3,164 matches
-
preluat comanda forțelor suedeze. Țărănimea din centrul Suediei, trezită de patriotism ei, a pus mâna pe arme și a învins pe invadatorii danezi la Balundsås, la 19 martie și cu mare dificultate au fost învinși în cele din urmă în sângeroasa bătălie de la Uppsala, la 6 aprilie. Gyllenstierna a fost aleasă "Rege "de zece consilieri de stat din Uppsala, care însă nu a fost niciodată recunoscută oficial. În luna mai flota daneză a sosit și Stockholm a fost asediat pe uscat
Christina Gyllenstierna () [Corola-website/Science/332978_a_334307]
-
monstru, un "vampir ce bea sânge de om" și un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea "History of Moldavia and Wallachia" a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, Dracula. Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
ucis 3,000 locuitori. Brescia a fost anexată Italiei în 1859. Orașul a fost medaliat cu Medalia de aur pentru rezistență să împotriva fascismului în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe 28 mai 1974 Brescia a căzut victimă unui sângeros atentat cu bombă ce a avut loc în Piazza della Loggia. Orașul se află în centrul celei de-a treia zone industriale ca mărime din Italia, concentrată atât pe ingineria mecanică și auto, cât și pe producerea de mașini-unelte. Companiile
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
Lenin de la Petrograd la Moscova, la Kremlin. Guvernul nu era însă în siguranță pe deplin. În 1918, alianța contrarevoluționara a monarhiștilor, menșevicilor și a puterilor non-socialiste au format Gardă Albă care se înfrunta cu Gardă Roșie într-un război civil sângeros ce a durat trei ani. Nicolae și familia sa au fost executați la 17 iulie 1918 de Sovietul din Ekaterinburg pentru a nu fi eliberați de Gardă Albă ce se apropia de oraș. În ciuda sprijinului acordat Albilor de către foștii aliați
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
și impunerea cu cruzime a unei ordini socialiste în propria țară. Aflat în exil în Mexic, Troțki a fost asasinat în 1940 de către serviciile secrete sovietice. Impunând industrializare și colectivizare agricolă cu forța, dictatură lui Stalin a devenis un sistem sângeros de suprimare. În 1924, URSS era recunoscută de majoritatea statelor europene. Stalin, al cărui nume real era Iosif Vissarionovici Djugașvili, fiu de cizmar și preot exclus din Seminarul Ortodox pentru organizarea unor demonstrații și greve, s-a alăturat bolșevicilor după
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Ceceniei, nu a fost recunoscut de Rusia și a intrat în ilegalitate. În 1999 a început cel de-al doilea război cecen, în urma atacurilor cu bombă și asasinatelor întreprinse de rebelii ceceni. Ofensiva militară rusă a degenerat într-o ocupație sângeroasă care a fost criticată de comunitățile internaționale. Maskadov a fost împușcat de către trupele ruse în Cecenia în 2005. În 1998, după devalorizarea rublei, guvernul rus a fost în imposibilitatea de a-și plăti datoriile externe. Mulți ruși și-au pierdut
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
mari suferințe. Sadoveanu s-a întors la Fălticeni și la locul său de muncă - masa de scris - în 1907, anul Răscoalei Țărănești. Ministrul Educației, Spiru Haret, îl numise inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare. Inspirat de rezultatul sângeros al revoltei, precum și de încercările lui Haret de a educa țărănimea, Sadoveanu atrage în mod repetat atenția poliției după ce publică ghiduri de autoajutorare destinate plugarilor harnici, un fel de activism social care a dus în final la o scurtă anchetă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
secțiilor pariziene, apărând ca principalii campioni ai Parisului. Girondinii sprijineau liberalismul, dreptul provinciilor de a se guverna singure, fără intervenția Parisului. Însă ambele grupuri înțelegeau că pentru câștigarea războiului era necesar sprijinul populației. Girondinii credeau că Robespierre dorea o dictatură sângeroasă, iar montagnarzii credeau că girondinii ar face compromisuri cu conservatorii și regaliștii pentru a rămâne la putere, fiind acuzați de contrarevoluție. Nici una nu avea majoritate în Adunare, fiecare având nevoie de sprijinul "câmpiei". Inițial, i-au sprijinit pe pe girondini
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de ordine ale Republicii Moldova și milițiile rusofone ale Tiraspolului. Prima bătălie cu morți și răniți s-a produs pe podul peste Nistru de lângă Dubăsari, la 2 noiembrie 1990 (3 morți, peste 30 răniți din ambele părți). A urmat altă ciocnire sângeroasă în decembrie 1991 (3 morți, peste 5 răniți din ambele părți). De la 2 martie 1992 luptele în zona Nistrului au luat un caracter permanent, această data fiind considerată (cu unele contestări) începutul Războiul din Transnistria. Republica Moldova a fost nevoită să
