6,492 matches
-
În Maramureș și Livada, fostă Șarchiuz (Sárközújlak), enoriașilor greco-catolici li s-au alocat bisericile otodoxe de odinioară. Alte două biserici au fost luate enoriașilor la Chichiș -Kökös și Baia Mare - Nagybánya, în locul acesteia din urmă primind o alta, Cele din Poiana Sărată (Sósmező) și Dragomirești (Dragomérfalva) au fost închise din cauza depopulării, iar în alte locuri, la Középajta (Aita Medie), Racșa (Ráksa), bisericile au fost devastate. Circa 3% din bisericile românești construite între 1918-1940 au fost ori dărâmate, ori profanate, asupra populației acționând
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
operațiuni militare: pe 25 august mici formațiuni militare române pătrundeau pe teritoriul Ungariei pe la Makó, Mezőhegyes, Illyefalva; acestea au fost însă respinse de forțe locale ungare. În Ungaria anului 1944, prima localitate cucerită de o armată străină a fost Poiana Sărată (Sósmező), așezată la ieșirea dinspre sud-est a strâmtorii Oituz (Ojtoz). Trupele românești și sovietice au năvălit aici pe 26 august 1944. În zilele care au urmat a crescut presiunea asupra Forțelor Secuiești de Apărare Frontalieră ce alcătuiau mare parte a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
adânci folosite "pentru toate închegările, întăririle, înghețările și conservările corpurilor"137, pentru imitația minelor naturale și pentru producerea de metale noi, artificiale; zone de câmpie pentru studierea modului în care trebuie cultivat pământul; lacuri mari cu apă dulce și apă sărată, întrebuințate la creșterea florei și faunei marine, dar și pentru studierea hidrotehnicii; fluvii și căderi de apă puternice; case speciale pentru imitarea fenomenelor naturale; zone muntoase și stânci. Studiile și experimentele cuprind toate domeniile, de la medicină până la fizică, de la agricultură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în Subcarpații externi. Pe teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II.1.2 ASPECTE MORFOLOGICE Relieful
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au debite mai mici, alimentarea fiind pluvio-nivală, de multe ori, la precipitații însemnate ei au avut contribuții importante la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-a făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat rezervor de apă potabilă pentru majoritatea locuitorilor din satele Provița de Jos și Drăgăneasa. În aval, în punctul „Cârlig” Provița mai primește un alt afluent mic, pârâul Sărata cu apă bogată în cloruri de sodiu și care nu seacă niciodată, deși debitul este aproape nesemnificativ vara. Ultimul pârâu pe care Provița îl primește în depresiunea Drăgăneasa, chiar la ieșire este Purcăreața, pe dreapta. Acesta izvorăște de sub vârful Teișul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau un număr de hambare și tronuri le încărcau în căruțe, în stive înalte și plecau cu ele spre Dunăre. Cu cât se îndepărtau mai mult de deal, cu atât marfa lor se vindea la un preț mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
față. Când plecau la biserică luau oul în buzunar și după slujbă îl ciocneau cu primul prieten pe care-l întâlneau. Se obișnuia, și s-a păstrat acest obicei, ca prin contribuția locuitorilor să se procure din timp vin, pește sărat (în trecut), pește marinat (acum), pâine, iar fiecare participant la slujba de Înviere primea câte un pachet cu pâine și pește și un pahar cu vin. Acest ospăț este denumit „praznic”. Când se întorceau acasă de la slujba Învierii veneau cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
g/zi, iar în IC moderată/severă la 2 g/zi (52). Ocazional, la pacienții cu decompensări foarte severe trebuie să se scadă, pentru perioade scurte, aportul de sodiu la 0,5-1 g/zi. Pacienții trebuie educați să evite alimentele sărate (brânzeturi sărate, mezeluri, conserve, icre, măsline, murături în saramură etc.), să nu mai adauge sare la masă, să fie atenți la sursele „ascunse” de sodiu (alimentele procesate industrial), să citească etichetele produselor alimentare și să le aleagă pe cele cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
iar în IC moderată/severă la 2 g/zi (52). Ocazional, la pacienții cu decompensări foarte severe trebuie să se scadă, pentru perioade scurte, aportul de sodiu la 0,5-1 g/zi. Pacienții trebuie educați să evite alimentele sărate (brânzeturi sărate, mezeluri, conserve, icre, măsline, murături în saramură etc.), să nu mai adauge sare la masă, să fie atenți la sursele „ascunse” de sodiu (alimentele procesate industrial), să citească etichetele produselor alimentare și să le aleagă pe cele cu un conținut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
se recomandă totodată prin lucrări de minuțioasă reconstituire monografică și prin sinteze ce reclamă un spirit de largă amplitudineă”. Leonid Boicu s-a născut la 1 mai 1931, în localitatea Dondușeni din Basarabia. După studii secundare la Iași și Râmnicu Sărat, s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității Al.I.Cuza, devenind licențiat în anul 1955. A obținut titlul de doctor în Istorie cu teza: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856, susținută la Universitatea București. După
