5,379 matches
-
soluția mușamalizării și cosmetizării realului. Defecțiunile de partid sunt prezentate publicului în toată urâta lor goliciune, pentru a fi rezolvate cu putere de tovarășii juști, operațiune din care partidul iese mereu întărit. Totuși, Desfășurarea marchează și primul câștig artistic, personajul săteanului desculț care își cumpără bocanci întrucât a fost numit socotitor la ceapeu, Ilie Barbu, născut din întâlnirea condeiului lui Marin Preda cu deja marele actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de chei și ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din situație cu o replică „lirică” : „Sunt membru de partid cu sufletul”. Ardeleanu simte setea de putere a lui Moț și îi ține partea în fața sătenilor conduși de chiaburul patriarh Găvrilă, cerându-i să mai găsească prin sat niște membri de partid „cu sufletul”. Comunistul „de suflet” bagă la loc în buzunare cheile și ștampila, înțelegând că tovarășii au nevoie de el taman așa cum e. Această
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în agricul tură, care, însumate, dădeau o suprafață mai mare decât a României. Și înșelătoria funcționează zeci de ani, fără ca nimeni să o dezvăluie. Doar omorârea tinerei Ana Draga de către un moșneag psihopat aduce organele de anchetă în zonă. Printre săteni nu există personaje pozitive. Toți sunt ascunși, alunecoși, reci, nesinceri. Tânărul milițian al satului e un tembel care îi trăgea clopotele Anei Draga, dar după moartea ei nu face absolut nimic ca să afle ce s-a întâmplat. Așa-zisul ei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa Editorială “Glasul bucovinei”, Iași, 1995, p. 13. footnote>. Cei care au dat un sens economic,social și cultural acestor locuri de la confluența Moldovei cu Moldovița-Argel au fost oamenii, numiți în documentele vechi “săteni” și mai târziu “vămeni” și individualizați după nume, cel mai vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obligațiilor pe care le aveau vămenii față de mănăstire, trebuie să observăm că acestea au fost influențate de legătura dintre sat și punctul de vamă. Pe lângă funcționarii și dregătorii care percepeau vama în funcție de cantitatea de mărfuri, măsurată în poveri, mulți alți săteni îndeplineau alte slujbe, asigurau paza, ajutau negustorii să-și poată scoate carele cu mărfuri din vadul Moldoviței și să le îndrepte pe calea care, cu multă îngăduință, o putem numi drum. Nu avem nici o mărturie că peste Moldovița ar fi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
drum. Nu avem nici o mărturie că peste Moldovița ar fi fost un pod care să înlesnească trecerea carelor, animalelor și oamenilor pe orice vreme. Dacă a existat, lucru de care ne îndoim, atunci întreținerea și reparațiile erau asigurate tot de săteni, care au știut dintotdeauna să construiască din lemn. Trebuie să legăm prosperitatea de atunci a satului de punctul de vamă, care era o sursă de câștig și pentru locuitori, care prestau servicii de reparații, ofereau cai de schimb și găzduiau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1 ianuarie 1749, că „vecinii robi nu sunt...Iară vecinii numai partea bărbătească slujesc, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți feciori va avea omul,..., iar partea femeiască nu slujește” și precizează statutul vecinilor: „vecini va să zică sătenii megiași, fără de moșie, atât că din sat nu e volnic să iasă” <footnote D.I.R., veac XVI, vol. I, p. 193; despre fenomenul robiei în Țările Române la M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare; P.P. Panaitescu, Documntele Țării Românești
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Robii puteau fi vânduți, dar nu individual, ci pe familii sau sălașe, spre deosebire de țăranii vecini care, așa cum o precizează așezământul lui Constantin Mavrocordat din 1 ianuarie 1749 „când se va vinde moșia, oamenii să nu se vândă, ci ca niște săteni ai satelor în sat să rămâie, făcând slujba obișnuită...” <footnote Ibidem. footnote>. Robii țigani ai mănăstirii Moldovița, ai căror urmași trăiesc și astăzi în Vama, în cartier separat, numit Dealul Runc, dar extinși și pe sub pădure, la margine, erau proveniți
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
