3,952 matches
-
Peisajul liric este format și la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin romanul lui de dragoste cu Elena Negri, celebra Steluță. Zoica, Lucsandra, Elenco trec prin poezia Văcăreștilor. Prestigiul modelului petrarchist este Încă puternic În epocă. Toți poeții noștri vor să aibă o Laura. La 81 de ani, Asachi scrie un sonet de dragoste pe portretul Biancăi, moartă de mult. Conachi, așijderea, nu contenește să plîngă pe Zulnia mult timp după ce Zulnia dispăruse. Poeții vor să-și creeze, astfel, o biografic amoroasă bazată pe o mare, absolută și unică pasiune. „Biografia unei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu prea e ceva de capul lui, și asemenea lui sunt și cei din suita sa din care nu l-aș exclude pe Giammichele Morra. În schimb, cu totul altă impresie am despre fiica lui, Isabella Morra 5. Păstrez un sonet al tinerei, dedicat regelui Francisc. Povestea ei presărată cu întâmplări ce au avut parte de atâtea fărădelegi m-a făcut și mai curios. În spatele omuciderilor fraților ei nu se află doar fapte de gelozie, spuse călugărul. Favale este un mic
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avură o clipă de descumpănire. Apoi, fără să răspundă întrebărilor de clarificare ale lui Tommaso, reluară o acuzație și mai nelegiuită decât cea dintâi, subliniind faptul că existau martori și, prin urmare, el nu putea să nege: Ai scris un sonet împotriva lui Cristos, e-adevărat? Și-mpărtășești gândirea lui Democrit, e-adevărat? Oh Doamne, povestea mea seamănă cu cea a chinezului cu multe mame: avea câte una peste tot ca să-l ocrotească. În ceea ce mă privește însă e cu totul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
întemnițat și executat de regele Teodoric cel Mare (n.t). 21 Anselmo d'Aosta (1033-1109), teolog italian, din 1093 episcop de Caterbury, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (n.t.). 22 Pieraccio Tedaldi (1285-1353), poet italian, auor a 43 de sonete (n.t). 23 Domenico Cavalca (1270 1342), scriitor italian, aparținător Ordinului Călugărilor Dominicani (n.t.). 24 Francesco Filelfo (1398-1481), umanist italian (n.t). 25 Filosofi greci presocratici din sec. V a.Ch. (n.t.). 26 Lucius Apuleius, n. Madaura (Algeria
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i le oferă cumătrul („Femeia, care, biata, habar n-avea de logică și care se lăsa destul de lesne înduplecată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o iubire ideală, dezgolită de păcat, o dorință de a accede spre înalt și purificare. Venerația pentru Beatrice este generală, colectivă, amintind de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 33. 158 Laura vor deveni donne orante, protectoare din locul lor binemeritat din Paradis, alături de sfinți și îngeri. Donnele angelicate din operele celor doi scriitori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din impecabilitatea dorită. De aceea ne-am permis să semnalăm și să evidențiem această demistificare, aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în același timp, îl înnobilează și îi cauzează suferință. Acestea sunt motive preluate și regăsite în poezia trubadurilor până la Dante. Dar, alături de aceste eterice și angelice doamne, găsim și femei ce par mult mai terestre. Într-o scenă familiară, idilică (Sonetul I), întâlnim tre angiolette 583 așezate lângă o fântână pe un câmp verde înflorit, probabil povestindu-și istorisiri ale propriilor iubiri („i loro amori forse narrando”584). Acest decor idilic, deși locuit de un număr cu valențe simbolice, mitice de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
5. 584 Ibidem. 159 fugi în cazul apariției iubitului și companioanele răspund că oricine ar dispărea din fața unei astfel de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea ireversibilă a timpului, poate îmbătrâni, așa cum se întâmplă în Sonetul XLIV, în care poetul își imaginează iubita cu părul argintiu, fața ridată, ochii pierzându-și strălucirea, iar glasul blândețea. „Această brutală descriere misogină este caracteristică pentru viziunea ambivalentă pe care o are Boccaccio asupra femeilor și a dragostei și pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în G. Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 54. (trad Nina Façon în Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, p. 370, în nota 59.) 588 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 337. 160 mai mare parte, ilustrări ale momentelor din viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Toate aceste opere de început ale lui Boccaccio reflectă gusturile curții napolitane a vremii.”727 Teseida este un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria Emiliei („Teseida di nozze d’Emilia”729). Emilia reprezintă o donna angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Walter Raleigh, art. cit., p. 212. 286 Bibliografie A. Surse primare 1. ***, Poeme epice ale Evului Mediu. Cântecul lui Roland, Tristan, Cântecul Cidului, Parsifal, traduceri de Sorina Bercescu, Victor Bercescu și Sevilla Răducanu, Editura științifică, București, 1978. 2. Alighieri, Dante, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997. 3. Boccaccio, Giovanni, Amorosa visione, a cura di Vittore Branca, in Tutte le opere di Givanni Boccaccio, vol. III, Arnoldo Mondadori Editori, Milano,1974. 4. Idem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i le oferă cumătrul („Femeia, care, biata, habar n-avea de logică și care se lăsa destul de lesne înduplecată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o iubire ideală, dezgolită de păcat, o dorință de a accede spre înalt și purificare. Venerația pentru Beatrice este generală, colectivă, amintind de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 33. 158 Laura vor deveni donne orante, protectoare din locul lor binemeritat din Paradis, alături de sfinți și îngeri. Donnele angelicate din operele celor doi scriitori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din impecabilitatea dorită. De aceea ne-am permis să semnalăm și să evidențiem această demistificare, aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în același timp, îl înnobilează și îi cauzează suferință. Acestea sunt motive preluate și regăsite în poezia trubadurilor până la Dante. Dar, alături de aceste eterice și angelice doamne, găsim și femei ce par mult mai terestre. Într-o scenă familiară, idilică (Sonetul I), întâlnim tre angiolette 583 așezate lângă o fântână pe un câmp verde înflorit, probabil povestindu-și istorisiri ale propriilor iubiri („i loro amori forse narrando”584). Acest decor idilic, deși locuit de un număr cu valențe simbolice, mitice de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
5. 584 Ibidem. 159 fugi în cazul apariției iubitului și companioanele răspund că oricine ar dispărea din fața unei astfel de oportunități ar fi foarte neînțelept. Creatura îngerească a femeii cunoaște trecerea ireversibilă a timpului, poate îmbătrâni, așa cum se întâmplă în Sonetul XLIV, în care poetul își imaginează iubita cu părul argintiu, fața ridată, ochii pierzându-și strălucirea, iar glasul blândețea. „Această brutală descriere misogină este caracteristică pentru viziunea ambivalentă pe care o are Boccaccio asupra femeilor și a dragostei și pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în G. Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 54. (trad Nina Façon în Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, p. 370, în nota 59.) 588 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 337. 160 mai mare parte, ilustrări ale momentelor din viața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]