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de 28 iunie 1914, a constituit pretextul pentru declanșarea Primului Război Mondial. Ca stat inițiator și principala forță a Triplei Alianțe (Puterile Centrale), Germania a dus greul războiului contra Puterilor Aliate (Antantei) și a suferit pierderi grele într-unul dintre cele mai sângeroase conflicte ale tuturor timpurilor, numărând aproximativ 5.989.758 de victime germane (1.773.700 morți și 4.216.058 răniți). În toamna anului 1918, situația grea de pe front și mișcările revoluționare interne l-au determinat pe împăratul Wilhelm al
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
cel liberal. Nicolae Iorga însuși considera dealtfel că țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din regatul român. Această revoltă sângeroasă l-a făcut pe istoric să scrie pamfletul "Dumnezeu să-i ierte", publicat în "Neamul Românesc". Textul, împreună cu programul de conferințe despre agricultură și programul pentru ajutorarea victimelor l-a făcut din nou adversar al Partidului Național Liberal, care îl
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
mare și costisitoare, de 123 de zile. Zeci de mii de daci au fost duși în sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia Romană pentru a evita sclavia. Detaliile celor două conflicte, grele și sângeroase au fost relatate de istoricul roman Dio Cassius, dar cele mai bune comentarii sunt basoreliefurile de pe Columna lui Traian, construită în Roma de Apolodor din Damasc (în 113), precum și de pe monumentul triumfal de la Adamclissi, din Dobrogea. Cu ajutorul foarte bogatului tezaur
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
pe care Führerul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român și drepturilor statornice seculare, misiunii sale din Carpați, de la Dunăre și de la Marea Neagră”. În continuare, trupele române au primit ordin sa înainteze către Odesa. Bătălia de la Odessa a fost sângeroasă și prelungită de neputința trupelor românești de a sparge cercul de apărare al orașului. Între 6 august și 16 octombrie 1941 românii au pierdut 17.792 morți, 63.345 răniți și11.471 dispăruți, în total 92.608 oameni. Cu toate
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
grele în timpul debarcării de pe plajele Normandiei. Bateriile de artilerie germane au ținut sub control plajele până în momentul în care au fost cucerite de parașutiștii lansați în spatele frontului. În continuare, infanteriștii debarcați au început avansarea în interiorul Normandiei. Luptele au fost foarte sângeroase, terenul și numeroasele garduri vii avantajând apărarea germană din zona pe care francezii o numesc "bocage". Un atac încununat de succes a fost efectuat la Saint-Lô, cea mai importantă forță germană din Franța, Armata a VII-a, fiind distrusă aproape
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
și un copil și are șolzi de pește de mărimea unei palme. În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat călare, învingându-și sulița într-un balaur, uneori făcându-și apariția o tunară femeie, care urmărește de la mare distanță sângerosul război. În interpretare obișnuită se spune ca balaurul sau dragonul îl reprezintă atât pe Satana, cât și pe Imperiul Român, femeia din fundal fiind nimeni alta decât Alexandra, soția împăratului Diocletian. Este spus că această legendă ar fi fost adusă
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
Antanta și Puterile Centrale. Nici un conflict anterior nu a implicat un număr atât de mare de militari și nu a implicat atâtea părți pe câmpul de luptă. În final, acest război a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sângeroase conflicte notate de istorie (după Rebeliunea de la Taiping). Douăzeci de ani mai tarziu, însă, cel de-al Doilea Război Mondial va face și mai multe victime. O caracteristică a Primului Război Mondial este folosirea strategică pe scară largă a tranșeelor că linii
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
monstru, un "vampir ce bea sânge de om" și un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea "History of Moldavia and Wallachia" a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, "Dracula". Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius
Contele Dracula () [Corola-website/Science/298226_a_299555]
-
