7,756 matches
-
și conducîndu-l spre intrarea în palat... (Al cărui stăpîn impostor de fapt rămîne.) Ar mai fi, aici, numărul adiacent al televiziunii aservite. E surprinsă anterior, în toată nefotogenia ei, mîna de foarte vîrstnici simpatizanți ai Regelui (ca și cum aceștia ar fi singurii din țară) veniți, de ce nu, cu dragoste, să-l felicite. Țuțerul t.v. rămîne, cinic, cu aparatul pe o babetă lacrimogen-decerebrată, care-i tot îndrugă inepția cum că... da, da, aici, la Foișor, s-a născut Majestatea Sa. Țară tristă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricum pentru cel ce mai are ceva de făcut la masa de scris, la pian, în fața șevaletului.) Pe patu-mi tuturor supliciilor de atelier, un tranzistor mirobolant e gata, permanent, după terminarea lucrului, să mă pună în contact cu "România Cultural" (singurul oarecum credibil, în avantajată juxtapunere cu postul național, indigest aservit pesedismului agresiv). Dar și aici stupizenia își face numărul. Cînd e pusă cortina muzicală pentru începerea emisiunii "Vremea capodoperelor", mă reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, slavă domnului, palierul de sus al artelor vizuale a dat, nu o dată, tonul mondial! Și pentru ca șfichiul francez să nu sufere total nici chiar în bietul talcioc cineva scosese pe tarabă portretul drăguțului monstru Brejnev (eu fiind,de altfel, singurul care știam, acolo, în acea amestecată lume, că pentru români, figura mongoloidului nu fusese defel o glumă...). Revenind la ancheta (artistică) de pe trotuar, mă întreb de ce moderatorul emisiunii nu i-a avut în vedere pe, oho, numeroșii colecționari de artă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simțit mai acut neputinciosul regret că am rămas aici! Nu într-un București sustras de fiecare dată, curajos, comunismului rezidual de după '90, ci într-un Iași atît de drag dar, vai, atît de trist retrograd. Și fostul timișorean nu e singurul de atare amplitudine spirituală, cu prestigioasă prestație universitară americană (Matei Călinescu, Toma Pavel ș.a.), care s-a realizat magistral dincolo, în lumea normalității. Un segment masiv de populație autohtonă nu neapărat din sfera spiritului s-a integrat standardelor lumii civilizate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aflați în aceste gregare combinații, capabili, cîndva, prin desprindere, să meargă doar pe picioarele lor. Lipsindu-le, de fapt, talentul. Nu cel al cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative rețele internaționale, ci pe acela din născare, singurul cu șansa unicității. Brâncuși nu s-a combinat cu nimeni: nu a simți nevoia. Nu a vrut. Aici, de altfel, trebuie găsită ecuația imensei sale reușite. Netulburat (cu atît mai puțin post mortem), de gîdilitura unui Januszczak (puah, redundanța consoanelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Prea grav în aventură totală, pentru a-l minimaliza noi prin eticheta frivolității. (Singura frivolitate în care catalanul s-a plasat prost a fost cea a confecționării porumbelului păcii, servind, nedemn, poncifelor sovietismelor la modă. Apropo, episodul coridei e, poate, singurul care mă așază dincolo de însîngerata arenă a lui Picasso, gîsindu-mă în tagma iată, din ce în ce mai numeroasă a desființării sangvinarului cinism. E de ales, mai degrabă, nu? cealaltă arenă spre care fug acum loc singular prin amploarea emoției și prin urmările ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta neînsemnînd renunțarea la franchețea primă a judecăților, cea care, de fapt, îi și impusese importanța, oferind, în schimb, liniștea sintezelor. În cazul unei subit revanșarde Franțe de stînga, deși situațiile unor progermani ca Céline sau Drieu La Rochelle, nu singurii, au cunoscut execuția morală și chiar radical fizică simplificînd datele oricum asumat simplificate de înșiși cei ostracizați revenirea liniștită la literatura lor excepțională a intrat într-o normalitate explicabilă, firească. Prin destinul unei Franțe care nu avea cum să derapeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate continuînd să forțeze habitudinile secolului abia început, primul cîștigînd încă din celălalt secol teribilul pariu. În rest, numerele de operetă nu fac altceva decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sensul acestora. Bogăția experiențelor pe care un individ le poate face depinde direct de repertoriul și calitatea schemelor sale de asimilare, de inițiativă și de activismul său (H. Aebliă. Unul din factorii de bază ai reușitei școlare, deși nu singurul, este inteligența școlară. În fața variabilei deosebit de complexe „reușită școlară” se susține, pe bună dreptate, că diagnosticarea, chiar deosebit de precisă, a inteligenței elevului este insuficientă pentru a prevedea în mod sigur rezultatele lui școlare. Astfel, o parte considerabilă a varianței rezultatelor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
