3,072 matches
-
ambasador al României la Belgrad. A declarat-o, îi plăcea foarte mult această idee, își imagina o "poartă a sărutului" pe granița româno-sârbească. Înainte de a-i iubi pe poeții români din Banatul sârbesc, Nichita s-a îndrăgostit de poezia poeților sârbi, de Serbia. Iar în Banatul sârbesc sunt vreo cincizeci de mii de români și din mijlocul lor au apărut câțiva poeți deloc de neglijat. E un adevărat miracol care nu putea să scape lui Nichita Stănescu. După emulația culturală din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Serbia sau în România, poet minoritar? Niciodată. Cărțile mele au apărut în Serbia în traducere pentru că peste tot am declarat că sunt scriitor român și scriu în limba română. În total am vreo șapte cărți în traducere în limba sârbă. Cărțile mele au apărut la cele mai prestigioase edituri, am luat cele mai importante premii de poezie în Serbia și nu ca minoritar ci ca scriitor pur și simplu. Valoarea nu se simte niciodată minoritară... Vrei să fac o glumă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că este benefic mai ales deoarece îți permite, la o traducere sau la o retroversiune provizorie, să identifici punctele slabe, naivitățile textului în cauză. Ceea ce nu e deloc neglijabil. Pe de altă parte, n-am scris niciodată poezie în limba sârbă. Am tradus însă mult din această, a doua limbă a mea. În sârbă n-am tradus, iarăși, decât cinci poezii de Eminescu. Cine crezi că va dispărea mai întâi: poetul sau cititorul de poezie? Poți să faci un portret robot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Latinus", un autor din secolul XIV, care a stat o vreme prin preajma lui Sigismund de Luxemburg, la Timișoara, se pare. Istoria, războiul, puterea. Cruzimea. E cruzimea Medeei. Mai pot spune că a fost deja tradusă în câteva limbi: engleză, franceză, sârbă... Un poem de-al tău are un titlu oarecum ciudat: "Cocoșul de Neamț". E vorba de un cocoș giruetă? Care e povestea acelui cocoș care s-a făcut metaforă și nu... ciorbă? Doamne, ferește! Povestea acestui poem se "povestește" de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alt gen, înainte de a deveni critic literar, pentru simplul motiv că nu le-am practicat. Am publicat, ce-i drept, un volum de relații de călătorie (Jurnalul unui an satanic, în 2001) și un altul, de versuri, dar în limba sârbă (Srpski govoreci, în 2009). Primul are, mai degrabă, legătură cu activitatea mea de gazetar, iar cel de-al doilea nu are de-a face cu literatura română. Sunt, însă, un cititor asiduu de poezie. Iubesc literatura în întregul ei, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu spun, să nu recunosc, stilul anilor 1950, pe care îl cunosc foarte bine, în procedee de acest gen, de pildă, când un redactor obscur mutila un poem al unui mare poet nu zic sudțamerican, ci al unui mare poet sârb, care pentru poporul său înseamnă ceea ce pentru noi înseamnă Arghezi sau Blaga sau Barbu. Încă nu sța găsit nici un redactor care să mutileze, sau un om al Direcției Presei care să reînceapă a remutila textele lui Blaga. Dar iată că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
poporul său înseamnă ceea ce pentru noi înseamnă Arghezi sau Blaga sau Barbu. Încă nu sța găsit nici un redactor care să mutileze, sau un om al Direcției Presei care să reînceapă a remutila textele lui Blaga. Dar iată că un poet sârb, care nu este aici, este mutilat și i se taie versuri. Poate lucrul acesta să nu vi se pară catastrofal, pentru că poezia este aeriană, nu se vede când se taie din ea, dar eu vă ofer o comparație: imaginațițvă când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
venit? - Păi zicea că a venit cu o barcă, din părțile Orșovei... - Mai știi cine l-a adus cu barca aceea? - Nu... Un sârb... Nu știu numele... dar aș putea găsi locurile. - Un sârb. Un haiduc. Trebuie să găsim haiducii sârbi! Prietenii lui Cosmin din munții Balcani! Ai Înțeles? - ’țeles, domniță. Aduc haiducii, cautăm herghelia... - Nu le Încurca iarăși! La drum! Nu uita! Patru zile, Cetatea Albă! 9 ianuarie 1475, munții Bosniei de nord ... Dar a doua zi nu se Întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe masă o icoană a Sfântului Gheorghe doborând balaurul. Rănitul fu Întins pe pat. Jovanka ceru apă caldă și feșe curate. Femeia se duse să Îi deplinească rugămintea. Bărbatul rămase Înțepenit, privind. „E de-al nostru, spuse Jovanka În limba sârbă. E un Apărător.” Bărbatul tresări și Își făcu cruce. „Un Apărător, În casa mea... Apoi se repezi după nevastă, strigând. - Mai repede! Omul ăsta e pe moarte! Erina și Jovanka rupseră hainele lui Oană. Trupul Îi era plin de răni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
