria lui Varlaam și Ioasaf și a trebuit sfinția sa să ne-o lămurească: „Inorogul este moartea, care gonește să ajungă pe neamul lui Adam. Iară prăpastia este lumea aceasta, plină de cursele morții. Copacul, uitați-vă cum îl rod la rădăcină acei doi șoareci, este viața fiecărui om ce se scurtează, ziua - șoarecele alb, și noaptea - șoarecele negru, și se apropie de sfârșit. Balaurul care varsă foc închipuiește înfricoșata rânză a iadului care așteaptă să înghită și să mistuiască
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jumătate, noul domn, Nicolae Mavrocordat, trimite în urma lor emisari cu scrisori compromițătoare și chiar o mie de pungi de galbeni pentru ca cei doi Cantacuzini, vodă Ștefan și tatăl său stolnicul Constantin, să fie judecați fără milă. În zadar spătarul Mihai, ros de remușcări, a încercat de data aceasta să-și salveze nepotul. Când primăvara înflorea grădinile din Istanbul, cei doi au fost închiși la Ediculé, averile lor au fost strigate la mezat în bazarurile orașului și teroarea supliciului interogatoriilor s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
insecte și de rozătoare! Cât de nerăbdători eram să ajungem la Buzău, pentru a ne arunca cât mai repede în canalul grădinii episcopale și a ne purifica de murdăriile de la Râmnicu Sărat! Ce să mai zicem de plaja nisipoasă, uscată, roasă de trei torente, care separă Râmnicul de Buzău? Ce să spunem mai ales despre acest puhoi monstruos, ale cărui aluviuni, pietricele, ape noroioase se mișcă fără încetare; care a înghițit atâția călători; care își macină malurile neîncetat și distruge culturile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lecția cu tema „Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, vom discuta cu elevii toate semnele sfârșitului de iarnă și sosirea primăverii, anunțată de primii vestitori:ghioceii. Vom discuta despre munca oamenilor în livezi, de pe ogoare când pregătesc terenurile pentre a da roade cât mai bogate și despre trilurile privighetorilor care slăvesc sărbătoarea pomilor, serbarea primăverii, înflorirea livezilor. La matematică vom rezolva probleme în al căror conținut vom include aspecte din munca oamenilor din livezi. La științe vom vorbi despre anotimpul de primăvară
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
patern. Intră într-un puț secret numit, puțul fatalității implacabile. Ajunge într-o situație la culme, disperă. La stânga o crevasă. Descoperă drumul și merge sigur de el spre crevasă. Speranța și credința reînvie. Eliberarea este aproape. Incertitudinea îl macină, îl roade. Gândește și pornește, asigurându-se la fiecare pas, spre crevasă, trepte, zăbrele, drum în spirală. În maniera cum se descurcă neofitul pare un as. Pe drumul în spirală, ce sfredelește stânca, intră triumfal, într-o galerie mare cu sfincși de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
i-se adresă să-i deslege visul, povestindu-i: -În mijloc de pământ am văzut un copac imens, înalt, falnic și puternic cu vârfuri până la cer, care se vedeau de la marginea pământului. În copac se găsea hrană pentru toți, având roade multe, adăpostind sub umbra lui și oferind loc pentru multe cuiburi. Dar iată din cer a apărut un paznic care strigă: -Tăiați copacul. Trunchiul lăsați-l pe pământ, legați-l cu lanțuri, să stea pe iarba din câmp, udată din
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ia domnul Krishnamurti o nevastă frumoasă ca și el, pe care s-o iubească, să vedem ce face nevasta cu această iubire, să ne vorbească pe urmă, ca Shakespeare, de trădare, gelozie, înșelăciune, de îndoiala care ca un vierme ne roade sufletul... e al nostru acel vierme, din noi înșine, nu vine din afară..." "Ba vine, a strigat actrița ridicând o mână în sus, îndoiala și cumplita gelozie e legată de iubire, așa cum o înțelege omul astăzi, ca posesiune, și nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]