6,798 matches
-
de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș. Între anii 2004-2010 au existat diverse abuzuri asupra sitului arheologic din partea unora, provocându-i distrugerea cvasitotală. 12.3. Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) Ruinele cetății Noviodunum se află în partea de est a orașului modern Isaccea - la aproximativ 2 km, în punctul Eschi-Kale (lb. turcă, Cetatea Veche). Așezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite și ruinele unei bazilici creștine cu absida orientată spre nord-est, atașată zidurilor de incintă, cu trei navate și cu un nartex simplu. La Noviodunum, izvoarele hagiografice au identificat un număr mare de martiri (32 sau 36), indicându-ne astfel prezența unei comunități
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologic încă de la mijlocul secolului XIX de către oficiali francezi, participanți la războiul Crimeei (1853-1856). Orașul antic, una din cetățile principale ale geților, ocupa o suprafață întinsă între Balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia (jud. Tulcea), acoperită azi de ruine. Situl arheologic cuprinde: 1) cetatea de est, din secolul V, de tip moeso-roman, de plan poligonal cu turnuri în formă de potcoavă la colțuri; în interiorul ei se află două bazilici și zidurile altor edificii; 2) cetatea de vest, contemporană celei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
devenit un centru militar roman, alături de care s-a dezvoltat și o așezare civilă între cetatea de est si cea de vest unde s-au stabilit meșteșugari, negustori etc. Deși primele săpături arheologice au fost efectuate de Engelhardt între 1864-1865, ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mare importanță în stabilirea mormintelor creștine, deseori lipsite de inventarul arheologic, din motive religioase. În cele ce urmează, vom prezenta elementele paleocreștine sub forma unui inventar imediat, în vederea facilitării sintezei lor: 1) la Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea) au fost descoperite ruinele a două bazilici cu altare și baptisterii în formă de cruce, o criptă-reliquarium în bazilica A și o bazilică cimiterială D; 2) la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu criptă, cruciulițe de bronz (M236d și M237b), cercel cu cruce (M238d), o bazilică cimiterială, tipurile de morminte și pozițiile defuncților, ceramică etc.; 4) la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a fost descoperită: o stelă funerară creștină, o cruce de calcar, ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), o anumită frecvență în săparea crucii în piatra unor morminte ori a capitelurilor vreunei bazilici (pe obiecte), inscripții funerare creștine (caracter doctrinar sau citate din Psalmi), forma de cruce a mormintelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri din marmură albă având ca decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu cripta martirică, inscripțiile creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin (vase de sticlă, opaițe, ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ex. reprezentarea unei cruci și a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea defuncților V-E; 16) la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța): bazilicile paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța): o stelă funerară cu reprezentări ale banchetului funerar și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bună percepție a evoluției creștinismului din spațiul românesc pontic din primele secole ale Bisericii, prin valorificarea dovezilor arheologice concrete păstrate de mormintele creștine (rit, ritual și inventar etc.) și nu numai. Atât în Dobrogea cât și în Dacia nu există ruine ale unor bazilici creștine preconstantiniene, absență justificată de raritatea acestora în tot Imperiul roman la vremea respectivă. Acestei rarități edilitare i se adaugă și cea a obiectelor paleocreștine pretutindeni în lumea romană a secolelor II-III, ca de altfel și în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în existența necropolelor creștine sau mixte. În mod sigur, prezența materialului arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, ne prezintă un indiciu semnificativ în stabilirea mormintelor creștine adesea lipsite de inventarul funerar, din motive religioase sau mai puțin. Descoperirea ruinelor unor bazilici cimiteriale (Arga-mum, Axiopolis, Beroe, Noviodunum, Sucidava, Tropaeum Traiani etc.), uneori înzestrate cu cripte pentru martiri (Axiopolis, Beroe, Halmyris, Niculițel, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) ori pentru relicve (Argamum, Capidava, Histria, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) demonstrează prezența creștină și a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în așa fel încît să fie un cămin corespunzător pentru copii, și așa mai departe. După șase ore îi spusese lui Hedrock că are întîlnire cu Edward Gonish și plecase păstrînd amintirea expresiei stranii din ochii lui. IAR ACUM ACEASTĂ RUINĂ ȘI CONSTATAREA DIN CE ÎN CE MAI GREU DE TĂGĂDUIT CĂ HEDROCK A DISPĂRUT, FIIND SMULS FĂRĂ PUTINȚĂ DE ÎMPOTRIVIRE DE CĂTRE VECHII EI DUȘMANI DIN ÎNSĂȘI INIMA IMPERIULUI EI. ÎȘI DĂDU SEAMA CĂ CINEVA \ SECRETARUL CURȚII \ RECITĂ O LISTĂ DE MĂSURI CARE TREBUIE LUATE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a bătăliei ce se întinde pe luni și ani, Jacobs mobilizează resursele geografiei și ale tehnicii. Bomba atomică este cărămida pe care noul Imperiu mondial o așază la temelia dominației sale. Rând pe rând, orașele sunt nivelate și transformate în ruină, iar efigia terifiantă a ciupercii atomice este un decor cotidian. Fricile occidentale ale începutului de război rece sunt transcrise, grafic, de Jacobs - cum se poate rezista în fața unei forțe care nu cunoaște scrupulul etic și stăpânește secretele tehnologiei dedicate distrugerii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de un gust crepuscular și decadent. În această uriașă zonă ce unește Siberia, Manciuria și Mongolia, vechea lume se află în agonie, iar viața omenească încetează să mai aibă vreun preț. Două imperii, cel rus și cel chinez, sunt în ruină, iar pe cadavrele lor se ridică edificiul radicalismului și al brigandajului. Cazaci, seniori ai războiului chinezi, naționaliști mongoli, societăți secrete sunt actorii ce modelează mersul istoriei ce se folosește de trenurile blindate ca de bucățile unor patrii pierdute și recompuse
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
flamura lui Bouche Dorée, Corto trece Atlanticul către Europa în căutarea acelui gust al vinului, frumuseții și al aventurii fără de care viața lui nu ar mai avea sens. Tradiția celtică se hrănește din visele shakespeariene, iar somnul lui Corto lângă ruinele de la Stonehenge dă naștere unui special și enigmatic „vis al unei dimineți de iarnă”. Ambiguitatea simfonică simbolistă a lui Pratt își atinge, în acest text, una dintre culmile de rafinament și de poezie. Amenințarea germană retrezește spiritele pe care venirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a servit. Koinski, în înaintarea lui către Marea Roșie, este martorul și actorul acestui amurg al zeilor - scrisul lui Pratt are, în momentele sale onirice, cum s-a remarcat, tușa de simfonism demonic a filmelor lui Werner Herzog. Nisipul deșertului adăpostește ruinele abandonate ale imperiului ce a durat doar câteva decenii. Nisipul deșertului înghite amintirea europenilor care s-au rătăcit pe această întindere africană misterioasă și carnivoră. Nisipul deșertului trezește din adormire energia tribală ce sapă la temelia Romei cântate de fascism
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de a revizita locurile copilăriei africane a lui Pratt. Colonia engleză în care trăiește Ann se afla aproape de Italia africană de care se leagă tragedia lui Pratt. Schimbarea de decor este deliberată - în locul Africii de Sud a lui Quatermain (regatul solomonic din ruinele de la Zimbabwe), Africa de Est spre care se va îndrepta și Karen Blixen. Oricât de paradoxală ar putea apărea această apropiere, Pratt și Blixen sunt obsedați, până la capăt, de această Africă pe care o descoperă și pe care o părăsesc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu mai poate fi atât de simplă, de senină și de liniară. Drumul