4,293 matches
-
de la Moscova impun Poloniei și Lituaniei o nouă alianță sub autoritatea marelui duce de Lituania, Alexandru. Pentru a-și lua măsuri de precauție împotriva tendințelor centralizatoare ale suveranului, aristocrația poloneză îl obligă să accepte Constituția Nil Novi (1505): nici o reformă statală nu poate fi făcută fără aprobarea nobilimii. Vecinii Poloniei profită de decăderea sa pentru a se întări pe seama ei. Dacă acțiunea Rusiei se desfășoară mai ales în est, Ivan al IV-lea cel Groaznic reușește să pună mîna pe Livonia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
anumite puteri de reprezentativitate, de apărare și promovare a intereselor ei în relația cu statul. Astfel, dacă bazele economice ale unei societăți civile sunt reglementate de legile pieței și ale proprietății, bazele sale politice, adică participarea cetățenilor la politicile publice statale și locale, este mediată de societatea civilă. Instituțiile societății civile organizații profesionale, asociații, fundații, societăți și mișcări etc. sunt conștiente de puterea lor, știu cum să protejeze interesele și nevoile cetățenilor în relația cu statul și au și instrumente, tehnici
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în acest sens negocieri cu state și guverne pentru fundamentarea noii ordini. Mai mult, pe lângă faptul că își arogă rolul de partener, aceste organizații au ajuns să împartă cu statul și dreptul de a guverna. În aceste circumstanțe, revigorarea puterii statale este percepută ca fiind cu atât mai necesară cu cât statul este singura autoritate care are capabilitatea de a alege modul de globalizare adecvat național. Finalmente, rațiunea de a fi a globalizării economice sau a mondializării industriale și a celei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Noțiune recent introdusă în științele sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii, fie ca instrument de dezmembrare a statului național. Consecință și simultan cauză a emergenței actuale a globalizării este diminuarea voluntară a atribuțiilor statale originare în favoarea unor entități supranaționale. Tranziția de la naționalismul economic la integrarea economică internațională este percepută ca fiind cea mai serioasă provocare pentru suveranitatea și jurisprudența statelor. Statele s-au văzut concurente cu numeroși subiecți non-statali precum corporații multinaționale, organizații supranaționale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
al unei activități cu ajutorul anumitor mijloace în vederea îndeplinirii anumitor obiective, nu poate fi limitată doar la aria de competențe ale statului. Guvernarea este o funcție care poate fi îndeplinită de o largă varietate de instituții și practici publice și private, statale și civile, naționale și internaționale. În limbaj general, termenul se extinde de la guvernare națională la guvernare globală, guvernare locală, guvernare socio-politică, guvernare corporativă și chiar guvernare industrială sau guvernare tehnologică, cu referire la tehnologia informației. Deși guvernarea este tot atât de veche
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
25 iunie 1940. Cu acordul majorității parlamentarilor, acest militar de 84 de ani sabordează instituțiile democratice ale celei de-a treia Republici și este învestit, începând din 11 iunie 1940, cu puteri depline. Acceptând să colaboreze cu Germania la nivel statal, el inițiază în același timp "Revoluția națională", menită să redreseze Franța. Termenul "contrarevoluție" ar fi de fapt mai potrivit, deoarece odată cu mareșalul, țara face, pe plan moral, un salt înapoi cu mai multe decenii. Se revine la valorile secolului al
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
devenind posibilă și o politică mai coerentă în domeniu, inclusiv în plan legislativ. În China, istoria epidemiologică a infecțiilor transmisibile sexual demonstrează că în gestionarea sexualității nu sunt suficiente controlul maladiilor și educația pentru sănătate. Este la ordinea zilei tentativa statală de normalizare a sexualității. Evoluția strategiilor oficiale de luptă contra SIDA arată o instituționalizare crescândă a acțiunilor de prevenție și curative prin rețele asociative care cooperează la nivel național și internațional. Dificultățile nu sunt puține, în parte izvorând și din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pentru dezvoltarea sistemului de parteneriat public privat. Inițiativele deja existente trebuie luate în considerare în proiectarea politicilor privind parteneriatul public-privat în prestarea serviciilor sociale. Parteneriatul public-privat: delimitare conceptuală „Parteneriatul cu societatea civilă” a devenit o temă comună în rândul instituțiilor statale și al organizațiilor nonguvernamentale, care activează în diferite domenii ale vieții sociale. Deși parteneriatul public-privat este recunoscut din ce în ce mai mult ca fiind soluție cost eficientă în soluționarea diverselor tipuri de probleme, abordate atât la nivel central, cât și local, definirea termenului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și