4,031 matches
-
mare (Ig5). Ținând degetul mare lipit de arătător, apăsați ușor punctul în care pielea se ridică cel mai sus (Ig4). Folosiți următoarele tehnici o dată pe zi: Frecați-vă fruntea: frecați de 30 de ori, mergând în sus de la punctul dintre sprâncene până la linia părului. Frecați de 30 de ori de la mijlocul frunții până la tâmple. Frecați-vă tâmplele: apăsați ușor tâmplele și frecați-le cu mișcări circulare, de 30 de ori, înspre spatele capului. Apoi apăsați și frământați de 30 de ori
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
apăsați ușor cu celălalt deget mare, timp de un minut, punctul în care pielea se ridică cel mai sus (Ig4). Dacă vă doare fruntea, apăsați și frământați ușor timp de un minut punctele aflate în scobiturile de la capetele interne al sprâncenelor (Vu2). Dacă vă doare maxilarul superior, apăsați și frământați ușor timp de un minut următoarele puncte: Punctul aflat la un deget dedesubtul orbitei, în dreptul pupilei (S2). Punctul aflat pe obraz dedesubtul pupilei, în dreptul marginii inferioare a nării (S3). Dacă vă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
30 de secunde sau un minut o dată pe zi: Frământați punctul aflat chiar sub pupilă, la mijlocul muchiei orbitei (S1). Frământați punctele din adânciturile aflate la 0,5 cun de colțurile externe ale ochilor (Gb1). Frământați adâncitura de la colțul exterior al sprâncenei (Tf23). Frământați punctele din mijlocul sprâncenelor și tâmplele. Frământați scobiturile de la capetele interne a sprâncenelor (Vu2). Închideți ochii. Frământați cu degetele mijlocii adâncitura dintre sprâncene și globii oculari, în vreme ce cu degetele mari frământați tâmplele. Apăsați și frământați scobitura de la ceafă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
o dată pe zi: Frământați punctul aflat chiar sub pupilă, la mijlocul muchiei orbitei (S1). Frământați punctele din adânciturile aflate la 0,5 cun de colțurile externe ale ochilor (Gb1). Frământați adâncitura de la colțul exterior al sprâncenei (Tf23). Frământați punctele din mijlocul sprâncenelor și tâmplele. Frământați scobiturile de la capetele interne a sprâncenelor (Vu2). Închideți ochii. Frământați cu degetele mijlocii adâncitura dintre sprâncene și globii oculari, în vreme ce cu degetele mari frământați tâmplele. Apăsați și frământați scobitura de la ceafă, în exteriorul celor doi mușchi mari
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
la mijlocul muchiei orbitei (S1). Frământați punctele din adânciturile aflate la 0,5 cun de colțurile externe ale ochilor (Gb1). Frământați adâncitura de la colțul exterior al sprâncenei (Tf23). Frământați punctele din mijlocul sprâncenelor și tâmplele. Frământați scobiturile de la capetele interne a sprâncenelor (Vu2). Închideți ochii. Frământați cu degetele mijlocii adâncitura dintre sprâncene și globii oculari, în vreme ce cu degetele mari frământați tâmplele. Apăsați și frământați scobitura de la ceafă, în exteriorul celor doi mușchi mari ai gâtului, pe care o puteți pipăi când înclinați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
0,5 cun de colțurile externe ale ochilor (Gb1). Frământați adâncitura de la colțul exterior al sprâncenei (Tf23). Frământați punctele din mijlocul sprâncenelor și tâmplele. Frământați scobiturile de la capetele interne a sprâncenelor (Vu2). Închideți ochii. Frământați cu degetele mijlocii adâncitura dintre sprâncene și globii oculari, în vreme ce cu degetele mari frământați tâmplele. Apăsați și frământați scobitura de la ceafă, în exteriorul celor doi mușchi mari ai gâtului, pe care o puteți pipăi când înclinați gâtul în față și aplecați capul (Vb20). Ținând degetul mare
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
aplicați-o o dată pe zi: Frecați-vă palmele până se încălzesc, apoi mângâiați-vă fața de la frunte spre bărbie și de la tâmple până la mandibulă, până ce simțiți că s-a încălzit. Cu degetele arătătoare și mijlocii împingeți pielea dinspre punctul dintre sprâncene către tâmple, timp de un minut. Frecați de mai multe ori cu degetele partea din spate a capului. De asemenea, frecați de mai multe ori scobitura de la ceafă, în exteriorul celor doi mușchi mari ai gâtului, pe care o puteți
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