din întreaga activitate a Procuraturii este numai în legătură cu spațiul locativ. Acest lucru desigur slăbește activitatea organelor Procuraturii și le sustrage de la principalele probleme. S-au adus critici că de ce are drept proprietarul să-și aleagă chiriașul. De fapt acesta este singurul drept care i-a mai rămas și dacă lichidăm și acesta, înseamnă că statul trebuie să preia în patrimoniul său administrarea tuturor locuințelor. Poate el să facă așa ceva? Părerea mea e că nu. În privința aceasta cred că trebuie mai bine examinate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a spus că gospodăria a stat o lună fără președinte și a fost necesar să se găsească un legionar ca președinte. Tov. Ceaușescu: Chiar așa a spus? Tov. Paul: N-a acceptat decât un legionar. Tov. Dalea: Acesta a fost singurul pe care a vrut să-l primească? Tov. Beldeanu: În comună toți au fost legionari. Se punea problema dacă lăsăm gospodăria fără președinte sau nu. Consiliul de conducere era compus tot din legionari. Au plecat, n-au mai vrut să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și distinsă, ulterior, cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române, am beneficiat din plin de experiența acumulată până atunci de Leonid Boicu în cercetarea și defrișarea fondurilor arhivistice adăpostite în vechea și frumoasa locație de la Golia. A fost cel dintâi - și singurul, dealtfel - care mi-a recomandat, fără a avea vreo responsabilitate administrativă, o primă direcție tematică spre care să-mi îndrept atenția și efortul, motivată, pe de o parte, prin bogăția informațiilor existente (sesizate de el) în depozitele arhivistice din fosta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aspectul ei modern, adică în perioada în care el a estimat că Imperiul Otoman a devenit realmente un obiect al împărțirii între marile Puteri. În felul acesta, el a ajuns la concluzia că începutul chestiunii orientale în înțelesul ei modern, singurul pe care îl lua în considerare, s-ar cuveni plasat la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pentru a nu abuza cu un citat prea lung, iată în rezumat opinia sa: chestiunea orientală se naște din dislocarea Imperiului Otoman, Peninsula Balcanică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
englezi, ar putea da unele rezultate. Șeful partidei aristocratice polone opina ca românii să pună pe primul plan apărarea față de țarism; accentul activității să fie mutat în țară, „pe lucrul” cu tineretul; această sarcină să fie încredințată lui N. Bălcescu, singurul în măsura să o înțeleagă. În sfârșit, Adam Czartoryski adăuga unele idei esențiale ale concepției sale: Biberstein (Budzynski) să gândească la o nouă combinație, care să dea românilor un mai mare interes pentru independența decât pentru liberalism, în care scop
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de ambiguitate, care să folosească în chip potrivit terminologia fizicii clasice"20. Regăsim aici amestecul hibrid fizică cuantică-limbaj natural-fizică clasică, care dă naștere, prin coexistența opușilor, unor paradoxuri fără sfîrșit. Este, oare, atît de evident faptul că limbajul natural este singurul ce poate fi conceput pentru transmiterea rezultatelor unei experiențe? În orice caz, un compromis istoric se conturează tot mai clar, constînd în transferul contradicției din planul ființei în planul limbajului, unde, de altfel, chiar și acolo, tinde să se șteargă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acțiune ar putea fi aprobată doar în măsura în care promovează fericirea acelora pe care îi afectează în mod direct, astfel încât cu cât aduce mai multă fericire, cu atât suntem mai dispuși să o aprobăm. Prin urmare, principiul celei mai mari fericiri este singurul pe care oamenii ar fi motivați să-l urmeze cu încredere 110. Bentham consideră că legile potrivite sunt instrumentul de bază prin care putem face să fie în interesul fiecărei persoane să acționeze în așa fel încât să aducă cea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gravitatea pedepsei nu depind de natura și gravitatea abaterii, ci de intensitatea pasiunii colective. Dimpotrivă, abaterile de la normele juridice sunt sancționate de organe speciale conform unor modalități expres stabilite. A admite însă că modalitatea de aplicare a sancțiunii ar fi singurul sau cel mai important element de diferențiere între normele