3,889 matches
-
construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu lacăt, este folosită ca magazie. Lângă aceasta se află un grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și a servitorilor, deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu lacăt, este folosită ca magazie. Lângă aceasta se află un grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și a servitorilor, deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și a servitorilor, deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale de fier, care este legată printr-o ușă mai veche tot din scânduri de brad, cu casa de fum, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are o portiță din scânduri brad. Dincolo de acestea, în continuare se află locuința vizitiului și a servitorilor, deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale de fier, care este legată printr-o ușă mai veche tot din scânduri de brad, cu casa de fum, cu horn de piatră, care are destinația de a servi ca închisoare provizorie pentru răufăcătorii din conac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deasemenea construită din bârne, cu pod de scânduri, cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale de fier, care este legată printr-o ușă mai veche tot din scânduri de brad, cu casa de fum, cu horn de piatră, care are destinația de a servi ca închisoare provizorie pentru răufăcătorii din conac, până la pronunțarea sentinței judecătorești. Dincolo de acestea, în continuare se află un grajd construit din bârne cu pod
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jgheaburile. În el au loc zece cai. Sub acelaș acoperiș se mai află alt grajd pentru doisprezece cai. Grajdul acesta e mult mai îngrijit, are trei ferestre, cu iesle mare pentru fân, cu uși duble. Ușa interioară e confecționată din scânduri noi, grele, cu balamale de fier, cea exterioară e foarte ușoară. Șindrila de pe acoperișul acestei încăperi este nouă în comparație cu cea de pe celelalte clădiri De aci, mergând spre dreapta, în partea de nord a curții găsim: 2. O clădire mare de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
având în vârf un buton de tinichea. E conacul în care astăzi locuiește domnul prefect. În ambele capete ale clădirii se află câte patru camere boltite, având la mijloc un pridvor. Sub horn este bucătăria, despărțită printr-un perete de scânduri; dincolo de bucătărie se află intrarea în pod făcută din scări late de stejar. De această clădire este lipit closetul de piatră, cu două compartimente. În mijlocul clădirii, pe partea de Sud se află o ușă din fier cu grătar, cu zăvor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o altă ușă de stejar, prinsă într-un zid de piatră. Urcând două scări, am dat iarăși de o ușă, în două canate, confecționată tot din stejar, prin care se ajunge în pridvorul boltit, despărțit de bucătărie prin peretele de scânduri, de unde mergând spre dreapta, trecând printr-o altă ușă de scânduri de brad, cu țâțâni de de fier, de culoare albă, se ajunge într-o cameră boltită, cu o suprafață mijlocie, cu podea, cu două ferestre etc., etc., Se trece
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Urcând două scări, am dat iarăși de o ușă, în două canate, confecționată tot din stejar, prin care se ajunge în pridvorul boltit, despărțit de bucătărie prin peretele de scânduri, de unde mergând spre dreapta, trecând printr-o altă ușă de scânduri de brad, cu țâțâni de de fier, de culoare albă, se ajunge într-o cameră boltită, cu o suprafață mijlocie, cu podea, cu două ferestre etc., etc., Se trece apoi printr-o grădină de flori, în care se află un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un venit anual net de 100 de câble și 3 feldere. Și mai deține familia nobiliară în afară de moara de pe hotarul satului Streza alte două mori în afara satului una din jos de Genu și alta la Arinii Morii. Joagărul transformă în scânduri buștenii de brad aduși de oameni care lucrează la moșie. El realizează până la 40 - 50 de scânduri pe zi, adică numai atâta cât are nevoie moșia. Venituri pe urma joagărului nu se obțin, neexistind clienți pentru scânduri, tot omul rezolvându
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
moara de pe hotarul satului Streza alte două mori în afara satului una din jos de Genu și alta la Arinii Morii. Joagărul transformă în scânduri buștenii de brad aduși de oameni care lucrează la moșie. El realizează până la 40 - 50 de scânduri pe zi, adică numai atâta cât are nevoie moșia. Venituri pe urma joagărului nu se obțin, neexistind clienți pentru scânduri, tot omul rezolvându-și singur problema lemnului, având dreptul să ia din pădure atât cât dorește, fără plată. Onorații «exponenți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Joagărul transformă în scânduri buștenii de brad aduși de oameni care lucrează la moșie. El realizează până la 40 - 50 de scânduri pe zi, adică numai atâta cât are nevoie moșia. Venituri pe urma joagărului nu se obțin, neexistind clienți pentru scânduri, tot omul rezolvându-și singur problema lemnului, având dreptul să ia din pădure atât cât dorește, fără plată. Onorații «exponenți» ai familiei Teleki mai dețin pe pârâul dela Streza, sus în partea superioară a pădurii de fag, la locul numit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
