4,531 matches
-
Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1991-1995 pentru comunitatea romano-catolică din cartierul Dacia al municipiului Iași. Este situată pe strada Tabacului nr. 2, în apropiere de fosta Fabrică de Țigarete. Până la Revoluția din decembrie 1989, în municipiul Iași exista o singură biserică romano-catolică
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1991-1995 pentru comunitatea romano-catolică din cartierul Dacia al municipiului Iași. Este situată pe strada Tabacului nr. 2, în apropiere de fosta Fabrică de Țigarete. Până la Revoluția din decembrie 1989, în municipiul Iași exista o singură biserică romano-catolică și anume Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
romano-catolică construită în perioada 1991-1995 pentru comunitatea romano-catolică din cartierul Dacia al municipiului Iași. Este situată pe strada Tabacului nr. 2, în apropiere de fosta Fabrică de Țigarete. Până la Revoluția din decembrie 1989, în municipiul Iași exista o singură biserică romano-catolică și anume Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care servea și drept catedrală episcopală. În cartierul Dacia nu existau până atunci nicio biserică sau vreo altă clădire culturală: cinema, teatru sau muzeu. Având în vedere greutățile mari în ceea ce privește păstorirea credincioșilor romano-catolici din
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
biserică romano-catolică și anume Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care servea și drept catedrală episcopală. În cartierul Dacia nu existau până atunci nicio biserică sau vreo altă clădire culturală: cinema, teatru sau muzeu. Având în vedere greutățile mari în ceea ce privește păstorirea credincioșilor romano-catolici din orașul Iași, în anul 1991 s-a început construirea a două noi biserici: Biserica „Sf. Anton de Padova”, la intersecția cartierelor Alexandru cel Bun și Dacia, și Biserica „Sf. Tereza a Pruncului Isus”, în cartierul Nicolina. La inițiativa episcopului
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
din orașul Iași, în anul 1991 s-a început construirea a două noi biserici: Biserica „Sf. Anton de Padova”, la intersecția cartierelor Alexandru cel Bun și Dacia, și Biserica „Sf. Tereza a Pruncului Isus”, în cartierul Nicolina. La inițiativa episcopului romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, în anul 1991 s-a început construirea Bisericii „Sf. Anton de Padova” pe un teren viran din cartierul Dacia, în apropiere de Fabrica de Țigarete. Proiectul a fost realizat de arhitectul Mihai Maica, autorul proiectelor mai
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
catolice de pe teritoriul Diecezei de Iași. Primele slujbe religioase au fost oficiate începând din 1993 în demisolul clădirii, după turnarea plăcii acoperitoare. Fondurile pentru construcția bisericii au provenit de la unele comunități catolice din străinătate și, în primul rând, de la credincioșii romano-catolici din oraș. Construcția bisericii a fost finalizată în 1995. Lăcașul de cult a fost inaugurat în ziua de 13 iunie 1995, de sărbătoarea Sf. Anton de Padova, prin celebrarea unei Sfinte Liturghii de către episcopul romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, la
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
în primul rând, de la credincioșii romano-catolici din oraș. Construcția bisericii a fost finalizată în 1995. Lăcașul de cult a fost inaugurat în ziua de 13 iunie 1995, de sărbătoarea Sf. Anton de Padova, prin celebrarea unei Sfinte Liturghii de către episcopul romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, la care au participat preoți de la Episcopie, de la celelalte parohii din Iași, de la Institutul Teologic și un mare număr de credincioși. Începând de la acea dată, biserica a funcționat ca filială a Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
ceea ce marchează începutul unei noi etape în istoria prezenței Ortodoxiei române în Spania, etapă care face trecerea de la imigrație la integrare și înrădăcinare. Din cauza înmulțirii parohiilor în Italia și a necesității unui interlocutor în această țară pentru dialogul cu Biserica Romano-Catolică, la propunerea Mitropolitului Iosif, se solicită Prea Sfințitului Siluan să se ocupe în mod principal de activitatea pastorală în Italia.Începând cu data de 1 august 2004, PS Siluan a primit sarcina pastorală, misionară, administrativă și de reprezentare a Bisericii
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
o mare sfințenie, a cărei avere era sărăcia. Printre Scrisorile Papei Inocențiu I, este una adresată către Sf. Ieronim și Ioan, Episcop al Ierusalimului, care are ca subiect condamnarea acțiunilor ereziei numite Pelagianism în Betleem. În tradiția artistică a Bisericii Romano-Catolice, se obișnuiește ca Ieronim, patronul erudiției teologice, să fie reprezentat în calitate de cardinal lângă episcopul Augustin, arhiepiscopul Ambrozie și papa Grigore I cel Mare Dialogul. În picturile din secolele ulterioare, Ieronim este înfățișat ca un pustnic sumar îmbrăcat, având în chilia
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
Grigore I cel Mare Dialogul. În picturile din secolele ulterioare, Ieronim este înfățișat ca un pustnic sumar îmbrăcat, având în chilia sa numai crucea, craniul și Biblia. Pălăria roșie de cardinal din pictura lui Rubens indică rangul acordat de Biserica Romano-Catolică.
Ieronim () [Corola-website/Science/308117_a_309446]
-
fiind considerat patronul protector al școlarilor, al învățătorilor, minerilor, fierarilor și al muribunzilor, fiind chemat ca ajutor în boli dureroase. Unul din papii care au urmat stilul său de viață modestă a fost papa Grigore I cel Mare. În "Biserica Romano-Catolică", Sfântul Benedict este sărbătorit la 11 iulie, data mutării moaștelor sale la Abația Saint-Benoît-sur-Loire din Franța, iar în "bisericile de rit bizantin", la 14 martie. A fost numit sfânt patron al Europei de Papa Paul al VI-lea, în 1964
Benedict de Nursia () [Corola-website/Science/308244_a_309573]
-
Conform recensământului din 2011, orașul Bátonyterenye avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bátonyterenye () [Corola-website/Science/308263_a_309592]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Dunaharaszti () [Corola-website/Science/308266_a_309595]
-
locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Balatonlelle () [Corola-website/Science/308261_a_309590]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și români (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), persoane fără religie (%), romano-catolici (%), ortodocși (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biharkeresztes () [Corola-website/Science/308262_a_309591]
-
de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de greco-catolici (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Csenger () [Corola-website/Science/308264_a_309593]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kistarcsa () [Corola-website/Science/308274_a_309603]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și polonezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Emőd () [Corola-website/Science/308267_a_309596]
-
2011, orașul Fonyód avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și ucraineni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), luterani (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Fonyód () [Corola-website/Science/308268_a_309597]
-
Conform recensământului din 2011, orașul Gyöngyös avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Gyöngyös () [Corola-website/Science/308269_a_309598]
-
este un oraș în districtul , județul Bács-Kiskun, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Aici își are sediul Arhiepiscopia de Kalocsa, una din instituțiile cele mai importante ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu un rol însemnat în răspândirea creștinismului în evul mediu. Conform recensământului din 2011, orașul Kalocsa avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%), germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu
Kalocsa () [Corola-website/Science/308272_a_309601]
-
orașul Derecske avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), persoane fără religie (%) și romano-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Derecske () [Corola-website/Science/308265_a_309594]
-
2011). Conform recensământului din 2011, orașul Nagykálló avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%), persoane fără religie (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nagykálló () [Corola-website/Science/308280_a_309609]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Harkány () [Corola-website/Science/308270_a_309599]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul Martonvásár avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Martonvásár () [Corola-website/Science/308277_a_309606]