7,856 matches
-
se aflau și reprezentanți de-ai lor, iar limbajul utilizat a devenit tot mai agresiv pe măsură ce comuniștii își consolidau pozițiile în aparatul de stat. Dar, trebuie subliniat că Partidul Național-Țărănesc a rămas în permanență principala țintă a atacurilor comuniste. 55 „Scânteia“, 1.XI.1944. • Idem, 2.XII.1944. • Pentru conținutul acestor scrisori cenzurate vezi A.N.I.C., fond Reforma agrară din 1945, Centrala, dosarele 75/1945-1948, f. 74; 103/1945-1949, f. 124 și urm. 58 „Scânteia“, 19.X.1944. • Vezi A.N.I.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principala țintă a atacurilor comuniste. 55 „Scânteia“, 1.XI.1944. • Idem, 2.XII.1944. • Pentru conținutul acestor scrisori cenzurate vezi A.N.I.C., fond Reforma agrară din 1945, Centrala, dosarele 75/1945-1948, f. 74; 103/1945-1949, f. 124 și urm. 58 „Scânteia“, 19.X.1944. • Vezi A.N.I.C., fond Președinția Consiliului de Miniștri, Stenograme, dosar 3/1945, f. 171; „Monitorul oficial“, nr. 68 bis din 23.III.1945. Național-țărăniștii au atras atenția, prin oficiosul lor de presă, că fondul funciar expropriabil, de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Comunist din România a apărut un amplu articol, semnat de Vasile Luca, în care erau explicate principalele rațiuni ce determinau pe comuniști să-și mențină o poziție fermă în legătură cu reforma agrară 63. Din numeroasele articole publicate până atunci de ziarul „Scânteia“ pe tema reformei, acesta este primul care expune într-o formă mai explicită concepția acestei formațiuni politice despre expropriere și împroprietărire, care se va regăsi, de altfel, în proiectul legii lor, și despre organizarea agriculturii țărănești de după înfăptuirea transferului de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI.1944. 61 Idem, 10.XII.1944. • Lazăr Iliescu, Reforma agrară și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14.XII.1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către comuniști, în structura proprietății funciare rurale din România avuseseră loc o serie de prefaceri determinate, în principal, de dislocările teritoriale și de populație, de politica agrară a guvernului Antonescu și de consecințele războiului la care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acesta nefiind - așa cum s-a afirmat ulterior în istoriografia comunistă • „«momeala» la care au recurs partidele burgheziei și moșierimii și majoritatea reacționară din guvernul Rădescu pentru a înșela masele țărănești“67. Mai mult decât atât, după prima zi de dezbateri, „Scânteia“ aprecia drept pozitivă • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 230; „Tribuna poporului“, 30.XI.1944. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1944, f. 227. • Ibidem, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împărțite la țărani înainte de venirea primăverii 74. În ședințele următoare s-au purtat discuții sterile în contradictoriu pe marginea unor propuneri făcute de diferiți reprezentanți acreditați ai partidelor și organizațiilor care compuneau comisia, în special între liberali și comuniști 75, • „Scânteia“, 20.XII.1944; A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 221. • Vezi Mihai Fătu, op. cit., p. 153. • „Dreptatea“, 20.XII.1944. • Ibidem. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 221. • Vezi Mihai Fătu, op. cit., p. 153. • „Dreptatea“, 20.XII.1944. • Ibidem. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1944, f. 220, „Scânteia“, 21.XII.1944. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1944, f. 220. • Apud 6 martie 1945. Masele populare - forța hotărâtoare în instaurarea puterii revoluționar-democratice a muncitorilor și țăranilor, București, 1982, p. 97. • Vezi Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
40/1945, f. 52-54. În același timp, comuniștii anunțau, prin presa controlată de ei, că grupările componente ale Frontului Național Democrat erau hotărâte să realizeze cât mai urgent reforma agrară. La 31 ianuarie 1945, oficiosul Partidului Comunist din România, ziarul „Scânteia“, afirma că Frontul dorea să rezolve problema agrară pe cale de lege, dar că pentru aceasta era necesar ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar își intitula în mod semnificativ unul din articole În 45 de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și de munte și peste 50 hectare în regiunile de șes; exproprierea totală a pământului aparținând cetățenilor români refugiați în țările cu care România se afla în stare de război, proprietățile celor • Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. 86 „Scânteia“, 3.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“,13.II.1945; „Universul“, 14.II.1945. • Redactarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
