3,912 matches
-
poartă...// ... Iar corbii, presimțindu-și trista pradă,/ Spre inima-mi pe jumătate moartă/ își năpustesc sălbatica grămadă...” 11). în schimb, Cincinat Pavelescu, „scîrbit de lupte și de jale”, descoperă în ei un impuls pentru o atitudine în răspăr: „O , corbi siniștri, vă iubesc!” Pentru că - zice el mai departe - „în fracurile voastre negre/ De ciocli, aveți ceva de gală,/ Și-n croncănitul vostru rîde/ O ironie triumfală!”12). în epocă, însă, atunci cînd cineva se referă la corbi, dominant e sentimentul de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oarbă că e păduche, n-aș fi putut suporta rușinea ei imensă. Probabil că o altă doamnă tot așa de curată și de distinsă, mergînd cu tramvaiul, a înlesnit călătoria minusculei bestii. Pe lîngă lipsurile alimentare, sîntem și prada unor sinistre insecte”.2) Care-i legătura între Plumb și restul poveștii? Ori de cîte ori lumea e frămîntată de probleme iscate de mizerie, ea nu va căuta, admițînd că mai citește, poezia, cu atît mai puțin o poezie precum cea din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate răbda”11). Autorul Plumbului a văzut și a simțit el însuși aceasta, nu o dată, și s-a îngrozit. De aceea a și subliniat într-un vers: „Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis”. Și: „Tăceri de vremi, sinistra foame”. Sau: „Și flămîndu-i ucigaș”12). în anii postbelici, de penurie alimentară, nu le-a fost ușor nici acelora cu mult mai adaptabili, mai energici și mai întreprinzători decît el. „în fiecare dimineață, înainte de ora șase, - nota în Jurnal, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
diformat întregul pămînt (...) nu mai este cu putință să l stîrpești, cu mijloace omenești”8). Bacovia își limitează critica sa asupra burgheziei la o „serenadă din topor”, care, ce-i drept, la numai șapte ani de la răscoalele din 1907, suna sinistru. Față în față Mă îndoiesc că au mai fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pasul meu, încet, se oprea în loc, -/Conștient de soartă, de durere orb,/în grădina moartă/A sosit un mort...”. 1) Cuvîntul ca atare lipsește, nu însă, cum se vede, și elementele de recuzită care îl definesc, ori sinonimele lui: „lugubru”, „sinistru”, „fioros”, „mortuar”. Să se observe și că, excepție „Panoramă”, în toate situațiile, descrierile sînt făcute fără nici o tresărire nervoasă, ceea ce denotă o deprindere cu el. Experiența macabrului intra în educația literară a unora dintre scriitorii de la sfîrșitul secolului al XIX
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Evident, o parte din aceste lucruri aparțineau și atunci arheologiei, dar altele continuau să fie în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
descompunerea. Cauza e cunoscută: căldura excesivă, transformată întrun agent al morții. -”Cuptor” (care nu-i străin de „Une charogne” de Baudelaire) se vrea un poem de apărare a „iubitei”. Alarmat de situația apărută în oraș, poetul dă buzna să comunice sinistra veste. Neprotocolar și brutal, constată că-i deja tîrziu: semnul care-l face să creadă aceasta e că sînul „iubitei” „e mai lăsat”. Prin urmare, trebuie acționat urgent. Cum? Descompunerea nu poate fi stopată decît printr-o schimbare radicală de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
folosite de Republicani în această formă (Hanley, 2008: 164-166).. Revoluția de Catifea și toate evoluțiile sale ulterioare au fost explicate în acest cadru interpretativ al manipulării exercitate de elite, drept evenimente puse în scenă și manipulate de un puternic și sinistru establishment, care operează în spatele unei fațade aparent democratice. Crearea unui sistem de partide, divizarea Cehoslovaciei, privatizarea pe bază de cupoane, care a acentuat inegalitățile sociale, au fost văzute toate ca efecte ale unor conspirații împotriva poporului, dirijate de o alianță
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
