53,530 matches
-
de pârât, ca efect al introducerii contestației, va dobândi „undeva pe parcurs“ și calitatea de reclamant prin admiterea unor pretenții care nu sunt echivoc exprimate într-un act de sesizare al instanței. Se consideră că nimic nu împiedică debitorii să sesizeze în mod egal instanța, aceștia având la îndemână mijloace specifice prin care pot ca, în cadrul acțiunii deja inițiate de către creditor sau pe cale separată, să invoce propriile pretenții și să formuleze propriile cereri solicitând cu prioritate echilibrarea contractului
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 2.730 din 12 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 478/116/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI, capitolul VIII din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 7 și ale art. 10 din Legea nr. 554/2004
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. [...].“; ... – Art. 99 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, deși sesizarea aparține Tribunalului Bacău, instanță învestită să soluționeze cauza în ultimă instanță (contestație) și chestiunea de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată, instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă și nu are nivelul de dificultate
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării Prin încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.717/180/2021, Tribunalul Bacău, Secția penală a dispus, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
executarea hotărârii. Efectul extinctiv nu este însă absolut deoarece soluția admiterii cererii de redeschidere a procesului penal, urmată de desființarea de drept a hotărârii obiect al căii de atac, poate fi la rândul ei desființată de instanța de control judiciar, sesizată să se pronunțe asupra încheierii de admitere odată cu fondul cauzei, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală. În această ipoteză, hotărârea pronunțată anterior va reintra în circuitul juridic, cu toate consecințele ce derivă din aceasta, respectiv
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. În raport cu textul legal evocat, se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor cerințe: – întrebarea să fie formulată în cursul judecății de un complet al
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret a speței în formula confirmării sau neconfirmării soluției ce se prefigurează în cauză. Așadar, problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanței supreme
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării Prin Încheierea de sesizare din data de 1 februarie 2022, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării Prin Încheierea de sesizare din data de 1 februarie 2022, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 338 alin. (2) din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
chestiunea de drept invocată, s-a reținut că inculpații au modificat starea locului accidentului prin schimbarea poziției vehiculelor implicate în accidentul rutier în sensul parcării acestora paralel cu bordura, fără a fi lăsate în poziția rezultată în urma accidentului. Fiind sesizată cu apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești, părțile civile C. și D., precum și de partea responsabilă civilmente F. în ședința publică din data de 1 februarie 2022, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. “ Examinând îndeplinirea acestor condiții în cauză, se constată că sunt îndeplinite condiția referitoare la existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel București fiind învestită ca instanță de apel, precum și condiția referitoare la
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 24 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.519/3/2019, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sectorul 4 al Municipiului București, prin primar Daniel Băluță, într-o cauză
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
în acest sens, invocă Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, paragraful 40. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 615/105/2014, Tribunalul Prahova - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Alexandru Tudorache în soluționarea cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public. ... 5. În motivarea
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.937 din 6 aprilie 2020, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție și al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. b) și ale art. 36 alin. (4) și (5) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
titularului dreptului de administrare, de la Ministerul Agriculturii la Agenția Domeniilor Statului. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.712/227/2016*, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară, excepție ridicată de comuna Cornu Luncii
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.603/3/2018*, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin-Cătălin Brușten și Ioana-Catrinel Brușten într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
domnul avocat Cosmin Cristian Vasile pune concluzii de admitere a excepției sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate, insistând asupra faptului că procedura parlamentară a durat o zi în condițiile în care termenul de depunere a raportului de către comisia sesizată în fond a fost inițial de 7 zile și că această comisie nu avea componența stabilită, neexistând din punct de vedere legal. Se arată că, deși procedura s-a desfășurat accelerat, nu a fost una de urgență, ci de drept
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Ilfov - Secția civilă, Tribunalul Sălaj - Secția civilă, Tribunalul Ialomița - Secția civilă, Tribunalul Suceava - Secția I civilă, Tribunalul Alba - Secția I civilă, Tribunalul Timiș - Secția I civilă și Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, excepție ridicată de Mihăiță Calimente, Nicu Cojocaru, Nicoară Creț și Ioan Dorel Zăvoianu, de Mircea Mereuță, de Viorica Cherecheș
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Constituție. ... 24. Legea criticată încalcă principiile care garantează independența instituțiilor fundamentale ale statului, principii care conferă protecție constituțională indemnizației pentru limită de vârstă. Printre aceste principii se numără, potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, exercitarea atribuției deputaților și senatorilor de a sesiza Curtea Constituțională pe calea controlului a priori de constituționalitate, exercitarea atributului de legiferare, precum și a celui de revizuire a Constituției. Toate aceste atribuții de natură constituțională se constituie în temeiuri de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă. Eliminarea
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de cazurile în care, potrivit Constituției și Regulamentului, este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite. Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond [art. 18]. Totodată, potrivit art. 22 alin. (2) din Regulament, convocarea ședinței comune a comisiilor permanente sesizate în fond se face de către președinții acestora, cu cel puțin 48 de ore înainte de data ședinței, dacă, potrivit procedurii
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond [art. 18]. Totodată, potrivit art. 22 alin. (2) din Regulament, convocarea ședinței comune a comisiilor permanente sesizate în fond se face de către președinții acestora, cu cel puțin 48 de ore înainte de data ședinței, dacă, potrivit procedurii de urgență, nu este necesar un termen mai scurt. De asemenea, art. 29 teza întâi din Regulament prevede că
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului. Art. 119 din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Senatului prevăd că, în condițiile procedurii de urgență, Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie proiectul de lege/propunerea legislativă cu prioritate în proiectul ordinii de zi. ... 53. Termenele regulamentare anterior menționate se referă la procedura parlamentară de adoptare a legilor și indică necesitatea curgerii unui interval temporal între data depunerii proiectului de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
scurtat dacă este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite. În perioada de cel puțin 10 zile cuprinsă între momentul transmiterii materialelor birourilor permanente și dezbaterea acestora în plen, se interpun: (i) ședința Biroului Permanent (stabilește comisia sesizată în fond, termenul în care aceasta lucrează, precum și termenul de depunere a amendamentelor); (ii) constituirea comisiei permanente sesizate în fond și elaborarea raportului de către această comisie; (iii) transmiterea raportului către Biroul Permanent al fiecărei Camere, multiplicarea și difuzarea
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
zile cuprinsă între momentul transmiterii materialelor birourilor permanente și dezbaterea acestora în plen, se interpun: (i) ședința Biroului Permanent (stabilește comisia sesizată în fond, termenul în care aceasta lucrează, precum și termenul de depunere a amendamentelor); (ii) constituirea comisiei permanente sesizate în fond și elaborarea raportului de către această comisie; (iii) transmiterea raportului către Biroul Permanent al fiecărei Camere, multiplicarea și difuzarea acestuia la deputați și senatori și, după caz, Guvernului ori altor autorități publice îndreptățite. ... 55. Curtea observă că Regulamentul
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]