3,853 matches
-
în Cartea I, capitolul 6, din Discursuri. Aici, într-un pasaj care a fost uneori greșit înțeles, Machiavelli a examinat diferențele care disting o republică cu baza populară, precum Romă, de o republică aristocratica cu baza restrânsă, precum Veneția sau Spartă. Cele două tipuri de republică sunt prezentate posibilului fondator al unei republici împreună cu o importanță alegere. Așa cum o exprimă Machiavelli, " Dacă cineva ar dori să conducă o nouă republică, el ar avea de examinat dacă dorește ca ea să se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ampliasse) în dominație și putere, precum Romă, sau să rămână în granițe restrânse. În primul caz, este necesar a o conduce [așa cum este condusă] Romă (cu o Constituție populară)... În al doilea caz, poti (puoi) să o conduci că pe Spartă și ca pe Veneția (cu o constituție aristocratica). Dar, întrucat expansiunea este otravă pentru republicile de acest (ultim tip), cel care le înființează trebuie să interzică achiziționarea de noi teritorii (lo acquisire) în orice fel posibil, întrucat atunci cand astfel de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alternativă mai puțin dezirabila. Astfel, Machiavelli a folosit o persoană a treia abstractă atunci când vorbește despre fondatorul unei republici precum Romă, dar a schimbat-o la un tu condescendent (cu verbul puoi) când descrie fondatorul unei republici precum Veneția sau Spartă 22. Spartă și Veneția ar fi așadar republici "slabe" întrucât ele nu ar putea suporta povară achizițiilor teritoriale. Machiavelli recunoaște că republicanismul non-expansionist a exercitat o anumita atracție [asupra lui]. Că a fost sincer în acestă afirmație este confirmat de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
puțin dezirabila. Astfel, Machiavelli a folosit o persoană a treia abstractă atunci când vorbește despre fondatorul unei republici precum Romă, dar a schimbat-o la un tu condescendent (cu verbul puoi) când descrie fondatorul unei republici precum Veneția sau Spartă 22. Spartă și Veneția ar fi așadar republici "slabe" întrucât ele nu ar putea suporta povară achizițiilor teritoriale. Machiavelli recunoaște că republicanismul non-expansionist a exercitat o anumita atracție [asupra lui]. Că a fost sincer în acestă afirmație este confirmat de un pasaj
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar putea suporta povară achizițiilor teritoriale. Machiavelli recunoaște că republicanismul non-expansionist a exercitat o anumita atracție [asupra lui]. Că a fost sincer în acestă afirmație este confirmat de un pasaj din poemul sau L'Asino (Măgarul), în care critica Atena, Spartă și Florența pentru a fi supus teritoriul care le înconjoară și, de asemena, este confirmat de regretul de pe patul morții al lui Castruccio Castracani din Vită [La vită di Castruccio Castracani da Lucca] de a fi cucerit statele vecine și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cred ca daca lucrul (constituția) ar putea fi menținut echilibrat în această manieră, aceasta ar fi adevărată viața politică (vivere politico) și adevărată pace pentru cetate"24. Dar, citind mai departe, devine clar că Machaivelli a considerat alternativă reprezentată de Spartă și Veneția a fi una falsă. Întrucât toate afacerile umane sunt în mișcare, "necesitatea" "te"25 forțează să întreprinzi "multe lucruri pe care rațiunea nu ți le induce". Alte state au propriile lor interese și ambiții și, inevitabil, "necesitatea" războiului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru a conduce o republică, "să fie gândit cel mai onorabil rezultat" și să fie stabilit regimul într-un astfel de mod încât, "chiar dacă necesitatea ar trebui să inducă extinderea, el [regimul] ar fi capabil să apere ceea ce a ocupat". Spartă și Veneția, republicile rațiunii, nu au fost conduse având imperiile drept scop, și ambele și-au pierdut în perioade scurte imperiile pe care necesitatea le-a forțat să le dobândească 27. Doar orașele-state germane din vremea lui Machiavelli erau capabile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dânșii îmi mai îndulcea existența, dar într-o zi băgai de seamă că-mi lipsește peptenele de pe masă; în altă zi dispăru o pereche de cizme ce aveam de schimb, și iarăși în altă zi găsii saltarul de la biuroul meu spart. Noroc că nu era în el niciun obiect de valoare. Culmea a fost însă într-o sară, când scriind la biurou, auzii la spatele mele ușa deschizându-se încet și un om înaintând tiptil cu pași târâtori spre mine. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
