2,915 matches
-
la care a fost supus, nu se mai pot citi inscripțiile originale; - un clopot din anul 1570, cu inscripții în limba polonă; - o icoană a Maicii Domnului pe pânză pictată de Ierodiaconul Ierotei la anul 1772; - o dveră (tablou) de stofă brodată în stil bizantin din secolul al XVIII-lea cu broderie cu fir de argint în relief cu elemente florale; - un felon și un epitrahil confecționate din stofă de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
pânză pictată de Ierodiaconul Ierotei la anul 1772; - o dveră (tablou) de stofă brodată în stil bizantin din secolul al XVIII-lea cu broderie cu fir de argint în relief cu elemente florale; - un felon și un epitrahil confecționate din stofă de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc si potir, tot din secolul al XIX-lea; - două pomelnice pe lemn ale ctitorilor din secolul al XIX-lea; - un set de sfinte vase și un vas pentru
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
Marrakech-ului. Nu este cunoscută originea acestei piețe și nici, cu siguranta, originea numelui. Aspectul pieței se schimbă de-a lungul zilei: dimineață și la amiază este locul unui vast târg în aer liber, cu tarabe care vând diferite obiecte (de la stofe, la sucuri de portocale, ou de struz, etc). Spre seară, tarabele se retrag, iar locul lor este luat de mese cu mâncăruri făcute pe moment, iar mai tarziu apar și cântăreți. Cartierul istoric al orașului (Medina) face parte din patrimoniul
Marrakech () [Corola-website/Science/304500_a_305829]
-
99 6115 93 00 13 Chiloți bărbătești, femeiești, croșetați sau tricotați, din lână , bumbac sau fire sintetice 17 59 6107 11 00 6107 12 00 6107 19 00 6108 21 00 6108 22 00 6108 29 00 14 Palton de stofă pentru bărbați, haine de ploaie și alte haine pelerine și cape din lână , bumbac, fire artificiale (altele decât jachete groase) (din categoria 21) 0, 72 1389 6201 11 00 ex. 6201 12 10 ex. 6201 12 90 ex. 6201 13
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
din lână , bumbac, fire artificiale (altele decât jachete groase) (din categoria 21) 0, 72 1389 6201 11 00 ex. 6201 12 10 ex. 6201 12 90 ex. 6201 13 10 ex. 6201 13 90 6201 20 00 15 Palton de stofă pentru femei, haine de ploaie și alte haine pelerine și cape; jachete și blazere din lână , bumbac, fire artificiale (altele decât jachete groase) (din categoria 21) 0,84 1190 6202 11 00 ex. 6202 12 10 ex. 6202 12 90
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
rămână în porturile recucerite de el și să continue schimburile comerciale, motivând acest fapt prin utilitatea serviciilor pe care le aduceau. A fost interesat și de păstrarea prezenței negustorilor italieni în zonă, a celor ce asigurau aprovizionarea cu armament,cherestea, stofe englezești, franceze și flamande, șofran și alte bunuri.. În 1173 Saladin le-a dăruit negustorilor din Pisa o enclavă protejată în Alexandria. Medicul personal al lui Saladin a fost filosoful și astronomul evreu Musa ibn Maymun (cunoscut sub numele de
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
anul 929 este atestată existența unei curți regale. În anul 1002 îl sfințesc episcopii din Köln și Liège pe regele Heinrich II. În anii 1173 a îngăduit regele Barbarossa să se țină în Duisburg anual timp de 14 zile "piața stofelor". Până în anul 1290 este un oraș independent, la această dată însă regele Rudolf von Habsburg l-a dăruit grofului din Kleve pentru suma de 2000 de mărci de argint. În perioada următoare devine Duisburg până în secolul XIV membru a orașelor
Duisburg () [Corola-website/Science/304228_a_305557]
-
anul 929 este atestată existența unei curți regale. În anul 1002 îl sfințesc episcopii din Köln și Liège pe regele Heinrich II. În anii 1173 a îngăduit regele Barbarossa să se țină în Duisburg anual timp de 14 zile "piața stofelor". Până în anul 1290 este un oraș independent, la această dată însă regele Rudolf von Habsburg l-a dăruit grofului din Kleve pentru suma de 2000 de mărci de argint. În perioada următoare devine Duisburg până în secolul XIV membru a orașelor