50 hectare în regiunile de șes; exproprierea totală a pământului aparținând cetățenilor români refugiați în țările cu care România se afla în stare de război, proprietățile celor • Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. 86 „Scânteia“, 3.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“,13.II.1945; „Universul“, 14.II.1945. • Redactarea proiectului a fost făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plugarilor afirma, în manifestul dat publicității, că de la guvernul aflat la putere, în care cei mai mulți miniștri trimiși de Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-a scris, s-au ținut discursuri; acum e timpul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
documente. 1945, București, 1994, p. 86-87). • Vezi „Frontul plugarilor“, 14.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“, 13.II.1945; „Argus“, 12.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123. • Vezi „Scânteia“, 11.II.1945; „România liberă“, 11.II.1945. în mâinile plugarilor se poate și trebuie deci făcută acum, fără nici o tărăgănare“97. Odată cu aceste acțiuni, comuniștii, mizând pe reușita exproprierii de jos a marilor proprietăți, au trecut la o ofensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate fi negată. Henry L. Roberts scria în acest sens că persoanele pe care le cunoscuse în 1944 la București sau la moșiile lor cu greu puteau fi numiți reprezentanți ai țărănimii. Cei mai mulți dintre ei erau juriști din clasa 97 „Scânteia“, 16.II.1945. • România în anii revoluției democrat-populare, 1944-1947, București, 1971, p. 152. • O. I. Cozlovschi, Problema agrară, în „Dreptatea“, 30.XII.1944. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 502. • Nicușor Graur, op. cit., p. 169. mijlocie, doctori, ingineri, oameni de afaceri, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Frontului Național Democrat, unele din prevederile lui fiind chiar mai raționale, comuniștii neputându-le găsi obiecții întemeiate, și-au direcționat atacul nu atât împotriva proiectului, cât împotriva partidului și a liderilor lui, a „reacționarilor național țărăniști“ - cum îi califica ziarul „Scânteia“, care îi plasa în aceeași categorie cu moșierii 106 - refractari reformei agrare, deoarece interesele lor de clasă • Henry L. Roberts, op. cit., p. 167. • „Ardealul“, 12.II.1945. • Vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1945. • Vezi Joseph S. Roucek, Balkan Politics. International Relations in No Man’s Land, Westport, 1971, p. 246; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, Fundația Academia Civică, 1996, p. 129-131. • Vezi Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt moșieri, alții sunt, prin poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noi în țară. Maniu a lucrat intens, făcând un pact de neagresiune cu Garda de Fier. Dar câte nu sunt !“111. „Eu cred - declara Ana Pauker în aceeași ședință - că dacă până acum atitudinea noastră a fost sub 107 Vezi „Scânteia“, 2.XI.1944; 3.XI.1944; 26.I.1945. 108 Idem, 19.X.1944. • Petru Groza, Texte alese, București, 1973, p. 315. • Vezi Ștefan Voicu, Pagini de istorie socială, București, 1971, p. 238 și 285; „Scânteia“, 23.XII.1944. • România
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost sub 107 Vezi „Scânteia“, 2.XI.1944; 3.XI.1944; 26.I.1945. 108 Idem, 19.X.1944. • Petru Groza, Texte alese, București, 1973, p. 315. • Vezi Ștefan Voicu, Pagini de istorie socială, București, 1971, p. 238 și 285; „Scânteia“, 23.XII.1944. • România. Viața politică în documente. 1945, p. 102-103. mâna aceea de a face ca Tătărescu să nu fie arestat, acum să luăm atitudine împotriva național-țărăniștilor și liberalilor și să ne pregătim ca, în eventualitatea colaborării cu Tătărescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în fruntea partidului cea mai penibilă și mai regretabilă dictatură a unei caste de moșieri, latifundiari și • Gh. I. Ioniță, Gh. Țuțui, Frontul plugarilor (1933-1953), București, 1970, p. 144. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 505. • România în anii..., p. 67. • Vezi „Scânteia“, 25.III.1945; Ioan Scurtu, op. cit., p. 515; Mihai Fătu, Alianțe politice ale Partidului Comunist Român (1944-1947), Cluj-Napoca, 1979, p. 163-166. beneficiari ai consiliilor de administrație“124. Conducerii național-țărăniste i se găseau și alte capete de acuzare, neîntemeiate în totalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a desprins, la 25 ianuarie 1946, din vechiul partid și și-a creat o formațiune proprie: Partidul Țărănesc-Democrat. Sciziunea a fost cauzată nu atât de divergențele existente în sânul acestei grupări, cât, mai ales, • Mihai Fătu, op. cit., p. 165. 125 „Scânteia“, 29.II.1945. • Vezi Arhivele Naționale Iași, fond I, Comitetul Regional P.C.R. Moldova, dosarele 1/1946, f. 38 și 99; 2/1946, f. 14, 158-160. • Idem, dosar 2/1947, f. 19. • Arhivele Naționale Timișoara, fond I, Comitetul regional P.C.R. Banat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele Fragmentarium (1969) și Nevoia de adevăr (1978) - la „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” ș.a. Opera lui L. evoluează pe două coordonate: romanul social cu tematică rurală și romanul politic. În cazul primului filon, în care se înscriu romane precum Cordovanii, Suferința urmașilor (1978), volume de nuvele ca Eclipsă de soare (1969), Vuietul
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
a născut în Oltenia și în 1946-1947 va fi student în agronomie la București. A frecventat cenaclul ziarului „Facla” și apoi Sburătorul postlovinescian. După debutul la revista școlară „Ion Maiorescu” din Craiova, în 1941, colaborează la „Ramuri”, „Kalende”, „Vremea” și „Scânteia tineretului”. În 1945 Ion Caraion îi tipărește poeme în „Lumea”, iar alte versuri îi apar în „Caiet de poezie”, suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”. În volum nu a ajuns să publice și nici nu a fost editat postum. Unica sursă de
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
Năsăud și Bistrița, apoi Liceul „Liviu Rebreanu” din Bistrița (absolvit în 1976) și Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din București (1976-1981). A lucrat o vreme la Institutul de Cercetări pentru Electrotehnică, iar din 1983 ca redactor la „Scânteia tineretului”. În 1992 și 1993 este producător al programului românesc de televiziune „Romanian Soul” din Chicago, iar din 1994 va fi realizator la Televiziunea Română. Debutează în revista școlară „Zări senine”, cu versuri și articole; alte versuri îi apar în 1970
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
la Televiziunea Română. Debutează în revista școlară „Zări senine”, cu versuri și articole; alte versuri îi apar în 1970 în revista „Tribuna”, L. colaborând apoi cu poezie, proză, critică literară și de artă la „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
încurajând și înlesnind debutul unor scriitori ca Titus Popovici, Francisc Munteanu, Nicolae Țic, Radu Petrescu ș.a. A colaborat cu proză, eseuri, recenzii, cronici etc. la „Viața românească”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” și la ziarele „România liberă” și „Scânteia tineretului”. Prima carte personală tipărită este nuvela Ana Nucului (1953). Scrierile lui L. din primul deceniu de după debut sunt marcate de caracteristici contradictorii: vădesc, pe de o parte, cedarea în fața tezismului politico-propagandistic impus în epocă, iar pe de altă parte
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
colaborare cu Voislava Stoianovici); Fodor Sándor, Mofeta, București, 1972; Kahána Mózes, Șase zile și a șaptea, postfață Lucian Cursaru, București, 1972; Nagy István, Nepoții oltenilor, pref. D.R. Popescu, București, 1972. Repere bibliografice: Sergiu Fărcășan, „Ana Nucului” - nuvelă de Remus Luca, „Scânteia”, 1953, 24 decembrie; Petru Dumitriu, Un prozator autentic, VR, 1953, 10; Lucia Olteanu, „Ana Nucului”, CNT, 1954, 8; Titus Priboi, „Ana Nucului”, „Tânărul scriitor”, 1954, 4; Ovid S. Crohmălniceanu, Trei nuveliști: Silviu Podină („Mlaștina”), Francisc Munteanu („Lența”), Remus Luca („Ana
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]