onorific (Profesor Evidențiat), a unei gradații și a câtorva salarii de merit, specifice sectorului de învățământ. În plan extradidactic, menționez colaborarea cu Editura Didactică și Pedagogică în calitate de membru în Consi liul redacțional al Redacției de limba și literatura rusă, ucraineană, sârbă, cehă și slovacă, de autor de manuale pentru minorități, de recenzor și referent științific al unora dintre acestea (Citirea pentru clasa a V-a, Teoria literaturii pentru clasa a IX-a și altele), aflate în uz didactic în perioada anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ENCICLOPEDIA MORȚILOR Traducere din limba sârbă și note de Mariana Ștefănescu Tabel bio‑bibliografic 1935 - 22 februarie: se naște Danilo Kiš la Subotica, oraș În NE Serbiei, la granița cu Ungaria. 1939 - este botezat În stil ortodox la biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Novi Sad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Încercări de proză În periodice prestigioase. 1954 - toamna: se Înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Belgrad. 1958 - absolvă studiile universitare - specialitatea literatură comparată - ca șef de promoție. 1961 - numit pentru o perioadă de doi ani lector de limbă sârbă și croată la Universitatea din Strasbourg. 1962 -debutează În volum cu microromanele Mansarda și Psalm 44 (Mansarda/Psalm 44). 1965 - Îi apare romanul Grădină, cenușă (Bašta, pepeo). 1969 - publică volumul de proză scurtă Suferințe timpurii (Rani jadi). 1972 - apare romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
timpurii (Rani jadi). 1972 - apare romanul Clepsidra (Peščanik) publicat În limba română de Editura Univers În anul 1987, și volumul de eseuri Po‑etica. 1973 - i se decernează Premiul revistei NIN pentru romanul Clepsidra. 1973 - este numit lector de limbă sârbă și croată la Universitatea din Bordeaux pentru o perioadă de trei ani. 1976 - Îi apare unul dintre cele mai apreciate romane, Criptă pentru Boris Davidović (Grobnica za Borisa Davidoviča). 1978 - publică volumul‑pamflet Lecția de anatomie (Čas anatomije). 1980 - este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sârbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul de pe Drina, Kalemegdan, Kolarac, Patria, Plugarul, Obrenovac, Oplenac, Orașul lui Dušan, La vărsare, Smederevo, Cornul de vânătoare, Semnul mirării, Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan Sterije Popović (1806‑1856). 2. Miroslav Krleža (1893‑1983), scriitor croat. 3. Cartier al Zagrebului. 1. Localități din apropierea Belgradului. 2. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Svetolik Ranković (1863‑1899). 3. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Janko Veselinović (1862‑1905). 4. Cunoscut roman istoric al scriitorului croat August Šenoa (1838‑1891). 1. Bulevard În centrul Belgradului. 2. Odelenje za zaštitu naroda — Departamentul securității statului. 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și dramaturgului sîrb Jovan Sterije Popović (1806‑1856). 2. Miroslav Krleža (1893‑1983), scriitor croat. 3. Cartier al Zagrebului. 1. Localități din apropierea Belgradului. 2. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Svetolik Ranković (1863‑1899). 3. Cunoscut roman istoric al scriitorului sîrb Janko Veselinović (1862‑1905). 4. Cunoscut roman istoric al scriitorului croat August Šenoa (1838‑1891). 1. Bulevard În centrul Belgradului. 2. Odelenje za zaštitu naroda — Departamentul securității statului. 1. Jaša Tomic, localitate În Voivodina (Serbia). 2. Buvlja, piață de vechituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