considerente alodiale. (cf. Micului Dicționar Enciclopedic Ed. Științifică și Enciclopedică 1978, pământ alodial înseamnă rezervă de pământ seniorială, termen folosit numai în evul mediu) Pe acelaș teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă mare cu acoperiș de scânduri, din bârne, cu geamuri de sticlă, - o clădire lungă, dar mai scundă, cu patru încăperi. În aceasta se află cazanul de preparat bere, împreună cu o căldare de 15 - 20 de găleți pentru fiertul berei. Se mai află aci și un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
maghiar pentru cele cinci familii de coloniști unguri aduși aici la curtea grofului Teleky. Este construită tot din piatră de râu și cărămidă ca și cea romano-catolică, iar zidul dinspre est e de formă semicirculară. Tavanul este construit orizontal, din scândură vopsită cu vopsea de ulei. Dușumeaua este din scândură de brad. Turnul pentru clopote este din lemn ridicat deasupra intrării în biserică. Are un clopot. Slujba s-a oficiat aci până în anul 1940, clădirea fiind administrată de credincioși maghiari din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aici la curtea grofului Teleky. Este construită tot din piatră de râu și cărămidă ca și cea romano-catolică, iar zidul dinspre est e de formă semicirculară. Tavanul este construit orizontal, din scândură vopsită cu vopsea de ulei. Dușumeaua este din scândură de brad. Turnul pentru clopote este din lemn ridicat deasupra intrării în biserică. Are un clopot. Slujba s-a oficiat aci până în anul 1940, clădirea fiind administrată de credincioși maghiari din Noul Român. În prezent este folosită de credincioși din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
clădirii școlii celei construite în 1873, una din cele două săli se dă în folosință ca drept cancelarie comunală, adică un fel de primărie, cealaltă sală rămânând singurul spațiu rezervat învățământului, total necorespunzătoare, umedă, cu tavanul dintr-un rând de scânduri. Învățătorii care au funcționat la această școală la început au fost cantorii bisericești, menționăm dintre ei pe Tănase zis al lui Hont din Porumbacul de Jos, Gheorghe Stoica al lui Ghiță al Grecului, Ion Halmaghi al lui Bucur, Ion G.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Oprea Cârțișoara, cu un capital inițial de 84.000 de koroane, consiliul ei de administrație era format din nouă membri, președintele ales al acestuia fiind preotul Victor Vulcan. Societatea deținea pe râul Bâlea trei sau patru joagăre de fasonat scânduri ce se valorificau la Făgăraș, Sibiu și în alte centre, veniturile ei fiind una dintre puținele surse financiare a locuitorilor de aici. Nu dispunem de date din care să aflăm cât a funcționat această cooperativă. 5. Circumscripția medicală Problemele de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el, familia lui, animalele care îi deveniseră indispensabile. Și-a confecționat mai întâi securea, budacul, barda, tesla și încă alte câteva scule, a intrat în pădure, și-a ales copacii cei mai potriviți din care și-a confecționat bilele, grinzile, scândurile din care și-a realizat cea mai rudimentară cabană. Mai târziu, necesitățile impunând folosirea unei cantități cât mai mari de lemn, spiritul său inventiv l-a îndemnat să folosească forța hidrauluică, a apei ce-i curgea chiar prin fața bordeiului pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-l taie undeva pe la piept să-i scoată ghemotocul de păr - așa a scăpat taică-su de armată), se hotărî să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
era o femeie foarte cumsecade. Când veneam cu Peidy ne aștepta cu dulciuri făcute de ea care pentru noi erau minunății. La prima vedere vila părea nelocuită, scara din piatră, accesul direct în vilă era blocat cu niște bârne și scânduri, astfel se intra pe poarta de acces al trăsurilor care nu era încuiată, parcă aștepta să fie deschisă larg pentru trăsurile de odinioară care soseau cu cei ce veneau la o cură de ozon, de sănătate. Pomenind de această perioadă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ori începe să ningă. În acea iarnă a nins atât de mult iar vântul a suflat cu intensitate de uragan, care a ținut câteva zile, nu se mai putea circula, s-a produs un haos. Am pus o ladă din scânduri în casă și am salvat iepurii de îngheț și câinele la fel. Găinile erau în grajd unde era destul de izolat împotriva frigului. Într-o dimineață am constatat că suntem îngropați de vii sub zăpadă. Ce se întâmplase? Vântul a bătut
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dorit să lucrez și invers, să mă rotesc eu în jurul său. Astfel în august 1994, confecționându-mi singur o daltă dreaptă dintr-o pânză de ferăstrău mecanic ce o aveam de la vechiul loc de muncă, alegându- mi o bucată de scândură de tei, am început pentru prima dată să sculptez. Răbdarea pe care mi-am impus-o în timp ce lucram la bucata de lemn a prins rădăcini născându-se prima mea lucrare pe care am intitulat-o Drumul vieții”. Prima lucrare realizată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o parcurg mergând cu trenul, dar cu o vie amintire ce mi-a rămas întipărită în memorie despre marea întâlnire cu lemnul de la București. Ajuns acasă în următoarele zile am început să mă pregătesc pentru o nouă expoziție, pregătind o scândură de tei, realizând icoana ‚Sf. Cristofor” , pentru a o trimite de urgență la București la Expoziția „Crăciunul și Anul Nou în creația populară contemporană”, ce urma să se deschidă pe 17 decembrie. Mai aveam câteva zile până la data limită în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
emană căldură, prietenie, te cheamă, au de șoptit o poveste în care sunt părtașe ca martori. Poartă în ele farmecul unei lumi apuse. Curtea are poartă somptuoasa („Poartă de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]