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
îmi vin ape otrăvite care îmi omoară toate vietățile. Cei care vor să obțină recolte mari de cereale stropesc culturile cu substanțe chimice, neștiind că acestea mă otrăvesc și pe mine! Ploaia nu mai este curată ca lacrima, ci este sărată, acidă, datorită aerului poluat și îmi îmbolnăvește animalele. Și așa viața mea este tot mai grea, mai grea! Marea: - Domnule judecător, apa mea este și mai murdară și mai otrăvită! Oceanul: - Cu respect, domnule judecător! Și eu am aceeași durere
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
îmi vin ape otrăvite care îmi omoară toate vietățile. Cei care vor să obțină recolte mari de cereale stropesc culturile cu substanțe chimice, neștiind că acestea mă otrăvesc și pe mine! Ploaia nu mai este curată ca lacrima, ci este sărată, acidă, datorită aerului poluat și îmi îmbolnăvește animalele. Și așa viața mea este tot mai grea, mai grea! Marea: - Domnule judecător, apa mea este și mai murdară și mai otrăvită! Oceanul: - Cu respect, domnule judecător! Și eu am aceeași durere
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
au fost depuse și osemintele ctitorului, În anul 1720, aduse În ascuns de la Constantinopol, de către soția sa, doamna Marica. A mai zidit o biserică În satul Doicești (județul Dâmbovița). Împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Închinata mănăstirii Sfântă Ecaterina de la Muntele Sinai. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatră de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau „Hurezi”), cu hramul Sfinții Împărați Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu, Diogene (Râmnicul Sărat). 1 În fine, amintim și numele celor cinci tineri din România care deveneau doctori în științe după 1884, dintr-un total de 198 înregistrați în statistici; adăugăm că străinii din statisticile vremii (31 la număr), care obțineau un doctorat în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere), Puțeni (drept), Râmnicu Sărat (medicină), Roșcani (drept), Roșiori de Vede (științe), Scradă (drept), Târgu Frumos (medicină); și, în plus, cei șase români din teritoriile ocupate, si anume: Basarabia (drept, medicina), Transilvania (Brașov / științe politice și administrative; Prejmer / științe; Vâlcele / științe), Ungaria (Riscă / științe politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Iași și doctorat la Berlin, a fost profesor la Școala normală din Botoșani până în 1933. A publicat volumele de specialitate: Peștii apelor inferioare din România, Unitățile biologice și categoriile lor, Cercetările hidrobiologice și pescărești la câteva bălți din județul Râmnicu Sărat ș.a. 3. Anton Bortkiewicz (1875-1933), medic cu studii la Strasbourg, practică la Botoșani după Primul Război Mondial și se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În cazul factorului edafic se au În vedere: regimul de săruri, humusul, regimul de apă, aer și temperatură, structura, grosimea, pH-ul, nivelul apei freatice, caracterul rociimamă, organismele prezente. Se disting plante: silicicole, calcifite și calcifobe, nitrofite, halofite (pe soluri sărate: Salsola, Salicornia, Limonium, Nitraria), glicofite (pe soluri nesărate: Beta, Brassica, Sinapis), gipsofite (pe soluri sărate, cu gips), psamofite sau arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe ramurile, distruge solul
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
aer și temperatură, structura, grosimea, pH-ul, nivelul apei freatice, caracterul rociimamă, organismele prezente. Se disting plante: silicicole, calcifite și calcifobe, nitrofite, halofite (pe soluri sărate: Salsola, Salicornia, Limonium, Nitraria), glicofite (pe soluri nesărate: Beta, Brassica, Sinapis), gipsofite (pe soluri sărate, cu gips), psamofite sau arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe ramurile, distruge solul, suflă zăpada, dezgolește rădăcinile, dezrădăcinează arborii, determină forma de drapel a coroanei, duce la uscarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb, grâu, lână, piei de bou și vacă, cașcaval, unt, catâri, brânză, miere, piei de oi, miei și berbeci, tutun, oi, păcură, vin, pește sărat, ceară, pastramă etc. Importurile Moldovei erau cifrate, în 1831, la 6.365.000 lei, iar exportul, la 9.210.000, în timp ce în 1833, importul crescuse la 12.440.000, iar exportul, la 15.480.000 lei. Structura importului era următoarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cronică se interzic carnea grasă de porc, oaie, rață, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe, varză, gulii), pâine neagră, nuci, alune, migdale, sare În exces, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean). De asemenea se exclud băuturile alcoolice, cacao, cafea, Înghețate și unele băuturi răcoritoare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]