roman istoric al scriitorului croat August Šenoa (1838‑1891). 1. Bulevard În centrul Belgradului. 2. Odelenje za zaštitu naroda — Departamentul securității statului. 1. Jaša Tomic, localitate În Voivodina (Serbia). 2. Buvlja, piață de vechituri (talcioc) din Belgrad. 1. Politika, cotidian sîrb cu cel mai mare tiraj care apare la Belgrad. 1. Chianti, varietate de vin italian. . Menoră, obiect de artă rituală evreiască, sfeșnic. . Nilus va Încerca să găsească jurnalul unui pustnic. Pustnic, care după Jevahov, vorbea cu un extraordinar realism despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și coincide atunci cu stânga modernistă sau modernismul scurt. Tânărul participant, în virtutea iuțelii câștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremurat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștile unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scârțâie de coviltirile prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Și cam știu eu la cine ți-i gândul. La Dumitru sârbul, căpitan de drăgani. E adevărat, dar mă miră încă ceva. După cum se vede din cele ce scrie Constantin Nicolae (Mavrocordat) la 23 aprilie 1749 (7257), Dumitru căpitanul era sârb și totuși vodă îl tratează la fel ca și cum ar fi moldovean get-beget. N-am întâlnit încă, fiule, un străin să fie prigonit pentru că nu este pământean. Iaca ce spune vodă: „Facem știre pentru o casă...de pe Ulița Fînăriei, care au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
viilor și morților. Și voi ce căutați pe acolo, mă? Păi spre Occident trebuie să treci pe la Greci. Doar n-ai vrea s-o luăm spre est. Estul a venit singur peste noi, așa că-l știm. Mergem pe la ortodocșii noștri sârbi sau pe la cei de la Muntele Athos, pe urmă ne-om descălța. Pentru ocean ne-ai dat încălțări în desagă. Nea Fane o întrebă pe Mioara de 42 de ani: Vrei să-ți repar pantofii? Nu, nea Fane, fă-i surorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lui Sașa Pană, „Nu știu să mai fi apărut în presă, în acele zile, încă vreun cuvînt iscat de dispariția voluntară a marelui poet al Marii Revoluții”, e limpede că ne aflăm în fața unui lapsus calami. Singurele referințe la avangarda sîrbă au în vedere gruparea și revista Zenit, prezentată pentru prima oară în numărul 49 al Contimporanului: „no. 26-33 (octombre). O reproducere din pictorul sîrb Lozovick (New York), poezie „MOTS DANS L’ÉSPACE“, proclamație de Liubomir Mitzici, o traducere din poetul italian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al Marii Revoluții”, e limpede că ne aflăm în fața unui lapsus calami. Singurele referințe la avangarda sîrbă au în vedere gruparea și revista Zenit, prezentată pentru prima oară în numărul 49 al Contimporanului: „no. 26-33 (octombre). O reproducere din pictorul sîrb Lozovick (New York), poezie „MOTS DANS L’ÉSPACE“, proclamație de Liubomir Mitzici, o traducere din poetul italian Vasari”. Catalogul expoziției internaționale a revistei lui Vinea și Iancu indică: LA SERBIE par Jo-Kleck le Zenitiste expose des tableaux faits en applications de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
indică: LA SERBIE par Jo-Kleck le Zenitiste expose des tableaux faits en applications de papier-couleurs des compositions d’une éxtreme vitalité caracteristique par le goût developé des couleurs. (Nr. 52.) Numărul 67 al revistei reproduce o ilustrație a artistului plastic sîrb Jo Klek, Composiție, pentru ca numărul 64 să semnaleze un „manifest poetic antieuropean” al lui Mitzic, din care răzbat frustrările și resentimentele locale („balcanice”) împotriva Occidentului „colonizator”: „Zenit din Belgrad ne trimite «manifest poetic antieuropean» al lui Liubomir Mitzich, «Avion sans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Zenit din Belgrad în frunte cu Lubomir Mitzici a înmînat lui Tagore o scrisoare din partea Europei june în care îl invită să lupte în propria țară alături de Mahatma Gandhi în loc să admire «putregaiul așa-zisei civilizații» democratice. Îi spune că poeții Sîrbi cari zac în închisori sînt mult mai puternici și mai artiști decît limonetăria și zarzavatul sentimental al poetului indian călător”. O notiță din numărul 75 semnalează partizanatul bolșevizant al grupării sîrbe (Mitzic fiind, la acea dată, refugiat în Franța, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că „Jugoslavia e pseudonimul Serbiei” și că, oficial, poetul Mitzitch refugiat în Franța are fișa penală extrem de amuzant concepută: „Liubomir Mitzitch, nebun în libertate și demon al literaturii jugoslave. Restul literatură și experiență”. Cea mai importantă semnalare a mișcării novatorilor sîrbi („Modernismul în Serbia“) apare însă în nr. 8 al revistei Integral, la rubrica „Notițe”, sub semnătura St.R. (Stephan Roll). În descendență futuristă, autorul exaltă noul stil „barbar”, antiacademismul „organic” și răspărul modern față de tradiționalismul „baladelor haiducești”: „Primim la redacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]