3,089 matches
-
Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de "Ferdinand" după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de "Ferdinand" după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă. După instaurarea regimului comunist în România, comuna a primit numele de "Nicolae Bălcescu", la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de "Ferdinand" după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă. După instaurarea regimului comunist în România, comuna a primit numele de "Nicolae Bălcescu", la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, preluând și satele comunei Sărata, care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă. Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata. Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Valea Seacă, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, pe șoseaua națională DN2. Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă. Satul, care se învecinează la nord cu satul Cucova și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
km de Bacău, pe șoseaua națională DN2. Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă. Satul, care se învecinează la nord cu satul Cucova și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida. El este așezat de-o parte și de alta a drumului principal (DJ 119D) pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
care se învecinează la nord cu satul Cucova și la sud cu satul Pâncești din Comuna Sascut, este localitatea de reședință a comunei Valea Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida. El este așezat de-o parte și de alta a drumului principal (DJ 119D) pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește 10 km. Satul Mândrișca are extremitatea estica de-a lungul
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul, se află DC107 asfaltat, axial al văii pârâului Valea Seacă. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
CFR sunt Orbeni și Sascut. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Valea Seacă sunt trei școli, din care una cu clasele I-VIII și 2 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida) și grădinițe și un Cămin Cultural. Există alimentare cu apă curentă și canalizare - pentru o parte din sat
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Mândrișca și Valea Seacă, fiecare formată doar din satul de reședință. Comuna Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Mândrișca avea 847, locuitori iar comuna Valea
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
fiecare formată doar din satul de reședință. Comuna Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Mândrișca avea 847, locuitori iar comuna Valea Seacă 2000. În 1925 comuna Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Mândrișca avea 847, locuitori iar comuna Valea Seacă 2000. În 1925 comuna Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De vecinătate:
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De vecinătate:
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Pentru 4,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bogdana", făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era alcătuită din satele Rădeana, Gutinașu, Vrânceni, Corbu, Bogdana, Valea Seacă (reședința), Livada, Gârbovanu și Mărcești, având în total 2030 de locuitori ce trăiau în 564 de case. În comună existau două mori de apă, o moară de vânt, cariere de piatră, o școală mixtă cu 17 elevi (dintre care 2
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
de apă, o moară de vânt, cariere de piatră, o școală mixtă cu 17 elevi (dintre care 2 fete) înființată în 1858 la Bogdana, patru biserici ortodoxe (la Bogdana, Gutinașu, Rădeana și Gârbovanu) și două catolice (la Gutinașu și Valea Seacă), iar principalii proprietari de terenuri erau G. Donici, statul, moștenitorii lui Grigorie al Palaghiței, Constantin Corbu, Em. Donici și Tulea Welt. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Jăvreni, formată din satele
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
mori de apă și patru biserici (două la Jăvreni și câte una la Heltiu și Boiștea Boierească). Anuarul Socec consemnează comunele în aceeași plasă. Bogdana avea acum 2500 de locuitori în satele Bogdana, Borzești, Cerchezeștii-Lahovari, Gârbovanu, Gutinaș, Livada, Negoești, Valea Seacă și Rădeana. Comuna Jevreni avea 1629 de locuitori în satele Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzeși, Boiștea Călin, Ciuperci, Corbu, Flocești, Heltiu și Miclăușoaia. În 1931, comuna Bogdana se regăsește cu denumirea de "Borzești". În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgu Ocna
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
evoluția forțată a comunei vecine Onești către statutul de oraș. Comuna Jevreni a fost desființată, câteva sate ale ei (inclusiv cel de reședință) trecând la comuna Borzești, denumită acum "Ștefan cel Mare" (ca și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Valea Seacă (în ) este un sat în comuna Nicolae Bălcescu din județul Bacău, Moldova, România. Cea mai veche așezare rurală din cadrul comunei este satul Valea Seacă, numele satului arată topografia locului, o așezare între două înălțimi și un pârâu care uneori seacă
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Valea Seacă (în ) este un sat în comuna Nicolae Bălcescu din județul Bacău, Moldova, România. Cea mai veche așezare rurală din cadrul comunei este satul Valea Seacă, numele satului arată topografia locului, o așezare între două înălțimi și un pârâu care uneori seacă. Prima informare documentară despre sat se găsește în Efemeridele Cibinului care menționează că husiții din Ungaria și Boemia, alungați de regele Sigismund și inchizitorul
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Seacă (în ) este un sat în comuna Nicolae Bălcescu din județul Bacău, Moldova, România. Cea mai veche așezare rurală din cadrul comunei este satul Valea Seacă, numele satului arată topografia locului, o așezare între două înălțimi și un pârâu care uneori seacă. Prima informare documentară despre sat se găsește în Efemeridele Cibinului care menționează că husiții din Ungaria și Boemia, alungați de regele Sigismund și inchizitorul general, franciscanul Jacob de Marchia, au fugit, în anul 1420, peste munți în Moldova și s-
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
care menționează că husiții din Ungaria și Boemia, alungați de regele Sigismund și inchizitorul general, franciscanul Jacob de Marchia, au fugit, în anul 1420, peste munți în Moldova și s-au așezat: sașii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din Valea Seacă numeau satul lor Bogdanfalava. Denumirea satului se pare că ar proveni de la un proprietar pe nume Bogdan. Satul, probabil, înainte de Ștefan cel Mare, ori în timpul lui, prin cumpărare sau schimb ajunge să fie „dreptu domnescu ascultându de ocolul Bacăului".1
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]