4,171 matches
-
preamărească și ei numele lui Dumnezeu. Această formulare, „sfințească-se numele Tău”, a dat naștere la mai multe întrebări și comentarii. Cum adică să se sfințească numele lui Dumnezeu, Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos? Oare noi dorim să se sfințească Dumnezeu prin rugăciunile noastre? Unor astfel de întrebări le răspund și Sf. Părinți. Sf. Ciprian al Cartaginei înțelege lucrurile astfel: adică noi „îl rugăm să se sfințească în noi. Fiindcă de la cine ar putea să Se Sfințească Dumnezeu, Cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Dumnezeu, Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos? Oare noi dorim să se sfințească Dumnezeu prin rugăciunile noastre? Unor astfel de întrebări le răspund și Sf. Părinți. Sf. Ciprian al Cartaginei înțelege lucrurile astfel: adică noi „îl rugăm să se sfințească în noi. Fiindcă de la cine ar putea să Se Sfințească Dumnezeu, Cel Care ne sfințește pe toți?” Ne rugăm zilnic pentru aceasta, pentru că avem nevoie în fiecare zi de sfințire, pentru a ne curăța păcatele printr-o neîncetată sfințire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să se sfințească Dumnezeu prin rugăciunile noastre? Unor astfel de întrebări le răspund și Sf. Părinți. Sf. Ciprian al Cartaginei înțelege lucrurile astfel: adică noi „îl rugăm să se sfințească în noi. Fiindcă de la cine ar putea să Se Sfințească Dumnezeu, Cel Care ne sfințește pe toți?” Ne rugăm zilnic pentru aceasta, pentru că avem nevoie în fiecare zi de sfințire, pentru a ne curăța păcatele printr-o neîncetată sfințire. Așadar, să ne rugăm neîncetat, cu osârdie, ziua și noaptea, ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rugăciunile noastre? Unor astfel de întrebări le răspund și Sf. Părinți. Sf. Ciprian al Cartaginei înțelege lucrurile astfel: adică noi „îl rugăm să se sfințească în noi. Fiindcă de la cine ar putea să Se Sfințească Dumnezeu, Cel Care ne sfințește pe toți?” Ne rugăm zilnic pentru aceasta, pentru că avem nevoie în fiecare zi de sfințire, pentru a ne curăța păcatele printr-o neîncetată sfințire. Așadar, să ne rugăm neîncetat, cu osârdie, ziua și noaptea, ca sfințirea și aducerea noastră la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
veci neschimbată. De aceea, serafimii îl preaslăvesc pe Dumnezeu, zicând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot.” Sf. Ioan Cassian spune că prin această chemare ne străduim pentru bucuria care ne vine din slava Tatălui nostru și nu a oamenilor. Prin cuvintele „sfințească-se numele Tău”, am putea exprima următoarele: „Tată! Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe ea”; ori mai vârtos: „ să se arate sfințenia Ta în viața noastră duhovnicească”. După Sf. Teofan
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele Tău”, am putea exprima următoarele: „Tată! Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe ea”; ori mai vârtos: „ să se arate sfințenia Ta în viața noastră duhovnicească”. După Sf. Teofan Zăvorâtul, „sfințească-se numele Tău” s-ar putea tâlcui după cum urmează: „fie ca frica de Dumnezeu să se afle în inimile noastre, cele ce îți înalță cântare! Și, în virtutea cererii pe care Ți-o facem, dă- ne-o înainte de toate; deoarece cucernica
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oameni înseamnă mântuire. Omul smerit, cugetător de cele duhovnicești nu poate să încheie această reflecție decât printr-o doxologie către Dumnezeu. Să se slăvească și să se cinstească numele Tău de către toți oamenii. în felul acesta, când ne rugăm „sfințească-se”, o facem ca să se răspândească sfințenia în tot neamul omenesc, adevărata cunoaștere de Dumnezeu și să se alcătuiască din toți oamenii, familia unică a lui Dumnezeu, a Celui pe Care să-L numească toți Tată, să- L slăvească și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se defăimeze numele lui Dumnezeu, ci să se preacinstească și să se preaslăvească Credința și Evanghelia. Sf. Ciprian al Cartaginei spune că „noi cerem să vină împărăția lui Dumnezeu, în același înțeles în care ne rugăm lui Dumnezeu să se sfințească numele Său în noi. Fiindcă cine ar putea crede că există vreun timp în care Dumnezeu să nu împărățească sau că ar putea fi stabilit momentul în care începe împărăția Lui, de vreme ce ea a existat dintotdeauna și nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin baia Botezului, ne învrednicește din nou de iertare pe noi, păcătoșii! Dar această rugăciune este a drepților și numai de la ei trebuie să vină, așa cum arată rânduielile Bisericii și chiar începutul Rugăciunii domnești: cel ce nu s-a sfințit prin credință, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tată! Dacă Rugăciunea Domnească este a drepților și dacă ea le spune acestora să se roage pentru iertarea păcatelor, este limpede că prin sinceră pocăință puteane-vom bucura de urmările ei binefăcătoare și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la câmp, nici munca în uzină, nu sunt incompatibile cu ea. O putem rosti oriunde, deși este mai greu să împletești și ocupațiile intelectuale cu această rugăciune. Ea ne păzește de multe gânduri și cuvinte deșarte sau lipsite de iubire. Sfințește munca și raporturile zilnice. După câtva timp, cuvintele rugăciunii par a veni de la sine pe buze, întorcându-ne din ce în ce mai mult în obișnuința prezenței lui Dumnezeu. Treptat, par a dispărea. O veghe tăcută, însoțită de o pace adâncă a inimii și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Ființa noastră este închinată Sfintei Treimi, credința noastră în Sfânta Treime a fost puterea mântuirii noastre. în numele Sfintei Treimi noi săvârșim Taina Sf. Botez, în numele ei primim „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit”. în numele ei creștem duhovnicește, ne sfințim prin har și moștenim viața veșnică. Prin rugăciunea Sfintei Treimi mărturisim întreaga noastră credință. Rostind Rugăciunea lui Iisus „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine păcătosul!”, îl recunoaștem pe Dumnezeu Tatăl, și ne supunem lui. Mai mult, simțim lucrarea și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei drepți iubești și pe cei păcătoși miluești; Care pe toți chemi la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie; însuți Doamne, primește și rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreaptă viața noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreaptă, gândurile curăță și ne izbăvește pe noi de tot necazul celor rele și al durerii. Ocrotește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind păziți și povățuiți, să ajungem la unirea credinței
