4,646 matches
-
Berck în toată diversitatea sa, ci s-a limitat la câteva scene și episoade fragmentare, suficiente pentru a recrea o atmosferă și a evoca un cadru; el nu și-a propus să aprofundeze psihologia personajelor pe care le descrie, ci schițează numai câteva siluete din linii fine și rapide; autorul nu ne oferă o analiză pătrunzătoare, căci drama sa interioara este abia sugerată, prin câteva scurte trăsături evocatoare. Totuși, fără a aprofunda personajele, fără a stărui asupra detaliilor, M. Blecher ne
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile speculații metafizice problema etică este fals pusă și în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat o revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile extra-conștiente. Ea se vede obligată să apeleze la un fel de introspecție deghizată și ca atare insuficient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
contrastelor și prin cele ale antitezelor, mitul a putut exprima simbolic legalitatea, manifestă și totodată misterioasă, astfel că, depistînd legăturile analogice ale motivelor, trebuie să fie posibilă crearea unei psihologii a motivelor capabilă să descifreze simbolizarea mitică. Sînt astfel stabilite schițate succint și pregătite pentru evoluțiile ulterioare premisele descifrării simbolismului. Metoda este bazată pe distincția netă dintre fațada limbajului simbolic și preștiința sa psihologică subiacentă. Obiectivul evoluțiilor ulterioare va fi demonstrarea detaliată a conținutului preștiinței psihologice a mitologiilor, fondată pe simbolurile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Este important să ne dăm seama de faptul că semnificația morală este bazată încă de la originea ei pe creația mitică, fără care ea nu ar putea fi deja inclusă în varianta aceasta primitivă a mitului Persephonei pe care tocmai am schițat-o. Dar predominanța crescîndă a sensului moral impune adesea miturilor transformări fie și doar adăugarea unor detalii extrem de semnificative care obligă traducerea să le caute sensul moral, căci, în interpretarea sezonieră și chiar și în cea metafizică, adaosurile nu ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a cărui operă a fost pînă în zilele noastre studiată în cele mai mici detalii nu a suscitat în această privință tot interesul pe care existența simbolisticii îl impune spiritului uman. Aceasta cu atît mai mult cu cît, fără a schița o cît de slabă tentativă de aprofundare, semnificația psihologică a divinităților este indiscutabilă în mitologia greacă. Ca să nu cităm decît cîteva exemple: Zeus este simbolul spiritului, Hera al dragostei. Atena al înțelepciunii și combativității elanului, iar Apollo al armoniei. Fără
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bogat și mai variat decât mulți alți copii. Manifestă un interes deosebit pentru activitățile obligatorii, asimilează ușor, redă cu ușurință ceea ce a învățat, folosind un vocabular bogat. Atunci când trebuie să alcătuiască o povestire îi sunt suficiente doar două-trei indicații care schițează conținutul unei teme. Povestirea este expusă cursiv, în propoziții corecte. Dovedește spirit de observație, ușurință în exprimare. Se poate spune că acest copil prezintă unele trăsături caracteristice pentru posibilitățile unui școlar. Analiza unor rezultate ale activității dezvăluie alte aspecte. Deși
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
pe acești elevi, cadrul didactic va folosi în activitatea instructiv - educativă aspectul pozitiv menționat, pentru a stimula interesul elevilor în însușirea cunoștințelor teoretice. Pornind de la rezultatele la învățătură, cadrul didactic trebuie să analizeze faptele, tendințele ce se conturează și să schițeze concluziile de ordin pedagogic. O atenție specială trebuie acordată nereușitei școlare sau regreselor temporare pentru a se adopta măsuri în consecință. Dezvăluind cauzele care explică aceste fenomene (stilul de muncă, polarizarea intereselor, trăsăturile de caracter, rezistența scăzută la efort, pregătirea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
subiect. La Facultatea de Psihologie si Științe ale Educației a fost susținută o teză**; o a doua teză este în curs de elaborare si, în curând, va fi editată o lucrare. Diverse experiențe de mediere școlară de către semeni au fost schițate sau vor demara în curând în Elveția occidentală, majoritatea fiind inspirate din modelul de la Sécheron***. Prin urmare, experiența a câștigat statutul public pe care l-a râvnit, fără îndoială, pentru a-si asigura perenitatea. Sécheron si mediatorii săi reprezintă o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