acestui pelerin al pustietății americane se întretaie cu viziunea morții și singurătății. Scrisoarea iubitei îndepărtate, citite și recitite de „omul de hârtie”, nu mai poate alunga gustul ruinei și al distrugerii. * L’homme des neiges (desenat de Milo Manara după un scenariu de Alfredo Casseli) cucerește pentru arta lui Manara un teritoriu care se află la marginea domeniului de mister pe care îl sondează și Pratt în ciclul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și-mi simțeam inima gata să pleznească. Probabil, din pricina asta am alunecat și m-am rostogolit într-o râpă. Când m-am oprit în sfârșit și m-am ridicat dintre bălăriile între care căzusem, am descoperit că mă aflam între ruinele unei vechi arene. De jur împrejur, la o distanță nu prea mare, se ridica un zid înalt. Eram fericit acum deoarece scăpasem de apăsarea de pe piept, inima îmi bătea aproape normal, zorită numai de emoția prin care trecusem, iar deasupra
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
eu o țigară, pe urmă am renunțat. Ar fi urmat o scenă neplăcută, de care preferam să mă scutesc. Nu țineam să-l văd cerșind permisiunea servitoarei încă o dată. În câțiva ani se prăbușise într-un mod incredibil. Devenise o ruină, nu mai avea nimic din prestanța de odinioară. Îi căzuse și părul, gura i se strângea ca o pungă și slăbise. Nu m-a întrebat nimic, nici măcar cum o dusesem la închisoare; mi-am dat seama că boala, bătrânețea, egoismul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
intra în panică: "Dar aici nu este niciodată cu adevărat frig, domnule! în orice caz, asta ar însemna mai multe luni!" De altfel directorul era sigur că multă vreme de acum încolo străinii vor ocoli acest oraș. Această ciumă era ruina turismului. La restaurant, după o scurtă lipsă, a fost văzut reapărând domnul Othon, omul-bufniță, dar însoțit numai de cei doi câini dresați. S-a aflat că soția își îngrijise și înmormântase mama, și își continua acum carantina. \ Asta nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu mai sunt locuite de urmașii celor de odinioară, care au luat drumul orașului, după un trai mai bun. În casele cu mulți copii din trecut nu mai este nimeni. În locul tumultului celor trăitori atunci, acum se observă părăsirea, paragina, ruina, tristețea, singurătatea locurilor, mai ales în timpul nopții, când doar bufnițele mai dau semne viabile cu sinistre presimțiri. Încă un argument în plus care demască și mai acuzator comunismul care a depopulat satul românesc tradițional de acel element denumit generic talpa
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-se spre sud, s-a oprit și a construit un altar, locul unde Iacob și-a odihnit capul pe o pernă de piatră și a avut viziunea îngerilor urcând și coborând scara. Dar Ahmed era hotărât să cerceteze nu doar ruinele Beitinului, ci satul însuși. Căci micul, umilul Beitin a fost condus de eleni, de romani, de bizantini, de otomani. A fost creștin și apoi musulman: la sfârșitul secolului XIX, s-a construit o moschee pe ruinele unei biserici bizantine. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să cerceteze nu doar ruinele Beitinului, ci satul însuși. Căci micul, umilul Beitin a fost condus de eleni, de romani, de bizantini, de otomani. A fost creștin și apoi musulman: la sfârșitul secolului XIX, s-a construit o moschee pe ruinele unei biserici bizantine. Încă se mai pot vedea rămășițele unui turn elen, ale unei mănăstiri bizantine și ale unui castel al cruciaților. Toate trei. După părerea lui Ahmed, asta constituia gloria Palestinei. Chiar și într-un colț uitat de lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vârfuri de dealuri, ca și cum ar fi fost pline de arcași gata să trimită o ploaie de săgeți peste dușmanul de dedesubt. O făcu să se gândească la Franța și Anglia sau la Irlanda, de ce nu. Castelele dispăruseră sau erau în ruină acum, dar cu câteva secole în urmă locurile de la țară din Europa semănau foarte mult cu acesta: un câmp de bătălie, fiecare vârf de munte și versant de deal fiind un trofeu strategic care trebuia fie atacat, fie temut. Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]