le intrase boala politicianismului în măduva oaselor ca generațiunelor de astăzi. În întreaga țară nu știu dacă erau pe atunci două sau trei ziare politice, care și acestea serveau mai mult la legatul gavanoaselor 74 cu dulceți și astupatul ferestrelor sparte. Ce diferență de ziua de astăzi! Dacă această diferență e în bine sau în rău nu mă voi pronunța. Orice stare de lucruri în societățile omenești are părți bune și rele. E de văzut numai în care parte precumpănește binele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trecem adesea pe lângă ele, la propriu și la figurat. Prea Încrezător În forța sa, dată de câștigul evolutiv al rațiunii, omul a abdicat adesea de la utilizarea rațională a acesteia, Încercând să corecteze natura. Și, din păcate, deocamdată alții plătesc oalele sparte, dar bumerangul aruncat de om se poate Întoarce Împotriva lui; creând o altă lume, artificială, omul rămas el Însuși Încă de esență biologică, se va trezi la un moment dat incompatibil cu ea. Și va păți la fel. Ce anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În viață și care acum e la apogeul puterii sale. Iar ca să ne convingem n’avem decât să Întindem mâna căutând o piatră, dar mai util pentru discuția de astăzi, vreo bucată de lemn adus de valuri din cine știe ce catarg spart. Desigur vom evita atingerea, cunoscându-i, din experiență, fierbințeala. Cu riscul de a repeta ceea ce desigur cunoaștem cu toții, amintesc că acel corp inert, piatra, ori acela care doar nu mai e viu, lemnul, primește de la Soare energie radiantă, de lungime
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o viață întreagă cu acul în mână la o fereastră mohorâtă, fără să se plângă și fără să se revolte. Am cunoscut într-o cârciumă întunecată, la „Ciucaș”, în Brașovul anilor 1961, o țigancă bătrână care cânta cu o voce spartă acompaniindu se la un țambal vechi pe care îl purta atârnat de gât. Bețivi gălăgioși și urât mirositori, o ignorau sau adesea o insultau, ea răbda totul cu eroism: avea de întreținut acasă o fiică oarbă..... Ca în versurile lui
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cererii tatălui său. Mai târziu însă s-a întâmplat ceva mult mai grav. Venind de la serviciu pe la ora prânzului, Oprișan e întâmpinat în prag de soția sa, care ținea în mână și îi arăta cu insistență o pereche de ochelari sparți, care parcă au fost călcați în picioare, și-i spune: Uite ce a făcut fiul tău! I-am găsit în fața ușii de la intrare. Oprișan privește stupefiat ochelerii lui sparți și se duce întins la fiul lui. De ce ai luat ochelarii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în mână și îi arăta cu insistență o pereche de ochelari sparți, care parcă au fost călcați în picioare, și-i spune: Uite ce a făcut fiul tău! I-am găsit în fața ușii de la intrare. Oprișan privește stupefiat ochelerii lui sparți și se duce întins la fiul lui. De ce ai luat ochelarii mei? Nu i-am luat tăticule. Cum nu i-ai luat, uite-i aicea sparți. De ce i ai luat? Nu i-am luat eu tăticule. Și nici măcar nu ai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fiul tău! I-am găsit în fața ușii de la intrare. Oprișan privește stupefiat ochelerii lui sparți și se duce întins la fiul lui. De ce ai luat ochelarii mei? Nu i-am luat tăticule. Cum nu i-ai luat, uite-i aicea sparți. De ce i ai luat? Nu i-am luat eu tăticule. Și nici măcar nu ai curajul și cinstea de a recunoaște? Nu i-am luat eu tăticule. Atunci, cu toate că își iubea foarte mult băiețelul, a considerat că e momentul să-i
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ajung acolo, bă, neică, frigiderul cânta. Și culmea că prindea și alte posturi de radio. După aia, mi-a făcut cumnată-mea niște mâncare de dovlecei, știi că io mă omor după dovlecei cu carne. Mănânc la prânz ca un spart, după aia, seara, dau o raită iarăși pe la frigider. Când-colo, dovleceii mei... nu mai rămăsese nimica din ei. Mă duc la cumnată-miu’, mă, tu i-ai halit? Dă unde? Ia mai uită-te odată, că acolo trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o tai într-o fâșie lungă, o fâșie găurită la cap, eventual te folosești de o sulă încălzită în flacăra de la aragaz. Dai două găuri. Și niște șireturi îți mai trebuie. Noduri care să nu scape strâns. O anvelopă. Una spartă, cu trei-patru petice. Nu mai poate fi reparată. Tai anvelopa, o altă fâșie lungă. Cât antebrațul e bine să fie. Să nu fie prea groasă, că nu se întinde. Nici prea subțire, că se rupe și te plesnește peste ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