juridice și celelalte norme sociale ar însemna să li se nege normelor dreptului existența unei particularități specifice, ce nu se întâlnește la celelalte norme, și anume caracterul juridicității. Indiferent de sancțiunile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normelor legale, atitudine negativă ce se exprimă în forme variate de la intenție până la simpla neglijență. Această unitate de conținut impune și o unitate terminologică, fapt pentru care tot mai mulți autori 14 susțin necesitatea adoptării termenului de vinovăție, ca fiind singurul în măsură să acopere toate formele de vinovăție, înlăturând confuziile. Prin aceasta se evită folosirea noțiunii de culpă în mod diferit: în dreptul penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a exprima toate formele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o economie sclavagistă, mecanismele punitive au rolul de a procura mână de lucru suplimentară, ducând la constituirea unei sclavii "civile" alături de cea asigurată prin războaie sau comerț; în perioada feudală se înmulțesc brusc pedepsele corporale, corpul fiind în majoritatea cazurilor singurul bun accesibil; casa de corecție, munca silnică, manufactura penală, apar o dată cu dezvoltarea economiei de piață. În secolul al XIX-lea, sistemul industrial necesita o piață liberă a mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sînt "adesea grotești", poemele lui Blake "merită cea mai mare laudă"; profețiile America și Europe formau o "misterioasă și de neînțeles rapsodie", "total inexplicabilă"34. În 1811, Robert Southey a numit poemul Jerusalem "un poem perfect nebunesc", în timp ce Allan Cunnigham, singurul critic care a menționat The Book of Urizen, a spus că "versurile sălbatice" ale acestui poem depășesc "orice înțelegere omenească", "ce a vrut să spună prin ele chiar și soția lui a declarat că nu ar putea spune, deși era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Four Zoas / Cei patru Zoa, fără a-l imprimă prin metoda să iluminata. Există într-un singur manuscris, pe care Blake se poate să nu fi intenționat să-l graveze. Totuși, cum arată Keynes, se pare ca inițial acest manuscris (singurul cunoscut) a fost o copie transcrisa "pe curat" a poemului intitulat Vala, care trebuie sa fi existat deja pe ciorne (acum pierdute), deoarece primele pagini din Vala sînt redactate cu mare grijă, cu un scris formal, tipic pentru plăcile de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sferele active, așezate între două cuiburi succesive. Sistemul epiciclic ptolemeic (epiciclul: rotirea unei planete într-un cerc care el însuși se rotește într-un alt cerc; ipoteza epiciclurilor încerca să explice comportamentul uneori bizar al planetelor pe bolta cerească) era singurul recunoscut de academii în vremea lui John Milton, de aceea Milton l-a luat în derîdere în Paradisul pierdut. Obsesia astronomilor privind orbitele circulare (sfere, roți sau cercuri) a fost învinsă de Johannes Kepler, care a demonstrat că planetele se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
folosesc energia. Într-o asemenea poziție se află omul: "în afara facultății de a se face stăpânul energiei brute, omul o posedă, de asemenea, pe aceea de a converti prin procedee raționale această energie în diverse energii utile, și el este singurul care știe să o facă"271. Trebuie spus că noțiunea finalității creează totuși o anumită diferență de nivel în discursul propriu energetismului ostwaldian. În absența ei, am avea de-a face cu o "metafizică" angajată în explicarea lumii ca totalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
necondiționatul în descrierea energetistă a existenței, omul nu este salvat, în sensul că el nu-și poate afirma identitatea și specificul existenței sale, pentru că, raportat la ordinea liniară a energiei, el nu este decât un moment, oarecum privilegiat "fizic", fiind singurul care poate folosi energii exterioare, dar nicidecum unul care să câștige înălțime dincolo de relieful modurilor de existență ale naturii. C. Rădulescu-Motru, acceptând personalizarea, crează tocmai ceea ce este imposibil pentru energetism: un loc propriu omului, anume acela recunoscut ca scop final
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve avantajele acestora, dar care, totodată, să evite unilateralitatea lor. Ipoteza aceasta "nouă" trebuie să facă posibilă o explicație monistă; ea va cuprinde, în fundamentele ei, următoarele idei: singurul mod de cunoaștere pentru om este conștiința sa, prin urmare, doar datele conștiinței decid asupra realității exterioare (singura idee proprie ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]