și de isonul unui gând de sinucidere. Căci Fred Vasilescu începuse pilotajul din 1926.)"36 Din nou remarcăm câteva similitudini menite să demonstreze pactul nescris pe care autorul îl stabilește intre propria-i biografie și creație. În 1926, Camil Petrescu schițează primele proiecte din viitorul roman Patul iui Procust. Zece ani mai târziu, constată că amintirile despre cursurile de aleasă erudiție ale profesorului P.P. Negulescu au devenit pentru el de o tulburătoare senzualitate. Dascălul, pe care l-a prețuit până la adorație
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
un simbol cosmic al cărui arhetip (ca și atitudinea erotică a lui Gheorghidiu în romanul anterior) trebuie căutat nu atât în fenomenologia husserliană, cât mai aproape de straturile experienței naționale, în Eminescu."269 Revenind la nucleul euristic al acestui capitol, crochiul-necrolog, schițat de presa bucureșteană, după sinuciderea poetului Ladima, dezvoltă o altă perspectivă arhetipală: "poetul smintit și cumsecade" este o secvență în racourçi a donquijotismului funciar al actantului. Am adus suficiente argumente pe această temă în paginile anterioare. Să reamintim doar că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de a solicita și a obține îngrijirea medicală, și nu un drept fundamental, ca dreptul la viață sau libertate. Nu putem vorbi de „viață, libertate, îngrijire medicală și fericire“. Aceste valori nu numai că se situează pe paliere diferite, dar schițează o imagine utopică a existenței umane contemporane, imposibil de realizat în ciuda evoluției înregistrate pe plan social. Mai mult, răspunsul la astfel de solicitări se materializează preponderent prin obligații de mijloace, și nu de rezultat. Medicul, în special, și societatea, în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de la începutul secolului nostru. Inaugurând o concepție și metodă nouă filologică, Densusianu inaugurează și nouă direcție în folclor. Primul manifest al acestei școli moderne este și studiul de deschidere, a cursului universitar: Folclorul, cum trebuie înțeles. Cu prilejul respectiv, Densusianu schițează istoricul interesului pentru folclor la noi. Încă din Cursul de filologie romanică aduce obiecții felului in care era publicat materialul folcloric; Din grămada mare de material adunat e o parte inutilă. Aceasta se vede mai ales la cele trei volume
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
În Introducere, Ovid Densusianu conturează în imagini frumoase, dar sumare, cadrul geografic, în continuare pune în lumină condițiile istorice care au dus la diferențierea locuitorilor în două clase sociale antagonice, nemeșii și iobagii. Surprinde influența bănățeană asupra portului și obiceiurilor, schițează nivelul cultural scăzut deoarece împrejurările nu-i lasă pe mai mulți să se împărtășească din cultură, când și-ar putea-o însuși așa repede cu mintea ageră pe care o arată când stai de vorbă eu ei" și atitudinea față de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sau cu ajutorul conjuncției și, „evitarea exprimării mai abstracte", predilecția pentru diminutive : „ele sunt expresia dezmierdării, a milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece consideră că particularitățile stilistice devin probante pentru latinitatea folclorului românesc. Capitolul IV Densusianu creator
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
hrdaya) trebuie să vină din eter Luceafărul, dar sub formă domolită, pămînteană, nu rece, nu refrigerat, să fie muritor ca să poată intra În consonanță cu pneuma fetei...invocarea zeilor era urmată de manifestarea lor (autophneia)... Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Schiță de Întabulare a perimetrului poematic Citim din Durând : „scobitura după cum admite fundamental psihanaliza e organul feminin” grota, ungherul În cazul nostru. Numai voința romantică de inversare a fost necesară pentru a se ajunge la considerarea „ungherului” drept un refugiu, un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
hausgewordene Logik (logică devenită casă). Ea își amintea: „Engelmann a trebuit să cedeze în fața personalității mult mai puternice și casa a fost construită până în cele mai mici amănunte după planurile modificate de Ludwig și sub supravegherea lui. Ludwig a făcut schița fiecărei ferestre, uși, a fiecărui zăvor al ferestrei, a fiecărui corp de încălzire cu o exactitate de parcă ar fi fost instrumente de precizie, iar apoi s-a implicat necontenit astfel încât lucrările să fie realizate cu aceeași exactitate. Mi se pare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dialog și confruntare. În anii 1912-1913 avea aproape zilnic convorbiri despre logică cu Russell, convorbiri lungi pe care cel din urmă le resimțea drept epuizante. (În 1930, când Russell acceptase să comunice Universității Cambridge o evaluare a proiectului de cercetare schițat în noi manuscrise ale lui Wittgenstein, evaluare care era necesară pentru a i se acorda acestuia o bursă de cercetare pe o perioadă mai lungă de timp, el îi scria lui Moore că nu-și poate închipui ceva mai solicitant