care trebuie să implice toți actorii comunitari. Tendința occidentală contemporană este de a sparge monopolul de stat al politicilor sociale și de a-l orienta spre sectorul nonprofit și spre comunitatea locală. Dar pentru aceasta este nevoie ca instituțiile statale să renunțe la monopolul tuturor serviciilor sociale, sprijinind organizațiile locale nonguvernamentale să preia unele activități de soluționare a nevoilor comunității. Astfel, are loc restrângerea responsabilității statului, de la furnizarea și finanțarea serviciilor sociale publice la finanțarea acestor servicii. Administrația publică centrală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de fapt, creează „o nouă guvernare”. Noua Guvernare desemnează o schimbare a procesului, semnificației, metodei și condiției prin care este guvernată societatea. Tabelul de mai jos oferă o privire de ansamblu a caracteristicilor de bază ale structurilor instituționale, sistemelor, formelor statale și ale culturii care susțin Noua Guvernare și le diferențiază de cele tradiționale guvernamentale. Caracteristicile fundamentale ale Guvernării tradiționale și ale Noii Guvernări Guvernare tradițională Noua Guvernare Structuri Statal-centralizat, birocratic, ierarhic, centralizat Statul are un rol minim, influențat de agendele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Sisteme Control central, supraveghere detaliată exercitată prin intermediul multiplelor mecanisme, mecanisme birocratice pentru alocarea resurselor Guvernare antreprenorială, utilizarea Noilor Strategii ale Managementului Public, o utilizare sporită a mecanismelor pieței, utilizarea sectorului public, privat și voluntar, un rol-cheie pentru rețelele politice. Forma Statală Statul Bunăstării Industriale State Competitoare Cultura Dominantă Managementul de cerere Keynesian, bunăstare, angajare prin intermediul intervenției statale Neoliberal, necesitatea de a gestiona rețeaua, orientare spre sporirea capacității de producție a statului Totuși, de multe ori, această nouă formă de guvernare creează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
utilizarea Noilor Strategii ale Managementului Public, o utilizare sporită a mecanismelor pieței, utilizarea sectorului public, privat și voluntar, un rol-cheie pentru rețelele politice. Forma Statală Statul Bunăstării Industriale State Competitoare Cultura Dominantă Managementul de cerere Keynesian, bunăstare, angajare prin intermediul intervenției statale Neoliberal, necesitatea de a gestiona rețeaua, orientare spre sporirea capacității de producție a statului Totuși, de multe ori, această nouă formă de guvernare creează probleme de conducere datorită lipsei de consens între departamente, agenții și interese existente asupra caracterului problemei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
multe trăsături care o singularizează în Europa de azi: un stat, practic, fără istorie, un amestec curios de economie centralizată și economie de piață incipientă, dar cu ritm de creștere foarte înalt, o criză identitară care poate submina însăși independența statală, relații tensionate cu aproape toți vecinii etc. Dar ceea ce face mai mult ca orice din Belarus "oaia neagră" a Europei este viața politică a acestei țări. UE, SUA, marile organizații internaționale (ONU, CE, OSCE etc.) i-au pus un diagnostic
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cea de-a doua se pare că are "șanse" mai mari. Am mai scris despre Kosovo, așa că nu mai revin asupra istoriei încâlcite care a dus la acest conflict. Destrămarea violentă a Iugoslaviei a dat naștere la mai multe entități statale care azi, de bine, de rău, se află în relații pașnice. Au mai rămas, totuși, două focare de conflict, care pot oricând inflama din nou Balcanii: BosniaHerțegovina, unde cele trei etnii, sârbii, bosniacii și croații fiecare de altă religie sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
transnistrene, iar vinerea trecută, la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la Chișinău, Voronin a confirmat, de fapt, aceste zvonuri. Ba chiar a dat și unele detalii. Planul ar prevedea, între altele, vreo 20 de locuri în Parlament pentru transnistreni, schimbarea simbolurilor statale (steag, stemă) încât să nu mai semene cu ale României, un fel de jurământ că niciodată Republica Moldova nu va adera la NATO. Se pare că, totuși, Chișinăul nu este de acord cu prezența trupelor rusești în Basarabia, condiție cerută insistent
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
zona Odesei și din sudul Basarabiei. Reacțiile nervoase ale ucrainenilor la orice declarație făcută la București oricât de inocentă ar fi aceasta își are explicația în unele complexe psihologice ale acestora. Este vorba, după părerea mea, de lipsa de istorie statală a Ucrainei, de tinerețea acestui stat și de un anumit "complex de vinovăție" dat de faptul că Ucraina posedă teritorii obținute prin Pactul Ribbentrop-Molotov și care nu i-au aparținut niciodată. Se adaugă acele "cadouri" primite de Ucraina pe timpul Uniunii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
