4,209 matches
-
apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
3-4 căni pe zi cu ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți) și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
irid(o)- "iris" (cf. gr. iris, iridos, ϊρις, ϊριδος s.f. "curcubeu, haloul unei stele"; lat. Iris, -idis s.f. zeița Curcubeului): ro. iridiu (cf. fr. iridium 192; en. radioiridium); irigo- "irigație" (cf. lat. irrigo,-are vb. "a uda, a scălda"); iteo- "salcie" (cf. gr. itea, ίτέα, -ας s.f. "salcie"); -ită "inflamație" (cf. gr. -(i)tis, -τις sufix. nominal); iugum - "jug" (cf. lat. iugum,i, s.n. "jug; pereche (fig.); balanță; constelație): NA jugum; iuncti(o) - legătură (cf. lat. iunctio, -onis s.f. "legătură, împreunare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ϊρις, ϊριδος s.f. "curcubeu, haloul unei stele"; lat. Iris, -idis s.f. zeița Curcubeului): ro. iridiu (cf. fr. iridium 192; en. radioiridium); irigo- "irigație" (cf. lat. irrigo,-are vb. "a uda, a scălda"); iteo- "salcie" (cf. gr. itea, ίτέα, -ας s.f. "salcie"); -ită "inflamație" (cf. gr. -(i)tis, -τις sufix. nominal); iugum - "jug" (cf. lat. iugum,i, s.n. "jug; pereche (fig.); balanță; constelație): NA jugum; iuncti(o) - legătură (cf. lat. iunctio, -onis s.f. "legătură, împreunare"): ro.joncțiune s.f. (cf. fr. jonction; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și tehnice. Deschiderea culturală are o importanță capitală deoarece infuzează și inovează "zestrea". Calibrarea vechiului cu noul în cultură reprezintă testul de guvernare a unui popor. Lumea globalizată are nevoie de identități naționale și individuale flexibile, deoarece omul este o salcie gânditoare, și nu mimetice. Autonomia culturală nu constituie un bun tranzacționabil. Măsura cu care o cultură absoarbe mai ușor idei străine și mai bune practici globale, amestecându-le cu propriile tradiții, constituie un avantaj competitiv în noua ordine mondială. Identitatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse negru de nu vedeai mâna lângă ochi. Pe o aripă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ce înseamna asta, dar nici nu avea curajul să întrebe. În urechi i se mai auzeau parcă zgomote din depărtare. Apoi vocea mamei, si, de necrezut, refuzul categoric al tatălui: -Nu!.. N-am chef!.. Culcă-te!.. Am treaba!.. FAȚĂ DINTRE SALCII Pe malul Cernului, salciile își plâng parcă în unde durerea, iar vântul hoinar mișcă agale săbiile trestiilor, încrețind ușor oglindă apei. Spre apus, se întind colinele împădurite, iar norii, plutind pufoși pe cerul verii, alcătuiesc un tablou feeric de umbre
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nici nu avea curajul să întrebe. În urechi i se mai auzeau parcă zgomote din depărtare. Apoi vocea mamei, si, de necrezut, refuzul categoric al tatălui: -Nu!.. N-am chef!.. Culcă-te!.. Am treaba!.. FAȚĂ DINTRE SALCII Pe malul Cernului, salciile își plâng parcă în unde durerea, iar vântul hoinar mișcă agale săbiile trestiilor, încrețind ușor oglindă apei. Spre apus, se întind colinele împădurite, iar norii, plutind pufoși pe cerul verii, alcătuiesc un tablou feeric de umbre și lumini. Pe malul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
avea atât distincție, cât și sex-appeal, un soi de elegantă în mânuirea unditei, de care era perfect conștientă. Sora ei mai mare se îmbracă mult mai elegant; nici moartă n-ar ieși în pantaloni sau fără tocuri. Dar față de sub salcii detesta cochetăria. Asumându-și riscurile banalității, consideră că poziția, reputația ei înlăturau orice pericol de a fi considerată comună, banală, lipsită de gust estetic. Succesul ei se datora în primul rând poantelor inteligente pe care știa să le facă pe seama
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
deșteaptă părea cam nedrept. De aceea poate nici nu avea prietene printre fetele de vârsta ei. Lăură își ridică privirea de pe pluta unditei și privi în aval către un băiat care vâslea într-o luntre cioplita dintr-un trunchi de salcie. Ea îl privește atent peste ochelari, imitând îngrijorarea tânărului care îi zâmbește în colțul gurii. O ciocârlie își cântă trilul între trestii, în timp ce băiatul ocolește cu barca un pâlc de papura. O clipă privirile lor se întâlnesc; lumea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mal. Lăură stă cu capul rezemat pe genunchi, ca și cum n-ar vrea să-l vadă. -Ai prins ceva peste? întreba el dezinvolt. -Desigur, sunt un pescar priceput, e un hobby de-al meu din copilărie. Vin adesea aici, pentru că ador salciile acestea pletoase care mângâie cu ramurile lor luciul cristalin al apei. Andrei se întoarce spre barcă și scoate o sticlă de bere neagră: -Bea un strop, zice el. -Nu mi-e sete. -E un ordin, măcar o dușca! Lăură ia