celui de-al patrulea deget de la picior. Puncte importante de masaj • 1VB punct de intrare al meridianului. • 8VB punct de dezintoxicare: deasupra vârfului urechii, la 1,5 cun de păr. • 14VB punct central al ochilor: la 1,5 cun deasupra sprâncenei, în axa ochiului. • 20VB punct de eliminare a vântului: în scobitura situată sub protuberanța occipitală externă. • 21VB punct de tonifiere: la mijlocul distanței dintre acromion și apofiza spinoasă C7. • 25VB punct Mu (mesager) al rinichilor: sub extremitatea liberă a celei de-
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
flexiune a genunchiului 1VB Punct de intrare în meridian La marginea cantusului extern al ochiului 8VB Punct de dezintoxicare Deasupra vârfului urechii, la 1,5 cun de păr 14VB Punctul principal al tulburărilor de vedere La 1,5 cun deasupra sprâncenei, pe axul ochiului 20VB Punct de eliminare a vântului În scobitura situată sub POE 21VB Punct de tonifiere La mijlocul distanței dintre acromion și apofiza spinoasă I7 25VB Punct Mu (mesager) a rinichilor Sub extremitatea liberă a celei de-a douăsprezecea
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din piatră, / Sânge din mare, / Ochi din soare, / Fața din floare, / Sprâncene, / Din stele, / Duhul sfânt din măririle sale."138 Cuvântul originar, Logosul, creează și dinamizează universalul care, prin ritual și ceremonial, participă direct la consacrarea destinului uman: "Dumnezeu a făcut, / Dumnezeu sfântul, / Numai cu cuvântul, / Ceriul și pământul; / Și marea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rădic vânt / De la pământ, / Ci cercul tău / În capul meu, / Razele tale / În genele mele. Sfinte Soare, / Sfânt domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tot plâng până ce-adorm. De-aș putea cânta ca cucul, / Nu m-aș zăbovi cu lucrul, / Ci-aș zbura din cracă-n cracă, / Să văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lapona Enigel" ale lui I. Barbu. Poetul rămâne însă bolnav de cunoaștere, de salt în cunoaștere: "Sunt bolnav nu de cântece,/ ci de ferestre sparte,/ de numărul unu sunt bolnav,/ că nu se mai împarte/ la două țâțe, la două sprâncene..." ("Elegia a zecea"). Problematica elegiilor o vom descoperi de-a lungul celorlalte volume, repetată obsesiv; putem afirma chiar că, la Nichita Stănescu, căutările rămân aceleași; poetul însă le nuanțează sau împrospătează limbajul, căutând alte formule de expresie. În "Oul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aspiră. Dezlănțuit și pur în dragoste, lasă viitorimii formule memorabile: Îmi fac de cai,/ îmi fac de haide", "doamnă verde camforă", "meșter parfumar";,"lumina este auzită pe la colțuri", "moartea este tandră" pentru că este similară somnului, "timpul stă lungit pe timp", sprânceana este "verde și foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se ouă mai des ouă gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe nas n-are să trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se gîndește la dînsa. Stafie Dacă la săparea unui șanț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se gîndește la dînsa. Stafie Dacă la săparea unui șanț pentru zidire sau a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se gîndește la dînsa. Stafie Dacă la săparea unui șanț pentru zidire sau a unei gropi pentru fîntînă sau pivniță se va lua măsura înălțimii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chiar părinții l-ar fi lăudat că iese c-un asemenea prieten. Cînd i-a expus chestiunea, băiatul l-a lăsat să vorbească fără să-l întrerupă, dar uitîndu-se la el de sus, cumva amuzat. Amuzamentul ăsta țîșnea poate din sprîncenele ridicate sau din colțul buzelor sau din cel al ochilor. Sursa nu era sigură, totuși asta era impresia generală. Asta l-a făcut să spună totul cam fără convingere, ca și cum ar fi ajuns și el la concluzia, acum cînd o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
uriași pe lîngă el, cu toate că erau cu un an sau doi mai mici, dar nimeni nu îndrăznea să se-mpotrivească, nici nu li se părea situația cam deplasată. Poveștile răspîndite îl învăluiau într-o aură de putere. Doar încruntînd din sprîncene, ei încremeneau. După ce-a ascultat istorisirile eroice ale lui Radu, șeful și-a învîrtit printre degete lanțul de la gît, a cărui culoare galbenă începuse să fugă încotro sufla vîntul, a scuipat printre lipsurile din gură coajele de semințe ronțăite
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]