6,398 matches
-
o continuitate secundară, dobândită cu timpul, sub efectul influenței copiilor asupra părinților. „Ea rezultă, astfel, dintr-o dublă schimbare, mai Întâi la copii și apoi la părinți prin repercusiune” (Attias-Donfut, 2000, 661) Această influență inversă, calificată de Allerbeck (1979) drept „socializare inversă”, se exercită cu atât mai mult cu cât legătura copil-părinte este mai strânsă. Pentru a demonstra acest aspect, Attias-Donfut introduce În anchetă o Întrebare adresată membrilor generației intermediare, prin care aceștia sunt chestionați În legătură cu eventuala influență din partea copiilor care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost o idee comună influența secvențială a familiei, a școlii și a comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui În școală. Școala era identificată cu agentul socializării, care pregătește copilul pentru rolul lui În comunitate. În contrast, sinteze recente ale mai multor studii indică faptul că, din primii ani ai copilăriei, familia, școala și comunitatea influențează În mod simultan creșterea și dezvoltarea copiilor. Importanța continuă a acestor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul tratează: educația În explicarea și interpretarea teoretică sociologice; rolul culturii școlare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de reguli și valori, pe de o parte, și actorii sociali care nu sunt lipsiți de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două generații istorice (apud Attias-Donfut, 1995, capitolul 2). În fiecare generație efectivă există un anumit număr de unități diferențiate, antagoniste, numite unități de generație. Membrii acestor unități sunt legați prin atitudini fundamental integratoare și principii formatoare, care sunt forme de socializare Într-o societate. Ei formează un fel de comunitate spirituală, chiar și atunci când sunt dispersați În spațiu, prezentând afinități În ceea ce privește maniera În care au fost formați prin experiențele lor comune (Manheim, 1928/1990, 51). Importanța acestui aspect a fost subliniată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ordinii sociale prin integrarea, diferențierea, întâmpinarea și reproducerea cerințelor funcționale. Societatea era concepută funcționalist ca o comunitate de valori culturale ce ar fi exprimate în forma unor norme și roluri sociale pe care indivizii le-ar asimila în procese de socializare și le-ar practica în cadrul unei ordini reproductive. Ordinea și reproducerea socială sau diferențierea și integrarea funcțională ar fi expresii ale modului constitutiv al societății, oricare ar fi ea. Conflictul sau devianța erau tratate ca simple patologii sociale, dezvoltarea apărea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era naturalizată până la pierderea propriilor caracteristici sociale. În sfârșit, sistemismul sau structuralismul sociologic au operat cu teoretizări care au substituit societății sisteme sau structuri sociale supraordonate în care individul uman singular nu era decât un nod într-o rețea a socializării cu o logică strictă a determinărilor și constrângerilor. Analiza sociologică a deviat astfel într-un sociologism fără subiecți sociali și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale ordinii sociale. Astfel de abordări și teoretizări au fost contracarate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Timpul și spațiul social sunt pe cât de separate, pe atât de distanțate și dislocate. Comunicarea este tot mai accentuat transfrontalieră și intermediată. Persoanele individuale devin tot mai autonome și mai preocupate de construcția propriilor identități și stiluri de a fi. Socializării i se substituie tot mai mult individualizarea. Raporturile de interdependență și interacțiune trec masiv dincolo de granițele statelor naționale în forma unor valuri tot mai puternice ale migrației și ale globalizării economice, politice sau culturale. Grupurile și rețelele sociale se multiplică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
biografice exterioare și apărea ca urmare a serierii unice și neîntrerupte de fapte individuale și sociale care implicau individul și, prin aceasta, îi adăugau noi detalii biografice. Destinul social forjat de forțele sociale era cel care oferea și sensul vieții. Socializarea dirijată de factori și categorii structurale consacra cadrul existenței individuale și spațiul în care aceasta se manifesta. Cu referire la propria viață, n-ai fi putut spune decât că „așa a fost să fie”, întrucât „așa e în firea lucrurilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de supraveghere și de integrare puse în funcțiune de statul totalitar angajau „informatori” multipli pentru a face controlul social cât mai eficient. În perioada de tranziție, persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele acestuia, mai ales de acele roluri fixe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
găsi și un curs adecvat al acesteia. Acțiunile violente pot fi astfel privite și ca ilustrări ale unor crize identitare. Construcția identității precede acțiunea, pentru ca apoi să derive din ea. Desigur că nu orice acțiune este derivată din identitatea construită. Socializarea și formarea profesională sunt date, interiorizate deja. Dincolo de acestea, diversitatea câmpurilor de acțiune și a deschiderilor sociale se multiplică, iar procesele identitare generează modurile de a fi și a acționa pentru a se testa, eventual pentru a se schimba oricum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