Duisburg () [Corola-website/Science/304370_a_305699]
-
au funcționat de-a lungul anilor diferite ateliere în care au muncit călugărițele pentru a-și asigura atât existența lor cât și întreținerea sfântului locaș. Din anul 1923 și până în 1955 au existat în mănăstire ateliere de țesut mătase, borangic, stofe fine de lână și covoare românești. În anul 1955, pe lângă atelierele de covoare, care au continuat să funcționeze, s-au înființat și ateliere de produse casnice. În anul 1960 prin decretul 410, autoritățile statului ateu, în încercarea de a desființa
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lână și piele. Ei purtau ca încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele groasă sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării înalte, numite ,hennin’’, care semănau cu turlele de biserică. Țăranii se bazau pe consumul cerealelor (orz, secară, grâu) făcând pâine neagră. În schimb, nobilii
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
o veche lumânare din ceară care indică faptul că s-a ținut o slujbă religioasă. Poziționarea mormântului în partea centrală a bisericii arată că acolo a fost înmormântată o persoană importantă. Osemintele, fără craniu, erau acoperite de o tunică din stofă de mătase, brodată în fir de aur și argint. Persoana decedată fusese înmormântată acolo în prima jumătate a secolului al XVII-lea, acest lucru fiind demonstrat de prezența în mormânt a unei monede poloneze din 1626. Osemintele rezultate în urma săpăturilor
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
românească. s-a născut pe 9 ianuarie 1928 în Craiova. Tatăl său, "Constantin Drăguț" (1887- 1959, București), s-a născut în comuna Murgași din județul Dolj; religie ortodoxă; meseriaș (boiangiu), cu atelier în Craiova (“Buangerie și Vopsitorie Chimică de Haine - Stofe - Mătăsuri - Fire de lînă și Blănuri Costică I. Drăguț), ulterior în București; făcea parte dintr-o familie de țărani, cu 9 copii (8 băieți și o fată), frații au rămas în sat, la munca cîmpului, a viei. („Timbrul vocii se
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
un centru cultural. Printre literați se numără și Ercole Strozzi, pe care-l ia sub protecția ei, oferindu-i prietenia sa. .El îi spune Lucreției de depozitele venețiene, nu departe de Ferrara, unde ea îl trimite să cumpere pe datorie stofe regale și brocart-uri aurite. Ca să se răzbune pe socrul avar, cheltuielile sale depășesc cu mult cele permise. Tot Strozzi i-l prezintă pe umanistul Pietro Bembo, prietenul lui. Prestigiul intelectual, acompaniat de prestanța fizică fac impresie asupra Lucreției și
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
Gaetano Donizetti. Pe aceiași cale Alexandre Dumas tatăl în primul volum din "Delicte celebre", creează portretul Lucreției: "Sora era demnă de compania fratelui. Libertină din fantezie, profană din temperament, ambițioasă din calcul, Lucreția dorea plăceri, adulații, onoruri, pietre prețioase, aur, stofe fremătătoare și palate somptuoase. Spaniolă sub părul blond, curtezană în spatele aerului candid, avea chipul unei madone de Rafael și inima unei Mesaline". Mai apoi istoricul francez Jules Michelet vede în "andaluza italiană", simbolul demonului feminin înscăunat pe tronul Vaticanului. Urmează
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
nu putea fi exterminat. La intervenția lor, între cei doi suverani atât de diferiți a intervenit o înțelegere și un schimb de daruri prețioase echivalând cu o răscumpărare și o recunoaștere a păcii. Yves le Breton, călugăr templier, încărcat cu stofe scumpe, cupe de aur și argint, pocale, bijuterii de tot felul, lua drumul munților, spre palatul Bătrânului, de unde se întorcea apoi uimit de bogățiile văzute. În semn de prietenie, Bătrânul din Munți trimitea lui Ludovic al IX-lea câteva daruri
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