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înghite berea rece, privind în gol. Andrei îi aruncă o privire amuzantă și îi întinde iarăși sticlă. -Sigur nu mai vrei o înghițitură? Lăură îl refuză politicos. -Îmi pare extrem de rău, eu detest alcoolul. Lăură se sprijină de trunchiul unei salcii, întoarsă puțin spre el, dându-și ochelarii de soare de la ochi. Băiatul o privește mai atent, îi studiază genele, gură, observând-o pe fata cea serioasă care pare cam îndrăzneață. Între ei se așterne tăcerea. Dinspre munți, coboară încet norii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
li se întâlnesc, isi zâmbesc, și amândoi își țintuiesc ochii în pământ cu acea conștiința de sine a adolescenților sensibili la situații noi, la cunoștințe noi. Andrei se uită la ceas. -Ar trebui să plec!... Face câțiva pași prin spatele salciilor, încercând să vadă dacă vine cineva. Băiatul o cuprinde de dupa umeri și o săruta ușor pe tâmpla. Lăură se uită nedumerita în iarbă. -De ce ai făcut asta? Andrei zâmbește. -Așa am simțit eu că trebuie. O IMPRESIE CIUDATĂ La
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Andrei s-a întors acasă, la părinți. Zilele următoare am fost tristă, pustiita. Ceea ce mă făcea să aștept cu nerăbdare mai mult decât pe Andrei era seară în compania lui. Îmi lipseau serile noastre, mesele la stana, plimbările pe sub salcii. Păream mai degrabă un cuplu de excursioniști, decat unul de întrăgostiți. Amândoi priveam fix pârâul curgând la picioarele noastre. Probabil că originea mea simplă era cauza unor rețineri ale lui, dar ca să fiu sinceră, măcar nu eram singura. Desigur, mă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
un om minune, al lumii Întregi Florile au adormit de liniște Peste Iași trec poeziile Ca niște vulturi. Poezia În facsimil În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot de vânt cu salcii amare Prin turnuri de drum Încăierat cu legende Carul cu poeții sălbatici În genunchi trage noaptea din luna Păsările vuiesc În sângele pământului Și musca să zboare prin arbori În sus Lumină Își spală ochii În trandafirul albastru de câmp
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Podgoria - Copou. Sandu-Mălin Tăcu (1969-1986), poet. Text pe placă: „O victimă a unui asasinat politic”. Text lângă basorelief: Trandafirul de câmp „În voia pădurii curg căi de azur Și apele chiue-n crengi că o nuntă Fulgera tropot de vânt cu salcii amare Prin turnuri de drum Încăierat cu legende Carul cu poeții sălbatici În genunchi trage noaptea din luna Păsările vuiesc În sângele pământului Și musca să zboare prin arbori În sus Lumină Își spală ochii În trandafirul albastru de câmp
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Trec prin albii de cer și candori/ Orfeic și trist uneori./ Trec prin macii În zori despicați/ Cu brațele Întinse spre Munții Carpați./ Merg spre fluiere și mă-ntorc la izvor;/ Oglinzi roditoare mă vor, nu mă vor,/ Peste sculptatele salcii În labil relief,/ În palmele nopții țesând la gherghef./ Lovesc În cupole fierbinți la amintiri bătăușe,/ Cu ochii ascunși În cartușe./ Pe cercul din zare cu buze concave,/ Îmi adun basmele tropotind din potcoave/ Fulgere tinere pe drum vertical./ Făcătoarele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai mare ca a celor de alimentare, însă nici o dată nu este prea joasă pentru a se pierde prin ele toată apa din bălți. Deseori omul însuși face la gura gârlelor de scurgere unele întărituri de pământ ori garduri de sălcii, pentru a stăvili secarea bălților. Din cauza sedimentărilor neîntrerupte, fundul bălților este ceva mai ridicat, în acest sector de luncă, decât nivelul cel mai scăzut al apei Prutului. Aceasta se observă ușor în vremea slabelor viituri ale râului, când ridicarea cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
îi trimise o bezea din vârful degetelor. Motea își ascunse fața în basma, tulburată ca o fată îndrăgostită. Ajungând în zonă, dădu peste locotenentul Vernea. "Vino cu mine, Aldan, o să-ți placă." Ajunseră împreună la malul estuarului unde, sub o salcie, aștepta șalupa cu motor folosită la traversare. Un soldat îi ajută să urce la bord. Vernea îi făcu semn că nu are nevoie de el și luă cârma. Insula, plasată în mijlocul estuarului, nu mai era de altfel o insulă. De
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mâna ca să-și însușească o bucățică din pământul nostru", zice Vernea. Din păcate, natura l-a favorizat. "Ești sigur că n-a ajutat și el un pic natura?" Se întoarseră pe mal și se așezară la soare, pe trunchiul unei sălcii culcate deasupra apei, cu picioarele atârnând. După câteva clipe, își scoaseră vestoanele. Prilejul era bun, chiar nesperat, să abordeze subiectul care îl frământa. Ziua începuse atât de bine că se simțea încurajat ca de o fericită conjuncție de planete. Începu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
horoscoape, hermetism, piramide, civilizația maya, impulsuri psihosomatice, dimensiunea a patra, farfurii zburătoare, postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea mai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]