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mine și mă ocărăsc; asemenea și pe cei ce mă vorbesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu mila Ta, și-i acoperă de bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin. Dumnezeule al dragostei, Ție sunt dator a- Ți mulțumi pentru dulcele simțământ al dragostei și ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce ești izvorul tuturor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
desacralizării, al golirii afectivității, al pierderii semnificației originare este echivalent, în terminologia spitzeriană, gramaticalizării: "nomina sacra vizând spre transcendență, devin, printr-un proces de golire, de formalizare, cuvinte sacrilege, apoi își pierd chiar și această relație negativă cu sacrul. Omul sfințește, consacră unele cuvinte, pe care apoi le degradează, folosindu-le în scopuri profane. Verbul devine simplă fosilă lingvistică"14. Pornind de la ideea că numele propriu acționează ca "nucleu formativ al textului literar"15, ceea ce face obiectul acestei lucrări este modul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comuniști În urma decretului din 1959. După 1989, pe locul unde nu mai exista nimic, doar arătură la margine de pădure, se Întoarce maica teodora Voloșincu, fondatoarea din 1945; inițiază o colectă publică și ridică la loc biserica, pe care o sfințește În 1991, cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noi incursiuni de pradă în Transilvania și ,. În timp ce Vaticanul acorda iertare de păcate pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în 27 octombrie, pe noul episcop de Milcovia. O confruntare a oștilor româno-maghiare cu cele ale tătarilor avea să se facă, dar nu prin plecarea în cruciadă a celor dintâi asupra celor din urmă, ci în lupte de apărare pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și cuvintele, prin care am fost creați și răscumpărați din moarte în viață” (In. 3, 14). Dumnezeu este Spirit care dă Viață; noi Îl putem vedea pe Dumnezeu numai în spirit, așa cum spune Francisc, în primul său Îndemn. Cuvintele consacră, sfințesc și Îl exprimă pe Dumnezeu, prin comuniunea dintre cuvânt și sacrament. Prin cuvinte sunt consacrate pâinea și vinul, reproducându-se ceea ce s-a întâmplat chiar fizic, prin nașterea lui Cristos, atunci când Dumnezeu a devenit om gingaș și smerit, atunci când a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta aflându-se în drum spre Constantinopol. După plecarea părintelui Celestino au venit frații minori observanți. Radu Voievod (fiul lui Mihnea) a trimis episcopului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
bisericile catolice din zonă au fost subordonate Episcopiei de Transilvania, și, din 1381, noii episcopii de Argeș. Din a doua jumătate a secolului XVI toate comunitățile săsești au devenit luterane. În localitățile săsești din Valahia au slujit opt preoți luterani sfințiți la Biertan în Transilvania. Ultima comunitate luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
harnic a organizat colecte la Brăila, Galați, la compania de vapoare, i-a cerut Împăratului Francis Iosif ajutor financiar (acesta preluase protectoratul asupra Misiunilor Catolice din Orient). Cu banii strânși cu multă trudă, a ridicat noua biserică, care a fost sfințită de către episcopul A. Parsi în 1855. Între timp a izbucnit războiul din Crimeea (1855-1856), și Muntenia a fost ocupată de către austrieci, iar parohul Ambrozie s-a îngrijit destoinic de numeroșii soldați răniți, de bolnavii de holeră sau de tifos, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
l-a întreținut material pe părintele paroh. Printre donatorii de fonduri bănești au fost împăratul Franz Iosif, episcopi din Ungaria, episcopul Angelo Parsi. În 1857 a început construcția bisericii și în octombrie 1864 episcopul A. J. Pluym C. P. a sfințit acel locaș în cinstea Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului și a administrat Sfântul Mir. Numărul catolicilor era în acel an de 800 de persoane. Vrednicul preot Felix Pongráez și-a îndeplinit cu prisosință misiunea sa apostolică, timp de opt ani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
plecat într-o mănăstire în Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială cu șase camere. A urmat ca paroh Onorat Corlesimo, pasionist, care a procurat din München o orgă (în 1872), sfințită de către episcopul Ignatio Paoli. Parohul Corlesimo a fost transferat, și în locul lui a fost numit Leopold Cipriani, care a rămas în misiune timp de nouă ani. Toți preoții care au slujit la Ploiești, au mers periodic ca să slujească și la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Craiova au sosit călugării pasioniști italieni. Începând cu anul 1870 în Oltenia s-au stabilit viceconsulii austro-ungari și prusaci, precum și mulți oameni de afaceri și industriași străini, de religie catolică. Parohia romano-catolică a „Tuturor Sfinților” din Craiova a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială comunitatea catolică din Craiova mai deținea o școală și un cimitir. Parohul Wilibald Czack
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
drumul sigur al înălțării unei biserici și acest deziderat era perceput și la Roma, ca o necesitate urgentă. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924) „a fost omul cel mare” (parafrazându-l pe canonicul Carol Auner) care a împlinit visul uniților, atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]