în principal fierărie). Amintim astfel firma „Frații Stănescu” (de pe la 1855), pe cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau și „lipscaniile" (împărțite în „lipscani de lux" și „bogășieri"), profilate mai ales pe manufactură, stofe, țesături. Apoi au apărut câteva magazine de stofe sau de pânzeturi, băcănii, etc. A continuat să funcționeze târgul săptămânal lunea (după 1848). Cele mai mari magazine ploieștene serveau și ca depozite, aprovizionând cu mărfuri negustorii din județ. Meșteșugurile s-au
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
de pe la 1855), pe cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau și „lipscaniile" (împărțite în „lipscani de lux" și „bogășieri"), profilate mai ales pe manufactură, stofe, țesături. Apoi au apărut câteva magazine de stofe sau de pânzeturi, băcănii, etc. A continuat să funcționeze târgul săptămânal lunea (după 1848). Cele mai mari magazine ploieștene serveau și ca depozite, aprovizionând cu mărfuri negustorii din județ. Meșteșugurile s-au dezvoltat și ele, diversificându-se din ce în ce mai mult, unele
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Nu a prosperat prea mult din această afacere, dar datorită faptului că soția sa, fiica unui negustor, era foarte chibzuită, au adunat destui bani pentru a trimite fiul cel mai mare la Edo (actualul Tokio) să deschisă un magazin de stofe de kimonouri. Dar fiul cel mai mic, Takatoshi, este totuși considerat inițiatorul firmelor , deoarece sub conducerea lui firma s-a dezvoltat de la două magazine de stofe de kimonouri (numite „Echigoya”, unul la Kyoto, iar celălalt la Edo, 1673) la ceea ce
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
trimite fiul cel mai mare la Edo (actualul Tokio) să deschisă un magazin de stofe de kimonouri. Dar fiul cel mai mic, Takatoshi, este totuși considerat inițiatorul firmelor , deoarece sub conducerea lui firma s-a dezvoltat de la două magazine de stofe de kimonouri (numite „Echigoya”, unul la Kyoto, iar celălalt la Edo, 1673) la ceea ce urma să devină primul magazin universal din Japonia, "Mitsukoshi". La fel, a deschis și trei bănci, în 1683 la Edo, 1686 la Kyoto și 1691 la
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
Preț unic și plata numai în numerar”. Până atunci, negocierea prețului era metoda obișnuită la vânzare/cumpărare, însă cumpărătorii au apreciat faptul că toți, bogați sau săraci, plăteau același preț, și astfel afacerile magazinului au înflorit. De asemenea, Takatoshi vindea stofă de orice lungime dorea clientul, nu ca ceilalți vânzători care vindeau numai la o lungime, anume ca. 12 yarzi, cât era necesar pentru confecționarea unui kimono. El a introdus diviziunea muncii în magazine ("bungyō") și a încurajat productivitatea prin acordarea
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
lor de teatru, și litografi să facă litografii ale magazinului. Datorită acestiu lucru, astăzi există litografii ale magazinului Echigoya din Tokio. În anii 1680, familia Mitsui transporta mari sume de bani de la Edo (unde aveau magazinele) la Kyoto (de unde cumpărau stofele). În acelați timp, mari sume de bani din taxele percepute la Kyoto erau transportate la Edo, unde shogunatul avea reședința. Aceste transporturi de bani erau mereu în pericol de a fi jefuite. Astfel, în 1691 Takatoshi a semnat un contract
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
Osaka în numele shogunului, iar după 150 de zile să dea banii shogunatului la Edo. Deci era convenabil pentru ambele părți, îndeosebi pentru familia Mitsui care putea folosi bani fără dobândă timp de 5 luni de zile, bani cu care cumpărau stofe, dar pe care în marea lor majoritate îi împrumutau cu dobândă. Când Takatoshi a decedat în 1694, devenise atât negoțătorul japonez cel mai prosper cât și bancherul cel mai prosper. Înainte de a muri, a scris un testament pe care fiul
Mitsui () [Corola-website/Science/309093_a_310422]
-
care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]