termeni de bani și capital cultural individualizează inegalitățile și contribuie la perpetuarea sau înlăturarea lor. Strategiile de abordare a inegalităților ar trebui centrate pe „moștenirea familială” fie în sensul contribuției acesteia la creșterea oportunităților oferite copiilor în stadiile timpurii ale socializării pentru asimilarea codurilor culturale dominante și a abilităților de învățare ce consolidează autonomia personală, fie în sens invers. Investițiile făcute de părinți în educația copiilor sunt importante, însă cantitatea acestora variază în funcție de venituri, astfel că cei mai săraci vor face
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau să o suporte. Inegalitatea pe care o etalează este una a sărăciei reflexive și subiective în condiții de abundență a resurselor materiale disponibile. Funcționarii publici mai vechi se fixează în reguli birocratice, în supunere aparentă și lipsă de performanță. Socializarea lor instituțională este atât de perfectă, încât nu-i loc pentru fantezie, emoție sau căutare. Politizarea administrației prin schimbarea șefilor îi face și mai puțin productivi și mai înghețați într-o identitate instituțională. În sfârșit, celor mai săraci nu le
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie prinse concomitent într-o modernizare de amploare ce corespunde opțiunilor modernității reflexive. Indicii ale modernizării familiei actuale. De la împlinire la neliniște Care ar fi indiciile acestei modernizări? Pe de o parte, sexualitatea, afecțiunea, căsătoria, diviziunea muncii casnice sau socializarea copiilor iau cursuri noi de manifestare și consacrare. Legislația și educația proclamau mai demult și încă în mod insistent egalitatea de gen. Cultura egalității șanselor sau a oportunităților de gen își face însă acum tot mai mult loc în economie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o nouă ordine socială de tip corporatist. Exemplele abundă în această privință. După vârsta de circa trei ani, copiii sunt preluați de grădinițe (uneori și mai devreme, în cadrul creșelor), iar apoi, până la vârsta maturității, se află în școli, astfel că socializarea este tot mai mult instituționalizată în organizații extrafamiliale. Tot mai multe femei sunt angajate în forme ale muncii salariate, urmându-i și uneori chiar depășindu-i pe bărbați. Fiecare familie este asociată cu un set de corporații și fiecare dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiecare dintre noi intrăm zilnic, ca persoane, în relații cu multiple corporații. Sigur că un astfel de proces are propria istorie. În societățile tradiționale, familia oferea cadrul de realizare a unor multiple funcții: producție și consum economic, procreare, educație și socializare a tinerei generații, petrecere a timpului liber. Modul de realizare a unei funcții influența modul de creare a celorlalte. De exemplu, producția economică a familiei autarhice oferea cadrul de socializare primară și de ucenicie profesională a tinerei generații. Copiii ajutau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor multiple funcții: producție și consum economic, procreare, educație și socializare a tinerei generații, petrecere a timpului liber. Modul de realizare a unei funcții influența modul de creare a celorlalte. De exemplu, producția economică a familiei autarhice oferea cadrul de socializare primară și de ucenicie profesională a tinerei generații. Copiii ajutau mama în treburi gospodărești și, prin aceasta, dobândeau priceperi asociate managementului casnic al gospodăriei; copiii cei mai mari aveau grijă de cei mai mici, astfel că deprindeau abilitățile de relaționare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generații. Copiii ajutau mama în treburi gospodărești și, prin aceasta, dobândeau priceperi asociate managementului casnic al gospodăriei; copiii cei mai mari aveau grijă de cei mai mici, astfel că deprindeau abilitățile de relaționare socială și de empatie socializatoare. În genere, socializarea copiilor în familie nu era o funcție specializată și detașată de celelalte, ci una implicit realizată prin crearea celorlalte funcții. După și odată cu revoluția industrială, producția economică a început să fie separată de familie, mutată în fabrică sau în birouri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură și de la economie la consum). Așa cum mai devreme școala preluase mare parte din socializarea familială, spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX, fondurile de pensii și politicile de protecție socială au eliminat treptat dependența celor în vârstă de cei mai tineri în cadrul familiei extinse. Dependența intergenerațională s-a transformat și continuă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
maternale închidea ciclul vieții. Cel mai adesea, nici nu apucau să cunoască menopauza și avatarurile ei. Odată cu creșterea speranței medii de viață, ciclul maternității este de acum urmat de o perioadă de peste trei decenii de viață în care obligațiile de socializare și supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții mai lungi îi corespund cicluri de viață care se suprapun parțial cu cele ale bărbaților și care sfârșesc adesea în singurătate, sărăcie sau cămine impersonale pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
remarcabilă între sexe în privința abilităților cognitive și a trăsăturilor de personalitate atunci când sunt controlate efectele instituțiilor de apartenență. Și totuși, multe cercetări sociale au preluat mimetic distincția contrastantă pe care a făcut-o T. Parsons la jumătatea secolului XX între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]