politice și nici activitatea parlamentară a Dumei de Stat nu au reușit să le impună au condus în cele din urmă la o revoluție condusă de proletariat. În 1905, a izbucnit prima revoluție după înfrângerea Rusiei în războiul ruso-japonez. Reprimarea sângeroasă a unei demonstrații din , când o parte a populației a venit la Sankt Petersburg să aducă o petiție țarului Nicolae al II-lea, a marcat „duminica roșie”. Ea a fost o încercare a poporului rus de a se elibera de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
din ordinul primarului socialist-revoluționar Rudnev. Abia după o săptămână de lupte grele, bolșevicii, în frunte cu tânărul Nikolai Buharin, au cucerit în cele din urmă Kremlinul și au preluat controlul asupra orașului. Adversarii lor (SR și monarhiștii) executaseră o represiune sângeroasă. La 12 noiembrie, noua putere a zădărnicit o încercare de a recuceri Petrogradul, efectuată de Kerenski și de cazacii generalului Krasnov. La rândul său, marele cartier general („stavka”) al armatei ruse și-a anunțat la 31 octombrie dorința de a
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
bolșevicii au semnat tratatul de la Brest-Litovsk, prin care care privau Rusia de 26% din populație, de 27% din suprafața cultivată, și de 75% din producția de oțel și fier. Situația economică a tinerei republici sovietice, deja devastate de un război sângeros de patru ani, părea disperată. Încă din 20 decembrie 1917, s-a înființat „Comisia Extraordinară pentru Lupta împotriva Actelor de Sabotaj și Contrarevoluției” (în ), cunoscută mai ales sub numele de Ceka. Acțiunea sa nu avea niciun temei legal sau judiciar
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
este estimat a fi între cinci și șase mii de victime, de zece ori mai mult decât cele o mie cinci sute de victime ale , deși o estimare mai recentă le reduce numărul cu câteva sute. Generalul Ungern-Sternberg, supranumit „baronul sângeros”, a fost, fără îndoială, cel care a mers cel mai departe cu teroarea. În celebrul său „ordin numărul 15”, adresat armatelor sale în martie 1921, secțiunea 9 ordona „exterminarea comisarilor, comuniștilor și evreilor cu familiile lor.” Pe lângă diferitele tabere, numeroși
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
lui martie apare partea a doua a "Serilor în cătunul de lângă Dikanka". 1834: În numărul pe februarie al "Gazetei Ministerului învățământului" se tipărește articolul lui Gogol, "Planul de predare a istoriei universale". La 27 februarie, cenzura interzice tipărirea povestirii "Banduristul sângeros", prevăzută a apărea în revista "Biblioteka dlea citenia" ("Biblioteca pentru lectură"). 1835: În ianuarie apare volumul "Arabescuri", care, pe lângă nuvelele "Nevski Prospekt", "Portretul", "Însemnările unui nebun", conține și 13 articole axate pe probleme de literatură, estetică, arhitectură, artă, istorie etc.
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
prind viață când rațiunea adoarme și voința omului este guvernată de prostie, mârșăvie, durere sau dorințe neînfrânate. În anii 1810-1815 urmează un al doile ciclu, ""Los desastres de la guerra"" ("Ororile războiului"), în perioada războiului cu Franța napoleoniană și a înăbușirii sângeroase a revoltei populației din Madrid. Represiunea răsculaților va face obiectul a două tablouri celebre: "2 mai 1808 - Masacrul de la Madrid", (1814) și "3 mai 1808 - Împușcarea revoltaților madrileni", (1814). La sfârșitul anului 1807, armatele franceze ocupă Spania, împăratul Napoleon așază
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
un simbolism nefast. Ulterior, moderniștii vor redimensiona această imagine: femeia baudelairiană este „harpia, uriașa, îmbinând candoarea și lubricitatea, tigrul adorat, frumoasa tenebroasă, mai mângâietoare ca îngerii nopții”. Evident, până la această reconversie culturală, duplicitatea pulsiunilor primitive, ilustrată prin feminitatea sălbatică și sângeroasă a vechilor mituri antice, va trece și printr-un proces de sublimare în creștinism, prin cultul Fecioarei-Mamă, femeia exorcizată și spiritualizată.
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
nu înainte de a masacra 200 de manifestanți (alte surse vorbesc despre mai mult de o mie de oameni masacrați pe 9 ianuarie 1905) pașnici și favorabili țarismului în 9 (22) ianuarie 1905 (dată care a rămas sub numele de "Duminica sângeroasă", țarul însuși căpătând numele de "Nicolae sângerosul"), plus masacrarea altor 2000 de greviști la Odessa, cu ocazia procesiunii de omagiere a marinarului omorât de ofițerii de pe crucișătorul Potemkin (acostat temporar în port), pentru că s-a făcut purtătorul mesajului echipajului care
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]