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în acest fel. Tractatus-ul ar propune, prin urmare, o soluție nouă pentru probleme consacrate de acea tradiție germană de gândire care a fost inaugurată de Kant, utilizând instrumente logice create de Frege și de Russell.21 O paralelă interesantă va schița Brian McGuiness. În Tractatus, ca și în Critica rațiunii pure, obiectivul urmărit este delimitarea domeniului cunoașterii noastre despre fapte și respingerea, pe această bază, a pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Remarcabilă este însă modalitatea prin care a fost realizat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
corelației dintre limbaj și acțiune“.13 Temele care exprimă unitatea operei lui Wittgenstein ne-ar îngădui să raportăm în mod constant manuscrisele din anii mai târzii la textul Tractatus-ului14. Cei care au rezerve serioase față de afirmația că Wittgenstein ar fi schițat în numeroasele însemnări pe care le-a pus pe hârtie după 1930 o filozofie cu totul nouă pornesc, în mod evident, de la existența unor obiective și motive comune care pot fi identificate în tot ceea ce a scris Wittgenstein din 1913
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
unei forme generale a propoziției sunt tot atâtea expresii ale acestei distincții. Unele dintre observațiile lui Malcolm au fost reluate de acea autoritate în exegeza wittgensteiniană care este David Pears. Din comentariul lui Pears rezultă clar că opoziția dintre perspectivele schițate în cele două lucrări va fi considerabil accentuată dacă acceptăm supoziția că în Tractatus este elaborată o teorie filozofică pretinzând, ca orice teorie, că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
refuzat să dea o formulare teoretică sistematică vederilor sale asta nu înseamnă că alți filozofi nu ar fi îndreptățiți să o facă. Kripke afirmă bunăoară că se poate spune, chiar dacă „în mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care este schițată în scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein se bazează pe condiții de asertabilitate sau de justificare, și nu pe condiții de adevăr, ca în Tractatus.62 Este mai mult decât problematic că ceea ce și-a propus Wittgenstein a fost să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
geniul său cu totul aparte. O asemenea persoană nu a apărut. WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL „Ceea ce încercăm să învățăm este o cale de a cerceta anumite probleme. O cale care contravine foarte mult dorinței anumitor oameni.“ Wittgenstein către studenții săi Atunci când schițau portretul unor personaje de primă mărime, istoricii din vechime foloseau uneori procedeul antitezei. Arta unui mare conducător de oști, ca Iulius Cezar, era înfățișată prin comparație cu cea a unui războinic de aceeași anvergură, chiar dacă dintr-o altă epocă, bunăoară
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru ca armonia să domnească între oameni, prin natura lor egoiști și supuși propriilor interese. Voința regelui este voința poporului, iar un popor care se revoltă contra regelui său se autodistruge. Făcând distincție între "dreptul" și "exercitarea" suveranității, la Hobbes se schițează după cum observa M. Senellart 72 o dublă tendință: "una constând în a reduce guvernarea la suveranitate, prin intermediul obligativității supunerii, cealaltă constând din a separa riguros nivelul lor de funcționare în termeni de drept capacitatea de a enunța legea și de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Supraviețuire (cu un Memorial de Cezar Ivănescu și un Eseu de Ioan Constantinescu), Institutul European, Iași, 1994. Premiul pentru literatură, acordat postmortem (în 1994) de Asociația Scriitorilor din Iași. Poate cea mai cuprinzătoare (deși succeptibilă de supralicitare prin hiperbolizare afectivă) schiță de portret a pictorului-poet Petru Aruștei îi aparține lui Cezar Ivănescu, cel care, la o zi după moartea marelui său prieten, își exprima suferința în termenii următori: "A murit Petru Aruștei, pictorul și poetul genial, incomparabil, mai luminat decât toți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]