literatură. Cu siguranță felul în care Crane privește minele de cărbuni nu este lipsit de un potențial văl de senzație, poate cu atât mai flagrant în ultima parte a ultimei fraze a articolului, când, digresiv și didactic, observă: "În această sinistră luptă, din adâncurile îndepăratate nu ajunge nici un sunet, în afară de cărucioarele încărcate care ies unul după altul într-o procesiune eternă și care au fost trimise hurducăindu-se ca să se încline și să-și lase astfel conținutul înghițit de gura cuptoarelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi îmbunătățit ca narațiune dacă s-ar fi terminat mai repede și ar fi fost mult mai ambiguu cu "nesățioasele", la fel cum Norris în Bruta ar fi putut beneficia de aceeași acțiune. Atunci concluzia ar fi sunat: "O luptă sinistră, nici un semn nu iese la iveală odată cu cărucioarele umplute din greu, și care răsar unul după altul într-o monotonie terifiantă și care sunt trimise hurducăindu-se ca să umple nesățioasele cuptoare" (607). Cu excepția învechitului și cu iz senzaționalist "sinistru", acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
luptă sinistră, nici un semn nu iese la iveală odată cu cărucioarele umplute din greu, și care răsar unul după altul într-o monotonie terifiantă și care sunt trimise hurducăindu-se ca să umple nesățioasele cuptoare" (607). Cu excepția învechitului și cu iz senzaționalist "sinistru", acest pasaj ar fi relativ lipsit de asemenea judecăți desemnate să amplifice șocul cititorului și să sublinieze diferența față de Satana umanizată care binecuvântează pământul. În loc de asta, cititorului îi rămân posibilitățile interpretative cum ar fi atât de mecanicul "cuptor nesățios", care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
extinse și asupra altor ramuri ale vieții culturale, implicit și asupra dezvoltării științei. Cercetătorii francezi apreciază că începutul Renașterii ar fi avut loc în Franța, cedând locul în fruntea civilizației europene Italiei, datorită războiului de 100 de ani, „cea mai sinistră calamitate pe care a cunoscut-o Franța” (2). Această convenabilă afirmație nu este susținută de realitate. Umanismul a fost adus în Franța din Italia, odată cu invaziile franceze succesive dincolo de Alpi făcute de Carol al VIII-lea, Ludovic al XII-lea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
stricto sensu!) e ceva mai complexă. Noi locuim dintotdeauna la bloc și tema "celui mai bun prieten al omului" a fost mereu doar una livrescă, însă, când, la etajul al optulea, nu poți închide un ochi toată noaptea din pricina concertului sinistru al câinilor vagabonzi din Tătărași, chestiunea livrescă devine una cât se poate de existențială. M-am uitat cât de terifiată privea tânăra canadiancă hoardele de jivine flămânde și împuțite, lătrând amenințător și gata să îți composteze gamba piciorului la cel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ce figură luminoasă și dreaptă ar fi fost gângavul din Scornicești, și el "mândru că a fost român", aprig luptător cu Kremlinul, frate generos cu țările nealiniate și genial strateg al politicii externe, dacă n-ar fi fost "odioasa și sinistra", "savanta" analfabetă și rea, care e vinovată, bineînțeles, de toate ticăloșiile dictaturii. Clișeul mincinos cu Ceaușescu "cel bun" și Ceaușeasca "cea rea" a fost atât de puternic, încât toți președinții postcomuniști și-au făcut un titlu de glorie din ținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reviste. Se presupune că reclama pentru țigări e interzisă astăzi la televiziune și totuși în orele de maximă audiență vezi mai tot timpul mari vedete pufăind din țigară. Multe programe TV sunt sponsorizate de giganții industriei tutunului și cea mai sinistră tendință din publicitatea de astăzi e corelația dintre țigări și marile evenimente sportive. Stadioane cu afișele mărcilor de țigări, curse de mașini purtând numele acelorași mărci. Există azi până și clipuri TV în care vezi doi amanți fumând din aceeași
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
și neplăcerilor la fel ca toată lumea, dar le înfrunt plin de încredere în mine însumi. Și pentru că sunt mai sănătos, pentru că am mai multă energie și încredere, lucrurile bune din viață sunt și ele mai plăcute. Capitolul douăzeci, acele umbre sinistre. O altă mare bucurie a lăsatului de fumat este că scapi de umbrele acelea sinistre, furișate într-un cotlon al minții. Toți fumătorii știu că sunt niște idioți și că eludează efectele nocive ale țigării. Mai tot timpul, fumatul e