adus de o cochetă, cu binișorul, la situația de plâns a pro fesorului Unrath din filmul Îngerul albastru, găsindu-mi scă parea În singurătatea și În scrisul meu de astăzi. [...] Care să le fi fost - mă Întreb eu acum, la spartul târgului, eu și cu prietenul meu, ajunși amândoi la capătul expe riențelor noastre cu femeile -, care să le fi fost, mă Întreb, intențiile se crete, substratul obscur și dificil al acestor deprinderi și depra vări din practica erotică a femeilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zi. A dispărut acea puerilă facultate inven tivă, a amândurora, În lansarea diminutivelor mângâietoare și de răsfăț reciproc, cu sensul lor de neînțeles de restul oamenilor, dar acceptate până la urmă de toți. Rezonanțele intimității sufletești Încep să răsune străin și spart. Nu se mai face haz inocent, ca altă dată, sau nu mai sunt trecute cu vederea micile aspecte comice ale intimității, comune tuturor oamenilor În dragoste. Unde sunt brațele, pulpele, gurile și sexele mult timp Încleștate? Unde, ațipeala binefăcătoare de după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI, A FOST REVElată literaturii veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea prin practica mersului pe jos sau călare. În nici o descriere a timpului privind acest fel de a călători nu am găsit acea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Liturghie, cu zeci de coame și țigle smulse de pe toate acoperișurile clădirilor, cu florile doamnei Elena zburătăcite din ghivece cu pământ cu tot și Împrăștiate prin incintă, cu borcanele de miere făcute zob, cu elicele eolienelor Îndoite, cu geamuri sparte, cu sera păgubită de folii și imaginea dezastrului nu-i nici pe departe completă. Și la cât de strâmtorat e acum bugetul mănăstirii, numai asta mai lipsea! Iar cum toate sunt legate, depindem acum doar de Soare ca să mai tragem
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
la Chișinău, la domnul Nicolae Dabija, care nu era complet restabilit după operația suferită la coloană. Prin intermediul meu, și cu aportul prof. univ. Ioana Irimia, președinte al Asociației “Plai Mioritic”, s-a fixat o lansare de carte a domniei-sale, “Icoană Spartă Basarabia”, la 24 martie 1999, în sala „Mihai Eminescu” a senatului Universității “Al.I. Cuza” din Iași. La 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, am fost prezent, împreună cu foarte multă lume, pe Aleea Clasicilor din Chișinău. în luna februarie
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
București au clădit vămi solide, parcă pentru veșnicie să ne despartă. Trist, cumplit de trist!!!... Am revenit la Iași după câteva peripeții prin vamă. Peste două zile plec la Chișinău, unde am participat la Uniunea Scriitorilor, la lansarea cărții “Icoană Spartă Basarabia”, autor Nicolae Dabija. La 20 martie revin la Iași, deoarece trebuia să particip la aceeași lansare a cărții “Icoană Spartă Basarabia”, care era programată la data de 24 martie, în sala senatului de la Universitatea „Al.I. Cuza”. La acest
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
peripeții prin vamă. Peste două zile plec la Chișinău, unde am participat la Uniunea Scriitorilor, la lansarea cărții “Icoană Spartă Basarabia”, autor Nicolae Dabija. La 20 martie revin la Iași, deoarece trebuia să particip la aceeași lansare a cărții “Icoană Spartă Basarabia”, care era programată la data de 24 martie, în sala senatului de la Universitatea „Al.I. Cuza”. La acest deosebit moment au participat multe personalități, în frunte cu autorul, Nicolae Dabija, apoi Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ninela Caramfil, Maria Mocanu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vreau să vă mulțumesc pentru absolut tot, pentru generozitatea și marea omenie de care ați dat dovadă.” Stăpânit de mari emoții, am spus și eu câteva cuvinte, spunând: „M-am întâlnit cu dl. M. Vicol la lansarea de carte”Icoană spartă, Basarabia”, a Domnului Nicolae Dabija, la Iași, în 24 martie 1999, și i-am dat la acea dată o copie a casetei cu bocetul măicuței Natalia Ilașcu, înregistrat de către mine la data de 2 octombrie 1998, la Taxobeni. Mihai Vicol
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]