critic asupra societății engleze contemporane cu el, pentru ca, în cea de-a doua, cu un caracter profund expozitiv, să fie prezentată maniera de organizare socială a unui stat așezat într-un loc imaginar, insula Utopia. Utopia apare ca o construcție statală de tip familial, în care familiile sunt grupate în triburi, iar fiecare trib este condus de un filarh. La rândul lor, filarhii aleg pe viață un ,,principe”, cel care reprezenta autoritatea supremă în stat. Din perspectiva exercitării actului justițiar și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
umanistică asupra teologiei și scripturilor sfinte a dus, în cele din urmă, la apariția reformei protestante inițiate în Germania de către Martin Luther (1483-1546) fiind apoi răspândită în întreaga lume catolică. Apare un nou mod de a interpreta istoria și problemele statale. Istoricii Renașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi). Ideile născute în Renaștere se prelungesc până în sec. XVIII prin contribuția unor gânditori de mare valoare: Erasmus din Rotterdam, Francisc Bacon, René
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numele purtat de acest stat între secolele al XV-lea și al XVII-lea) a creat în nord-estul Europei un model social, cultural și de civilizație diferit de cel din restul Europei, model care a fost extins pe măsură ce această formație statală a ocupat alte teritorii europene (între altele, în secolul al XVII-lea, și Rusia Kieveană, care cunoscuse anterior alte ocupații și un alt tip de dezvoltare). În aceste condiții, participarea la comunicarea culturală și lingvistică europeană și asumarea vieții de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unui grad scăzut de urbanitate, iar întreruperea contactelor cu Occidentul datorată Schismei a însemnat și oprirea unei influențări în sensul vieții urbane. Astfel, est-europenii, deși mai aproape geografic de spațiul în care vechile popoare ale Asiei Mici își întemeiaseră organizarea statală pe orașe, au fost mai puțin predispuși în a urma modelul lor. Fenomenul a avut și importante urmări culturale, căci viața de tip urban conduce la realizarea tipului major de cultură, în vreme ce viața rurală predispune la manifestarea în cadrele culturii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice se datorează în primul rînd diferențierilor inițiale (a existat, de exemplu o germanică nordică), amestecului de triburi germanice și, prin aceasta, amestecului dintre mai multe dialecte germanice distincte (cum s-a întîmplat în engleză) și, îndeosebi, organizării sociale și statale. Din punctul de vedere al reflecției asupra limbii, se poate constata că, atîta timp cît latina era limba oficială, a cultului și a științei, ea era obiectul aproape exlusiv al descrierii lingvistice și în general al interesului științific și filozofic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un subdialect, iar olandezii, ale căror dialecte sînt înrudite și reciproc inteligibile cu dialectele vecine ale germanei de jos, și-au format o limbă literară proprie, fiindcă s-au constituit într-o națiune distinctă și au alcătuit o altă entitate statală. În mod similar, popoarele germanice nordice au fiecare limbi literare distincte, deși limbile populare sînt reciproc inteligibile. Renașterea (și Reforma care i-a urmat imediat) nu a fost caracteristică întregului spațiu european, lumea ortodoxă neluînd parte în mod efectiv la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă acordat unui dialect sau unui grup de dialecte, pornind de obicei de la faptul dacă pe baza lor s-a creat sau nu o limbă literară și dacă au stat la baza formării unei conștiințe naționale și a unei formațiuni statale moderne. Aceasta înseamnă că nu există întotdeauna criterii stricte pentru a delimita o limbă istorică de alta, încît nu se poate oferi o argumentație lingvistică suficientă în delimitarea limbii neerlandeze de dialectele vecine din Germania, care sînt atribuite limbii germane
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
europene și americane. Cunoaște o variantă bazată pe o formă veche vorbită de evrei, numită idiș. Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de dialecte germanice continen-tale, germana de sus, situată geografic în zona sudică, pe baza căreia s-a format limba germană literară, și germana de jos, aflată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au stabilit în interiorul imperiului. Desigur, fenomenul a avut importante consecințe lingvistice, dar și urmări care au dus la formarea, în partea vestică a romanității, a tipului de cultură occidental, diferit de modelul reprezentat pînă atunci de cultura antică. Realizînd organizări statale puternice în interiorul spațiului romanic și caracterizîndu-se prin forme specifice de organizare socială, germanicii erau admiratori consecvecți ai valorilor romane pe care înțelegeau să le moștenească, dar au realizat orientări proprii în dezvoltarea culturală, continuînd unele dintre ele-mentele anterioare, pe altele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]