clacă pe an și, la intervenția lor, același Constantin Mavrocordat, prin actul emis la 1 ianuarie 1749, invocat mai sus, mărește numărul de zile de clacă de la 12 la 24 și introduce nartul (norma de muncă - n.a.). Pare că reacția sătenilor nu a întârziat, deoarece în anii următori alți domnitori intervin cu reglementarea raporturilor vecini-stăpâni, revenind la cele 12 zile de clacă stabilite inițial. Un asemenea document a fost elaborat de cancelaria domnitorului Matei Ghica la 14 februarie 1755, prin care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de vin” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. V (1745-1760), p. 116-117. footnote>. Dreptul la moară, de a deține unele poieni și braniști era „cumpărat cu tocmeală de oamenii din Vama” <footnote N.Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, în Anuarul Muzeului Bucovinei, Cernăuți, anul I-II, 1943-1944, p. 18. footnote>, adică arendat. Tot secolul al XVIII-lea, până la desființarea mănăstirii în 1785 de către autoritățile habsburgice, este presărat de nenumărate abuzuri, plângeri, procese
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Câmpulung să cheme pe acești îndărătnici sau să-i însemne pe o listă și s-o trimită egumenului pentru ca aceștia care nu dau ascultare să fie bătuți ca să ia sama și alții la acest lucru” <footnote Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova, București, 1907, publicat în Uricariul, II, p. 217 și urm.; apud N.Grămadă, op. cit., p.19. footnote>. La 10 ianuarie 1735 domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat 72 ordonă „vămenilor care nu dau ascultare la chemările egumenului să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
13-14. footnote>. La 12 octombrie 1777, locuitorii din teritoriul anexat de Curtea de la Viena au fost chemați să depună jurământul de credință față de noua stăpânire. Bucovina, împărțită în 27 de sectoare, înțesată de trupe imperiale, a depus jurământul citit pentru săteni de vornici și preoți. Pentru clerici, boieri, fruntașii orășenilor, negustorilor și țăranilor, adunați la Cernăuți, sub conducerea episcopului Dosoftei Herescu, jurământul a fost citit cu glas tare de boierul Ilie Herescu. În mod simbolic, jurământul a fost semnat în capitala
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Aurel Morariu, op. cit. p. 118. footnote>. Dintr-un sat dependent de mănăstirea Moldovița, în timpul stăpânirii habsburgice, Vama devine o comună rurală dependentă de Oficiul Cercual de la Câmpulung. În fruntea satului se alegea un vornic dintre trei candidați propuși de săteni care era ajutat de doi sau mai mulți consilieri aleși de comună, în funcție de numărul locuitorilor. Dintre consilieri, se alegea un jurat care era mâna dreaptă a vornicului. Durata funcției era de 3 ani <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ani <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20; Mihai Iacobescu, op. cit. p. 191-197; din Tezaurul Documentar Sucevean (DTDS), Catalog de documente, 1393-1869, București, 1983, p. 465-466. footnote>. . Atribuțiile vornicului erau de a aplana neînțelegerile dintre săteni, de a lua în primire și a aduce la cunoștința locuitorilor ordinele trimise comunei de către Oficiul din Câmpulung, de a distribui sarcinile comunale asupra sătenilor, de a organiza straja și poliția locală <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 30-35 footnote>. Deoarece
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
documente, 1393-1869, București, 1983, p. 465-466. footnote>. . Atribuțiile vornicului erau de a aplana neînțelegerile dintre săteni, de a lua în primire și a aduce la cunoștința locuitorilor ordinele trimise comunei de către Oficiul din Câmpulung, de a distribui sarcinile comunale asupra sătenilor, de a organiza straja și poliția locală <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 30-35 footnote>. Deoarece administrația austriacă a constatat că organele locale, jurații, consilierii și vornicul erau supuși stăpânului, prin Oficiul Cercual a elaborat circulara nr. 10.932 din 29
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 199-203 și 226-229. footnote>. Dacă avem în vedere că la 1774 în Vama erau 101 capi de familie supuși dărilor și impozitelor și având în vedere categoriile de țărani existente - fruntași, mijlocași, codași, colibași (vezi supra) <footnote N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 48. footnote> - , raportul dintre numărul locuitorilor și numărul de vite mari nu poate fi diferit cu mult față de Câmpulung. Trebuie să fi existat cel puțin 400 de capete de vite mari și cel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
