10,831 matches
-
sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul de Neurologie și Psihiatrie din București, a d-nei dr. Alexandra Retezeanu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regimului funcțional normal sau cel puțin obișnuit al acesteia; în sensul aceste sunt de menționat: isihasmul, tehnicile yoga, confesiunea, convertirea, educația morală, dar și psihoterapia sau teroarea, care implică tortura fizică (frica de necunoscut, așteptarea, tensiunea psihică prelungită, stările de stres), intervențiile medicale. Se poate remarca, din cele de mai sus, că în ceea ce privește raportul „trup-suflet” sau somatic-psihic, există o corespondență specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție, ele par a fi supuse aceluiași principiu de sinergism existențial care concură la edificarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele educaționale; presiunile sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele de acțiune a factorilor sanogenetici, precum și a celor morbigenetici se pot desprinde din schema de mai jos: Fig. Circumstanțe pozitive Factori de protecție ai sănătății mintale Factori cauzali sanosau morbigenetici Comunitatea social-umană Sănătate mintală Circumstanțe negative Factori de vise
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a se distanța de contextul insecurizant se va traduce printr-o sensibilizare progresivă, care se va manifesta prin tulburări psihice sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se va manifesta prin tulburări psihice sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de autoapărare. În ceea ce privește cauzele stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului psihic. În sensul acesta, sunt recunoscute trei tipuri principale de conflicte: a) conflictele de „abordare-apropiere”, când individul este pus în fața a două alternative cu același grad de atracție, fiind obligat să aleagă una dintre ele; b) conflictul de „apropiere-evitare”, când
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Departe Aproape Distanța de scop/obiectiv Evitare Apropiere În ceea ce privește conflictele, factorul stresant este reprezentat prin distanța dintre individ și obiectiv, concretizată, în plan psihologic, în cele două atitudini de „evitare” sau de „atracție”. Mai sunt menționate și alte cauze ale stresului psihic, cum ar fi: frustrările, obstacolele, pierderea resurselor, prejudiciile, pierderea sensurilor, lipsa de prevedere, lipsa de control etc. În general, atunci când se vorbește de stresul psihic se face asocierea acestuia cu viața emoțional-afectivă. În sensul acesta, un rol deosebit îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele două atitudini de „evitare” sau de „atracție”. Mai sunt menționate și alte cauze ale stresului psihic, cum ar fi: frustrările, obstacolele, pierderea resurselor, prejudiciile, pierderea sensurilor, lipsa de prevedere, lipsa de control etc. În general, atunci când se vorbește de stresul psihic se face asocierea acestuia cu viața emoțional-afectivă. În sensul acesta, un rol deosebit îl au schimbările care pot surveni în viața individului, după cum urmează: moartea unor persoane apropiate; separarea, divorțul; accidentele, bolile; problemele legate de dificultăți sexuale; ruina economică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fel. Evenimentul stresant, descris de H. Selye, corespunde cu ceea ce S. Freud a numit traumatism psihic, având în acest de al doilea caz un cadru mult mai extins decât cel pe care i-l atribuie H. Selye. Agresiunea, în cazul stresului, se poate produce la mai multe niveluri și, de regulă, este considerată a avea o origine pur exterioară. Consecințele traumatismului psihic sunt susceptibile de a induce tulburări foarte diferite, mergând de la simpla stare de angoasă până la criza de panică propriu-zisă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multe niveluri și, de regulă, este considerată a avea o origine pur exterioară. Consecințele traumatismului psihic sunt susceptibile de a induce tulburări foarte diferite, mergând de la simpla stare de angoasă până la criza de panică propriu-zisă sau chiar la depersonalizare. Dacă stresul este prea intens, prelungit sau repetat, rezervele organismului sunt epuizate. În această situație apar depresii, stări de imobilitate stuporoasă, fugă și panică. Tabloul clinic, în acest caz, depinde de următorii factori: profilul clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă între acțiunea traumatismului psihic și starea de angoasă. Angoasa este legată de așteptare, putând ca, în cazul prelungirii sale, să devină, la rândul ei, un veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin urmare atât starea fizică, cât și starea psihică a individului, în momentul întâlnirii cu factorii psihotraumatizanți. Un rol deosebit, favorizant în acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
întâlnirii cu factorii psihotraumatizanți. Un rol deosebit, favorizant în acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi o emoție normală ce survine în situații noi, ostile sau care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi o emoție normală ce survine în situații noi, ostile sau care produc teamă (M. Bourgeois
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările de stres este deosebit de crescută. 4. Personalitatea și evenimentele vieții trăite Așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, există o relație directă între starea de vulnerabilitate și predispoziția personalității la acțiunea factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene. Cele mai expuse sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ai vieții cotidiene. Cele mai expuse sunt personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cele mai expuse sunt personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie privite și înțelese din același punct de vedere ca suferințele din sfera patologiei medicale sau psihiatrice. Ele nu sunt nici suferințe pe care le putem raporta la „factorii de stres” sau la alte forme de „psihotraumatisme”. Ele sunt „boli ale civilizației” datorate „factorilor de progres/schimbare”, care presupun un dublu efort al individului și grupurilor sociale. Pe de o parte, asimilarea rapidă a „factorilor de progres”, pe de altă parte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]