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Și pentru că sunt mai sănătos, pentru că am mai multă energie și încredere, lucrurile bune din viață sunt și ele mai plăcute. Capitolul douăzeci, acele umbre sinistre. O altă mare bucurie a lăsatului de fumat este că scapi de umbrele acelea sinistre, furișate într-un cotlon al minții. Toți fumătorii știu că sunt niște idioți și că eludează efectele nocive ale țigării. Mai tot timpul, fumatul e un act automat, dar umbrele acelea subzistă în subconștient, gata să iasă la suprafață. Ai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
dă voie să fumezi. într-un capitol precedent am pomenit bucuria extraordinară de a-ți recăpăta energia. în cazul meu însă, cea mai mare bucurie, odată eliberat, n-a fost sănătatea, banii, energia sau sfârșitul sclaviei - a fost dispariția acelor sinistre umbre negre, dispariția sentimentului că sunt disprețuit de nefumători și a ideii că sunt vinovat față de ei. Și mai presus de orice, redobândirea respectului față de mine însumi. Majoritatea fumătorilor nu sunt persoane lipsite de voință și de coloană vertebrală, așa cum
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
stăpân pe toate celelalte aspecte ale vieții mele. îmi era silă de mine că sunt dependent de o mahorcă blestemată, despre care știam că-mi distruge viața. E greu de exprimat bucuria fantastică de a te elibera de acele umbre sinistre, de dependență și de disprețul față de tine însuți. E greu descris plăcerea de a-l privi pe ceilalți fumători - tineri sau bătrâni, ocazionali sau învederați - fără pic de invidie, ci cu un sentiment de milă în ce-l privește și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Am început să-mi fac propriul studiu de marketing. Comentariile nu erau prea încurajatoare: „Ce poate face o carte? Ca să mă las de fumat n-am nevoie decât de voință!" „Cum te-ar putea feri o carte de simptomele alea sinistre de abstinență?!" Pe lângă aceste comentarii pesimiste, mai erau propriile mele îndoieli. Se întâmplase adesea ca un client al clinicii mele să nu înțeleagă câte o idee importantă. Reușisem să rezolv situația. Dar cum ar fi putut face așa ceva o carte
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
un moment dat și, ca urmare, mai devreme sau mai târziu, te-ai fi răzgândit. Pesemne că deja ai făcut-o până acum, de mai multe ori. Cum am mai spus, toată povestea asta cu fumatul e o subtilă și sinistră cursă. Principala dificultate când te lași nu e adicția chimică, ci spălarea creierului, astfel că a fost nevoie mai întâi să demistificăm miturile și iluziile, înțelege-ți dușmanul. Cunoaște-I tactica - și-l vei învinge cu ușurință. Mi-am petrecut
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
va rămâne să-l dezlegi va fi acesta: cum se face că ai fumat atâta timp și de ce nu-i poți convinge și pe alți fumători CÂT ESTE DE PLĂCUT SĂ FII NEFUMĂTOR? Fumatul este cea mai subtilă și mai sinistră capcană pe care au conceput-o, unindu-și forțele, omul și natura. Mai întâi, ce anume ne face să cădem în ea? Milioanele de adulți care deja fumează. Ei ne avertizează chiar că e un obicei mizerabil, dezgustător, care până la
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fumător devine în mod automat mai stresantă, pentru că țigara nu relaxează și nu atenuează stresul, așa cum încearcă să te convingă societatea. Dimpotrivă: te face de fapt să devii mai nervos și mai stresat. Chiar și acei fumători care scapă de sinistrul obicei (majoritatea fac asta o dată sau de mai multe ori în cursul vieții) trăiesc de obicei liniștiți și fericiți până când, într-o bună zi, devin din nou dependenți. Toată povestea asta cu fumatul e ca și cum ai rătăci într-un uriaș
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
-l suspectez de un optimism feroce: prezentul ne dă, deja, jdemii de exemple de genul acesta. Lumea hăhăie și-și trage coate la mișto când aude că un polițist din Cluj a dat insistent cu subsemnatul pe propria sentință de sinistru analfabet. Știrea a apărut în presă la începutul acestei săptămâni, după ce unii șoferi au reclamat felul în care erau scrise procesele verbale ale milițistului postmodernist. Gândiți-vă doar: ce ghinion ar fi pentru rasa umană dacă, peste câteva mii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]