munți, poieni și braniști. În cele 110 sate ale Fondului Bisericesc trăiau 7.316 familii de țărani clăcași, cu 36.580 de suflete<footnote Ibidem. footnote>, între acestea integrându-se și cele 176 de familii de vămeni <footnote N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 29. footnote>, înregistrate de conscripția Josefină dintre anii 1784-1787, cu aproximativ 880 de suflete, împreună cu emigranții veniți în ultimii 10 ani, în special din Ardeal și Maramureș <footnote Ion Nistor, Bejenari ardeleni în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stăpânii pământului, prin arendașii lor, de la 12 zile pe an la 24 de zile anual, iar în preajma revoluției de la 1848, zilele de robotă ajunseseră chiar la 150 de zile <footnote Arhivele Statului Suceava, Colecția de documente feudale, XII/44. footnote>. Sătenii mai erau obligați să facă 2 zile de muncă pentru preot, una pentru vornic, la cere se adaugă obligațiile față de stat. De asemenea, nu aveau drept de vânat, de pescuit, de moară, de crâșmă, de a poseda arme de foc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au creat o adâncă nemulțumire și frământare în lumea satelor. Din această cauză a fost necesară patenta imperială pentru supuși din 1781, intrată în vigoare la 1 noiembrie 1786, s-a creat Oficiul Cercual (Kreismat) ca instrument de tutelă pentru săteni și de aplanare a conflictelor cu străinii <footnote N. Grămadă, op. cit. p. 17-18. footnote>. Cea mai mare parte a reformelor inițiate de Iosif al II-lea au fost anulate la moartea sa, în 1790. Printre acestea a fost anulată și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de vânat, de pescuit, dreptul la moară, de velniță și de crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de jurisdicție domenială și de aplicare a unor pedepse aspre: a. închisoare care nu trebuia să ducă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să ceară aprobarea Oficiului Cercual (Kreismat) <footnote Ibidem footnote>. Până la stabilirea definitivă a cadastrului, impozitul s-a perceput în sistemul vechi, al cislei, adică suma pe care trebuia s-o plătească un sat era repartizată de comitetul comunal asupra fiecărui sătean, ținând cont de starea lui economică: fruntaș, clăcaș, mijlocaș, colibaș <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 169. footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente, pe care le întâlnim și la Vama, înseamnă: a. țăranul fruntaș poseda cel puțin un plug întreg cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Endre; au fost uciși 11 oameni - un preot greco-catolic, familia acestuia (precum și servitoarea lor maghiară). Deși justiția română, după război, a constatat culpa lui Wass Albert și a tatălui său, Wass Endre, din cauza absenței celor doi și a mărturiilor unor săteni aflați în relații dușmănoase, din varii motive, cu familia Wass, depozițiile făcute în procedura penală s-au dovedit contradictorii. Însă săvârșirea crimelor nu a fost negată de nimeni; ba chiar, în momentul în care locotenent-colonelul Dehmel, membru în Comisia germano-italiană
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
om al școlii și al satului nu se limitau la orele de clasă pe care le oficia ca pe adevărate ritualuri didactice, cu finalități bine gândite. Calitatea și menirea sa îi cereau să se implice în activitățile cultural-artistice, în îndrumarea sătenilor privind îngrijirea și educarea copiilor. Încă de pe băncile școlii normale, Ioan Pavel a dovedit aptitudini deosebite pentru muzica vocală și instrumentală. În corul mare al școlii vocea sa de bas se distingea prin acuratețe, profunzime și vibrație, își însușea cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
școlii în care încet, încet a devenit un component de bază iar în ultimii ani de studii, organizatorul și dirijorul ei. Calitățile sale de muzician înzestrat l-au ajutat să înființeze o formație corală a Căminului cultural cu participarea tinerilor săteni, băieți și fete, a bărbaților și nevestelor care aveau voce, auz muzical și disponibilitatea de a participa o seară sau două pe săptămână la repetiții, precum și la serbările prezentate cu diferite ocazii. Corul Căminului cultural Dorobanți, mândria satului, era vestit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
prin anii 1942-1950 și după aceea, Ioan Pavel aduna la Căminul cultural adolescenții aflați la studii liceale sau superioare cu care organiza în timpul vacanțelor manifestări artistice alcătuite din cor, formații de teatru și de dansuri, recitări, serbări mult apreciate de săteni și de forurile culturale județene. O trăsătură care împlinea și înnobila personalitatea lui Ioan Pavel era dragostea sa pentru munca cu tineretul sătesc și cu cel plecat la studii, față de care manifesta răbdare, înțelegere și respect. Spun aceste lucruri ca
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]